Valorificarea potentialului turistic a judetului Neamt

1. Localizarea şi caracterizarea geografică şi socio-economică Judeţul Neamţ este situat în partea central estică a României, între 46°20’ latitudine nordică şi 27°15’ longitudine estică. Ocupă o poziţie care se suprapune, în parte, Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldoveneşti şi Podişului Moldovenesc, limitându-se la nord cu judeţul Suceava, la vest cu judeţul Harghita, la sud cu judeţul Bacău, iar la est cu judeţele Vaslui şi Iaşi. Se întinde pe o suprafaţă de 5896 km2, ceea ce reprezintă 2,5% din suprafaţa totală a ţării. În judetul Neamţ sunt două municipii (Piatra Neamţ şi Roman), 3 oraşe (Târgu Neamţ, Bicaz şi Roznov), 78 de comune şi peste 344 de sate. Ramurile economice preponderente în judeţ sunt industria chimică, industria metalurgică, industria prelucrării lemnului, industria uşoară, industria materialelor de construcţii şi industria alimentară, turismul reprezentând un deziderat al dezvoltării judeţului, o prioritate avută în atenţie de către administraţia publică locală. În august 2009 rata şomajului a înregistrat în judeţul Neamţ 6.8 %, iar câştigul salarial mediu net a fost 1001 RON. În municipiul Piatra-Neamt sunt înregistrate 36500 de locuinţe, 26 de grădiniţe, 13 şcoli primare,13 licee şi în jur de 30 de restaurante. În anul 2007, populaţia judeţului Neamţ a fost înregistrata cu un număr de 566059 locuitori, dintre care 279276 de sex masculin, 286783 de sex feminin, densitatea medie a populaţiei fiind de 96,0 loc/kmp . În mediul urban s-a înregistrat un număr de 215952 locuitori (de sex masculin 103630 şi de sex feminin 112322), iar în mediul rural 350107 (de sex masculin175646 şi de sex feminin174461). Căile de acces în judeţul Neamt sunt rutiere şi feroviare. Căile rutiere sunt : DN2 cu origine în jud.Bacău, destinaţie jud. Iaşi, prin Roman, lungime: 41.913km; DN12 cu origine în jud.Harghita, destinaţie Bicaz, prin Bicaz Chei, lungime: 27.747km; DN15B cu origine la Poiana Largului, detinaţie jud. Iaşi, prin Târgu Neamţ, lungime: 60.522km; DN15C cu origine în Piatra Neamţ, destinaţie jud.Suceava prin Târgu Neamţ, lungime: 56.933km; DN15D cu origine în Piatra Neamţ, destinaţie jud.Vaslui, prin Roman, lungime: 73.097km. Căile feroviare sunt reprezentate de linia 506 – Bacău-Bicaz, Bucureşti, Paşcani. 1 2. Prezentarea potenţialului turistic Principalele unităti de relief ale judeţului Neamţ sunt dispuse în trepte, cu înălţimi ce descresc de la vest spre est – 1907 m în vârful Ocolaşul Mare din muntele Ceahlău şi 169 m în lunca Siretului. Munţii sunt preponderenţi, ocupând 51% din suprafaţa judeţului. Unităţile montane aparţin grupei centrale a Carpaţilor Orientali, principalele subunităţi de pe teritoriul judeţului fiind Munţii Stănişoara (Vf. Bivolu - 1530 m), Munţii Bistriţei (Vf. Budacu 1859 m, Vf. Grintieş - 1758 m), Masivul Ceahlău (Vf. Ocolaşu Mare - 1907 m), Munţii Tarcău (Vf. Glodu - 1439 m), Munţii Gosmanu (Vf. Murgoci - 1293 m). Urmează spre est o serie de depresiuni (Neamt, Cracau-Bistriţa, Tazlău) şi dealuri subcarpatice aparţinând Subcarpaţilor Moldovei (Pleşu, Corni, Runcu), fiind prezente totodată şi culoarele Moldovei şi Siretului. În ansamblu, judeţul Neamţ prezintă o climă temperat continentală, cu particularităţi specifice părţii de est a ţării. Maxima absolută, de +38,6°C (din august 1952) s-a înregistrat la Piatra Neamţ, iar minima de -33,2°C (din februarie 1954) s-a semnalat în Roman. Vânturile dominante sunt cele vestice şi nord-vestice. Hidrografia este tributară Siretului prin colectorul principal din această zonă - Bistriţa (cu Bistricioara, Bicaz, Tarcău, Cracău). Alt râu important din judeţ este Moldova cu afluenţii săi (Sarata, Ozana, Umbrari, Topliţa). Lungimea totală a râurilor ce traversează judeţul Neamţ este de peste 2000 km. Dintre acestea, Bistriţa are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracău 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1 km. Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-30%, iar cele din topirea zăpezii între 30-40%. Lacurile de pe teritoriul judeţului sunt artificiale şi se folosesc pentru producerea de energie electrică şi pentru piscicultura (Izvorul Muntelui cu suprafaţa la nivel normal de retenţie de 3100,0 ha şi volumul la nivel normal de retenţie de 1130,0 mil m 3, Pangarati, Batca Doamnei). Denumit şi “marea de sub Ceahlău”, lacul Izvorul Muntelui constituie o atractivă zonă de agrement; aici se pot face plimbări cu vaporaşul şi se pot închiria şalupe. Vegetaţia judeţului Neamţ aparţine în cea mai mare parte etajului forestier (peste 51% din suprafaţă) şi într-o mică măsură silvostepei, care pătrunde pe Valea Siretului. Cea mai mare parte a zonei forestiere o ocupă pădurile amestecate, limita sa superioara ajungând până la 1500 m în Munţii Tarcăului, de unde coboară în regiunea subcarpatică, sub 500 m. Parcul Naţional Ceahlău, cu o suprafaţă de 5200 ha este cea mai mare rezervaţie naturală din judeţ, adăpostind numeroase specii rare de plante şi animale cum ar fi: floarea de colţ, laricele din renumitele „Poliţe cu crini”, capra neagră, râsul. 2 Pe Valea Tarcăului se întinde rezervaţia forestieră Gosman, un codru cu specii de fag şi conifere a căror vârstă este cuprinsă între 135 şi 270 de ani. La Brănişte, lângă Târgu Neamţ, pe o distanţă de 10km se păstrează o pădure de stejar cu exemplare de peste 300 de ani. Între localităţile Agapia şi Văratec sunt două rezervaţii sugestiv intitulate „codrii de arama” şi „pădurea de argini” în care predomină gorunul şi mesteacănul şi a căror denumire se datorează lui Eminescu, bun cunoscător al acesteor meleaguri. În apropierea Mânăstirii Neamţ se află Rezervaţia de Zimbri şi Faună Carpatină „Dragoş Vodă”. Pădurile de molid adăpostesc mamifere mari, printre care ursul, cerbul, mistreţul dar si râsul sau jderul. Păsările sunt reprezentate de acvila de munte, ciocănitoarea, cocoşul de munte, etc. Fauna pădurilor de amestec este constituită din vulpe, veveriţă, precum si de diferite specii de păsări, cum ar fi piţigoiul, sticletele, mierla, privighetoarea, şoimul, uliul etc. Fauna acvatică este reprezentată de păstrăv indigen, clean, scobar, mrena etc. În concluzie, flora şi fauna judeţului Neamţ prezintă o mare diversitate. În judetul Neamţ turismul beneficiază de un potenţial extraordinar. Ariile protejate din judeţul Neamţ sunt: 10 rezervaţii forestiere ("Pădurea de argint", "Codrii de aramă", Pângăraţi etc.); 3 rezervaţii paleontologice şi fosiliere (Munţii Cozla, Pietricica şi Cernegura din Piatra-Neamţ); 5 rezervaţii geologice (Cheile Sugaului, Cascada Duruitoarea etc); 3 parcuri dendrologice cu arbori seculari; 12 rezervaţii floristice, faunistice, acvatice, peisagistice şi mixte; 5 monumente ale naturii: 4 stejari seculari şi un ulm secular (Piatra Teiului etc.). Ariile naturale de interes naţional şi local ocupă suprafaţa de 38.448 ha. Dintre acestea, poate cele mai impresionante sunt “Parcul Naţional Ceahlău”, cu o suprafaţă de 7.742 ha şi "Parcul Naţional "Cheile Bicazului", cu 3.315 ha. O altă arie protejată, de interes naţional, este rezervaţia naturală de la Vânători şi care cuprinde 26.380 ha. Dintre ariile protejate de interes local pot fi amintite rezervaţia forestieră de la Dobreni, lacul Izvorul Muntelui, rezervaţia floristică "Dealul Vulpii" şi rezervorul fosilifer "Cernegura" (aflate în apropiere de Piatra-Neamţ), Cheile Şugăului - Munticelu, peşterile Toşorog şi Munticelu (din zona Bicaz Chei), stânca de la Şerbeşti (com. Ştefan cel Mare). De asemenea, importante sunt şi Pădurea de argint sau Codrii de aramă, situate între localităţile Agapia şi Văratec. La acestea se adaugă Rezervaţiile Naturale Dobreni, Goşman, Brateş, Borca, Lacul Cuiejdel (cel mai mare lac de baraj natural din România) şi Secu, Rezervaţia "Codrul Secular Runc", ariile naturale protejate Pietricia, Cozla şi Agîrcia (din zona Piatra-Neamţ), ariile speciale avifaunistice Lacurile Pângăraţi şi Vaduri. 3 Rezervaţii geologice: Piatra Teiului, Rezervaţia geologică Cernegura, Rezervaţia geologică Cozla, Rezervaţia geologică Pietricica. Lăcaşe de cult: Biserica de lemn “Schimbarea la Faţă “ din Văleni (ctitorie a lui Petru Rareş, refăcută de Alexandru Lapuşneanu), Schitul Agapia Veche, Schitul Cozla (biserica de lemn din 1764), Sinagoga de lemn (din 1776, pe temelii din secolul al XV-lea, unul dintre cele mai vechi edificii de acest fel din ţară), Biserica Albă “Sfinţii Voievozi”, Biserica Armenească, Biserica Precista Mare, Biserica Sfântul Nicolae, Biserica Episcopiei, Biserica Precista Roman, Biserica Sf. Ion. Mănăstiri: Mănăstirea Bistriţa (ctitorie datând din 1407, a domnitorului Alexandru cel Bun, refăcută de Alexandru Lapusneanu în 1554), Mănăstirea Bisericani (secolul XV), Mănăstirea Pângarati (ridicata de Alexandru Lapusneanu în 1560), Mănăstirea Neamţ (ctitorie succesivă a domnitorului Petru I. Muşat, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, vechi şi valoros monument de arhitecturî, încununarea stilului moldovenesc din epoca lui Ştefan cel Mare), Mănăstirea Agapia (ctitorie a Hatmanului Gavril Coci – 1644), Mănăstirea Văratec (ctitorie a maicii Olimpiada 1785), Mănăstirea Secu (monument istoric şi de arhitectură datând din 1602 pe temelii din 1564), Mănăstirea Sihastria (ctitorita în 1730 de episcopul Ghedeon de huşi pe vatra unui schit din 1655), Mânăstirea Durău, Mănăstirea Horaiţa, Mănăstirea Tazlău, Mănăstirea Almaş. Cetăţi: Cetatea Neamţului, Ruinele Cetăţii, Ruinele Curţii Domneşti, Vestigiile Cetăţii Dacice. Muzee: Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Muzeul de Etnografie, Muzeul Memorial Calistrat Hogas, Muzeul de Artă, Muzeul de Ştiinţe ale Naturii (în parcul acestuia din urma aflânduse vestigiile vechii cetăţi şi un frumos punct zoologic), Muzeul Memorial Al. Vlahuţă. Case memoriale: Casa memorială Calistrat Hogaş; Casa memorială Ion Creangă ; Casa memorială Mihail Sadoveanu. Edificii moderne: Teatrul Tineretului (înfiinţat în anul 1958), Casa de cultură (1972). Staţiuni: Staţiunea balneo-climaterică Bălţăteşti (la 11 km de Târgu Neamt, cu ape indicate în tratarea afecţiunilor reumatice, ginecologice, nervoase şi digestive), Staţiunea Oglinzi (cu ape minerale clorurosodice şi sulfate şi cu nămol terapeutic recomandate în tratarea afecţiunilor ginecologice şi ale aparatului locomotor). Alte atracţii: clădiri vechi cr întregesc peisajul: Casa Paharnicului – sec. XIX, Casa Hausschild – 1840, Casa Elena Cuza. Cel mai vechi monument al oraşului, mărturie a unor îndepărtate începuturi a poporului, este Cetatea dacică Bâtca Doamnei din secolul al II-lea î. H. Casa Spiterului Johann Simeon Brukner (prima farmacie din Roman,ridicată înainte de 1818), Casa Vornicului Done (unde s-a născut în 1912 celebrul dirijor Celibidache), Biblioteca municipală (clădire în stil clasic francez din anul 1890), Fântâna Gâdelui (loc în care, potrivit 4 traditiei, călăul oraşului îşi spala mâinile după execuţie), Stejarul Unirii (crescut din ghinda plantată în 24 ianuarie 1859) şi nu în ultimul rând, Palatul Cnejilor. Evenimente care pot fi exploatate turistic: Parada obiceiurilor şi tradiţiilor de Anul Nou şi Serbările Zăpezii – Ceahlău (ianuarie); Festival folcloric Bicaz-Chei (prima duminică din mai); Festivalul de datini – Tazlău (iunie); Festival folcloric – Agapia (iunie); Ziua municipiului Piatra Neamţ (iunie); Vacanţe muzicale la Piatra Neamţ (iunie); Sărbătoarea Războienilor - Războieni, (ultima duminică din iulie); Festivalul Internaţional de Folclor - Piatra Neamţ (1-8 august an impar); Festival folcloric - Ceahlău (6 august); Festival folcloric – Taşca (6 august); Ziua Muntelui - 6 august pe Muntele Ceahlău; Ziua Marinei - Bicaz (a2-a duminică din august); Festival folcloric - Gârcina (prima duminicăseptembrie); Ziua oraşului Târgu Neamţ (8 septembrie); Târgul meşterilor populari - Târgu Neamţ (7-8 septembrie); Ziua Pipirigului - Pipirig (a4-a duminică din septembrie); Festivalul Internaţional de Teatru - Piatra Neamţ (octombrie); Festival folcloric - Tupilaţi (noiembrie); Sadoveniana, manifestare exegetică şi de pelerinaj (noiembrie); Festivalul de datini şi obiceiuri - Piatra Neamţ (decembrie); Sărbători de iarnă – Borca (decembrie); Festival de obiceiuri – Timişeşti (31decembrie); Pelerinaj creştin la mănăstiri de "Sfintele sărbători de paşti"; Hramurile mănăstirilor din judeţ, pelerinaj creştin. 3. Analiza infrastructurii Infrastructura judeţului Neamţ este alcatuită din căile de acces în judeţ de tip rutier şi feroviar, dar şi de reţeaua unităţilor de cazare, o parte din reţeaua unităţilor de alimentaţie, mijloacele de transport din structura turismului, instalaţiile de agrement şi cele de tratament balneomedical. Judeţul Neamţ dispune de o reţea de drumuri publice în lungime totală de 1810,2 km, din care: 8 drumuri naţionale, cu lungimea de 407,228 km; 44 drumuri judeţene, cu lungimea de 758,580 km;n124 drumuri comunale, cu lungimea de 649,615 km. Teritoriul judeţului Neamţ este străbătut de 3 tronsoane de cale ferata în lungime totala de 134 km. De asemenea, din total reţea, 27 km reprezintă cale ferata cu linie dubla şi 107 km cale ferata cu linie simplă. Densitatea liniilor de cale ferata la 1000 de kilometri pătraţi de teritoriu este de 24 km. pătraţi(sub media ţării). 5 Din regiunile vestice se poate ajunge în ţinutul Neamţului prin Gheorghieni - pasul Bicaz Lacul Roşu - Cheile Bicazului, (DN 12C) traseu în serpentine strânse, cu un peisaj sălbatic de o rară frumuseţe. Din Transilvania se poate ajunge şi prin Topliţa - Borsec - pasul Tulgheş - Valea Bistricioarei - în lungul lacului de acumulare Izvorul Muntelui - Bicaz.(DN 15). O variantă a acestui traseu poate trece prin pasul Mestecăniş - Câmpulung Moldovenesc - Gura Humorului - Valea Moldovei, cu posibilităţi de vizitare a oraşului Fălticeni - Vadul Moldovei - Boroaia – Târgu - Neamţ. Acest traseu face legătura şi cu mănăstirile din nordul Moldovei prin Rădăuţi - Suceava -Fălticeni Vadul Moldovei - Boroaia – Târgu - Neamţ. Din est , legătura se face uşor prin drumul european E 85 până la Cristeşti iar de aici o şosea, ne conduce până la Târgu -Neamţ. O altă posibilitate este varianta Bacău - sectorul inferior al Văii Bistriţei - Piatra-Neamţ. Din sud accesul către judeţul Neamţ se face pe DN 15 Bacău – Buhuşi – Roznov - Piatra Neamţ - Bicaz - Poiana Largului. Căile de acces către Târgu Neamţ sunt DN 15B dinspre Poiana Largului, DN 15C dinspre Piatra Neamţ (44 km) şi Suceava (60 km), sau pe calea ferată, din Paşcani. Căile de acces către Piatra-Neamţ sunt DN15 dinspre Bacău şi Bicaz, DN 15C dinspre Târgu Neamţ şi DN 15D dinspre Roman, trecând prin Girov (de unde se desprinde DJ 208 G ce ajunge la Hanul Ancuţei). Căile de acces către municipiul Roman sunt DN 15D dinspre Piatra-Neamţ (47 km), E 85 dinspre Bacău, sau pe calea ferată, dinspre Bacău sau Paşcani. Accesul pe calea ferată se face pe linia 506, Bacău-Bicaz. Unităţile de cazare turistică, pe tipuri (la 31 iulie) Functiuni de cazare Numar locuri turisti 2003 2007 Hoteluri 13 15 Moteluri 8 4 Cabane turistice 8 5 Campinguri 1 1 Vile turistice 2 3 Tabere de elevi si 3 3 prescolari Pensiuni turistice urbane 6 14 Pensiuni turistice rurale 28 55 TOTAL 76 112 6 55 50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 hoteluri moteluri c ba turistic a ne e c mping a uri vile turis tice 2003 2007 ta bere de elevi s i pres ola c ri pens iuni turis e tic urba ne pens iuni turis e tic rura le Sursa: Statistică teritorială, INS, Bucureşti, 2008 Ponderea unităţilor de cazare turistică în total judeţ, pe tipuri (la 31 iulie) Functiuni turisti Hoteluri de cazare Moteluri Cabane turistice Campinguri Vile turistice Tabere de elevi prescolari Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale TOTAL Pondere numar locuri 2003 2007 17.10 13.3% % 10.5% 3.57% 10.5% 4.46% 10.5% 0.89% 2.63% 2.67% si 3.94% 2.67% 7.89% 36.8% 100% 12.5% 49.10% 100% Sursa: Statistică teritorială, INS, Bucureşti, 2008 7 hoteluri hoteluri m oteluri m oteluri ca ne ba turis tice ca ping m uri ca ping m uri v turis ile tice vile turis tice ta bere de elevi s i pres ri cola ca ne ba turis tice ta bere de elevi s i pres ri cola Unităţi de cazare - ponderi 2003 Unităţi de cazare - ponderi 2007 În judeţul Neamţ, se poate observa o evoluţie crescătoare a structurilor de primire turistică; dacă în 2003 se înregistrau 76 de unităţi turistice în tot judeţul, în 2007 numărul acestoa a ajuns la 112. Creşerea se datorează apariţiei a 27 de pensiuni turistice rurale precum şi a două hoteluri noi. Capacitatea de cazare turistică existentă la 31 iulie, pe tipuri de unităţi turistice: hoteluri Functiuni de cazare Numar locuri 1600 turisti 2003 2007 1400 moteluri 1200 Hoteluri 1531 1684 c ba turistic a ne e 1000 Moteluri 357 196 800 Cabane turistice 310 uri 329 c mping a 600 Campinguri 20 60 400 vile turis 200 Vile turistice 48 tice 74 0 Tabere 2003 de elevi si tabere de elevi si 472 562 Functiuni 2007 de cazare prescolari Pondere nr. prescolari pens locuri iuni turis e tic turisti turistice urbane Pensiuni 76 271 urba ne 2003 2007 Pensiuni turistice rurale 341 877 Hoteluri 43,96 39,26% TOTAL 3482 4289 % Moteluri 10,25 4,56% % Cabane turistice 8,9% 7,67% Campinguri 0,75% 1,39% Vile turistice 1,37% 1,72% Tabere de elevi si 16,14 11% prescolari % Pensiuni turistice urbane 2,18% 6,31% Pensiuni turistice rurale 9,79% 20,44% TOTAL 100% 100% Ponderea capacităţii de cazare turistică în total judeţ la 31 iulie, pe tipuri de unităţi : 8 Sursa: Statistică teritorială, INS, Bucureşti, 2008 hoteluri hoteluri moteluri moteluri ca ne turis ba tice ca ne ba turis tice ca ping m uri ca ping m uri vile turis tice ta bere de elevi s i pres cola ri pens iuni turis tice urba ne pens iuni turis tice rura le vile turis tice ta bere de elevi s i pres ri cola Unităţi de cazare - ponderi 2007 Unităţi de cazare - ponderi 2003 Capacitatea de cazare turistică a crescut şi ea o dată cu creşterea structurilor de primire turistică. Daca în 2003 s-au înregistrat 3482 de locuri de cazare, în 2007 numărul a crescut la 4289. Se poate observa creşterea capacităţii turistice în pensiuni turistice rurale cu 10,65 puncte procentuale, dar şi diminuarea capacităţii turistice în hoteluri cu 4,7 puncte procentuale, precum şi în moteluri cu 5,69 puncte procentuale. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune, pe tipuri de unităţi turistice: 9 Functiuni turisti de cazare Hoteluri Moteluri Cabane turistice Campinguri Vile turistice Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale TOTAL Numar locuri zile 2003 2007 505445 572088 98685 54410 80302 90902 4480 1632 10630 25090 205130 136110 24286 87699 105188 4 77751 250351 1269877 h otelu ri 600 000 550 000 500 000 450 000 400 000 350 000 300 000 250 000 200 000 150 000 100 000 50 000 0 motelu ri cab e tu an ristice cam in ri p gu vile tu ristice tab de elevi ere si p rescolari 2003 2007 p siu tu en ni ristice u an rb e p siu tu en ni ristice rurale Sursa: Statistică teritorială, INS, Bucureşti, 2008 Ponderea capacităţii de cazare turistică în funcţiune în total capacitate de funcţiune pe judeţ, pe tipuri de unităţi turistice : Functiuni turisti de cazare Hoteluri Moteluri Cabane turistice Campinguri Vile turistice Tabere de elevi prescolari Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale TOTAL Număr locuri zile 2003 2007 48,5% 45,05% 9,38% 4,28% 7,63% 7,15% 0,04% 0,12% 1,01% 1,97% si 19,5% 10,71% 2,3% 8,33% 100% 6,12% 19,71% 100% Sursa: Statistică teritorială, INS, Bucureşti, 2008 10 hoteluri hoteluri m oteluri m oteluri ca ne ba turis tice ca mping uri ca ne ba turis tice ca ping m uri vile turis tice vile turis tice ta bere de elevi s i pres cola ri ta bere de elevi s i pres ri cola Număr locuri-zile, ponderi 2003 Număr locuri-zile, ponderi 2007 Anul Capacitatea de cazare din judeţul Neamt Existentă (locuri) În funcţiune (locuri-zile) 830515 1051884 1150550 1164661 1263552 1269877 2002 2003 2004 2005 2006 2007 3076 3482 3483 4045 4121 4289 Indici relativi pentru capacitatea de cazare existentă Indice de Ritm de dinamică creştere (Ri⁄1) (Ii⁄1) % % 100 0 113,19 13,19 113,23 13,23 131,50 31,50 133,97 33,97 139,43 39,43 Sursa: Statistică teritorială, INS, Bucureşti, 2008 11 Indicii de utilizare netă a locurilor de cazare : Anii Indici de utilizare 2002 19,2 2003 24,3 2004 26,2 2005 22,8 2006 24,3 2007 26,5 Sursa: Statistică teritorială, INS, Bucureşti, 2008 100 80 60 40 20 0 2002 2003 2004 2005 2006 2007 indice de utiliz re(% a ) Folosind indicele de dinamică şi ritmul de creştere, se poate observa faptul că, atât capacitatea de cazare existentă cât şi cea în funcţiune au avut o evoluţie fluctuantă în perioada 20032007. În perioada 2002 – 2004 a fost înregistrată o creştere, ce a fost urmată de o scădere în perioada 2004 – 2006, iar în urmatorul an – 2007 s–a înregistrat din nou o creştere. Aceste creşteri se datorează modernizării judeţului, dar şi deschiderii de noi pensiuni turistice. 4. Analiza circulaţiei turistice Numărul turiştilor cazaţi în judeţul Neamt în perioada 2002-2007: Anii Nr. Turişti cazaţi Nr. turişti străini Nr. turişti români 2002 97092 19796 77296 2003 110861 21259 89602 2004 129300 24467 104833 2005 117344 23841 93503 2006 140761 20847 119913 2007 156665 27273 129392 Sursa: Statistică teritorială, INS, Bucureşti, 2008 160000 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 2002 2003 2004 2005 2006 2007 turis ca a ti z ti turis s ini ti tra turis rom ni ti a 12 Numărul de înnoptări : Anii Nr. înnoptări 2002 159532 2003 255810 2004 301342 40413 260929 2005 265938 40571 225367 2006 306735 34795 271937 2007 336978 45198 291780 Nr. înnoptări 32404 35678 turişti străini Nr. înnoptari 127128 220132 turişti români Sursa: Statistică teritorială, INS, Bucureşti, 2008 350000 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0 2002 2003 2004 2005 2006 2007 turis c za ti a ti turis s ini ti tra turis roma ti ni În perioada 2002-2007 s-a înregistrat o creştere atât în numărul turiştilor cazaţi străini (cu 7477), cât şi români (cu 52096). Totodată şi numărul înnoptarilor a crescut în această perioadă cu 12794 în cazul turiştilor străini şi cu 164652 în cazul turiştilor români. Se poate observa faptul că ambele categorii de turişti au preferat cazarea în pensiunile turistice rurale, fapt ce atestă înca o dată bogăţiile naturale ale judeţului. În perioada 2002-2004 se observă o creştere a numărului de sosiri în judeţul Neamt faţă de anul 2005, urmând în perioada 2006-2007 să se înregistreze din nou o creştere. Numărul înnoptarilor a înregistrat cea mai mare valoare în anul 2007: 336978, iar cea mai mică în 2002: 159532. În anul 2007, ritmul de creştere al sosirilor, dar şi al înnoptarilor a înregistrat cea mai mare valoare, 61,35%, respectiv 111,22%. 13 Previzionarea numărului de înnoptări pentru perioada 2009-2011 Pentru a previziona în perioada 2009-2011, am utilizat metoda sporului mediu, metoda indicelui mediu, precum şi metoda trendului liniar. Metoda sporului mediu: y n − y1 =20292 n −1 Sporul mediu: ∆= σ = y ∑ ( yi − ~i ) 2 i =1 n = 231065,77 n Anii 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 y= ∑y i =1 n i = 293360 n (yi-ỹi)2 0 179008532836 87849403236 99022401 0 Înnoptări (yi) 255810 301342 265938 306735 336978 ỹi= ỹi-1 + ∆ 255810 V = 100 y = 78,76% σ 276102 296394 316686 336978 357270 377562 397854 Metoda indicelui mediu: Indicele mediu: Ι = n −1 yn y1 = 1,07 y= ∑y i =1 n i = 293360 n σ = ∑(y i =1 n i − ~i ) 2 y n = 227433,46 Coeficientul de variaţie: V = 100 y =77,52% Anii 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 σ Înnoptări (yi) 255810 301342 265938 306735 336978 ỹi= ỹi-1 x I 255810 (yi-ỹi)2 0 74647115158,89 85776860395,24 98205927466,51 0 273716,7 292876,869 313378,24983 336978 360566,46 385806,1122 412812,54 14 Metoda trendului liniar: Înnoptări (yi) 255810 301342 265938 306735 336978 Anii 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 xi -2 -1 0 1 2 xi2 4 1 0 1 4 xi yi -511620 -301342 0 306735 ỹi 259814,2 276587,1 293360 310132,9 326905,8 343678,7 360451,6 377224,5 (yi-ỹi)2 16033617,64 612805074,01 751966084 11545724,41 101449212,84 673956 n y = f(x), unde x=timpul a= (∑ xi yi )/ (∑xi2 )=167729/10=16772,9 b= y i = 293360; y = ax + b= 16772,9x + 293360 y= ∑y i =1 n i = 293360 σ = ∑(y i =1 n i − ~i ) 2 y n = 17284,67 V = 100 y = 58,91% σ Cea mai bună metodă de previzionare este metoda la care s-a obţinut cel mai mic coeficient de variaţie. În acest caz, cel mai mic coeficient de variaţie este înregistrat în urma efectuării metodei trendului liniar (V=58,91%). Conform acestei metode, numărul de înnoptări previzionat în perioada 2009-2011 este: 343678,7 înnoptări în 2009, 360451,6înnoptări în 2010, 377224,5 înnoptări în 2011. Astfel, se observă un trend de creştere continuă a valorilor datorat modernizării judeţului, penetrării de către investitorii străini. 5. Propuneri de valorificare a potenţialului turistic 15 Judeţul Neamţ se bucură de un potenţial extraordinar în ceea ce priveşte turismul. Peisajele de aici sunt unice, precum şi atracţiile turistice reprezentate de muzee, lăcaşe de cult, manăstiri, biserici, rezervaţii geologice, cetăţi, case memoriale şi nu în ultimul rând evenimentele din timpul anului (diverse festivaluri, zile ale oraşului). Consider că acest judeţ s-ar putea face şi mai bine remarcat prin activitatea de marketing turistic ce reprezintă o sursă de dezvoltare economică la nivel de judeţ. Atragerea turiştilor aici s-ar putea face în orice anotimp datorită cadrului natural şi a monumentelor culturale existente. Promovarea este foarte importantă pentru atragere de noi turişti. Astfel, o mai bună promovare a judeţului Neamt ar fi de folos. Imagini cu principalele atracţii turistice turistice din zonă nu ar trebui să lipsească din diferite reviste de specialitate. Totodată, promovarea s-ar putea face şi la radio, TV, internet. Odată atraşi turiştii, ar trebui impresionaţi prin servicii de cea mai bună calitate în hoteluri, restaurante, precum şi în mici magazine ce ar trebui să conţină suveniruri cu această minunată zonă. Inexistenţa unor proiecte concrete, privatizarea târzie în turism, existenţa unor servicii slab calitative la preţuri relativ mari, lipsa de instrumente de informare turistică şi a unei infrastructuri adecvate conduc ca judeţul Neamţ să aibă un potenţial turistic insuficient valorificat. În primul rând ar trebui să se modernizeze căile de acces în judeţ deoarece toate celelalte schimbări ar fi în zadar dacă turiştilor le este greu să pătrundă în această zonă. Astfel, propun realizarea unei autostrăzi între Moldova şi Ardeal, construirea unei linii de cale ferata care să străbată judeţul, deoarece acestea nu ar ajuta numai la dezvoltarea turistică a judeţului dar şi a infrastructurii şi a economiei judeţului. Lipsa parcărilor şi a grupurilor sanitare în numeroase obiective turistice şi în lungul drumurilor naţionale, judeţene şi comunale este înca un aspect foarte important, de altfel parcările reprezintă o problemă nu numai la nivel local ci şi la nivel naţional. Pentru asiguarea unui flux continuu al turiştilor le trebuie asigurat macar condiţii minime. Majoritatea muzeelor şi clădililor din judeţul Neamţ sunt într-o stare destul de avansată de degradare. Dezvoltarea turismului în orice zonă se bazează pe atracţiile turistice, şi în consecinţă turiştii ce aleg această zonă turistică sunt dezamăgiţi, judeţul pierzându-i şi pe ei ca turişti, dar şi pe altii ce vor auzi părerile lor legate de ce i-au deranjat aici. Totodată, personalul ce lucrează în domeniul turistic ar trebui să fie de specialitate, amabil şi să cunoască cel puţin o limbă străină. Lipsa indicatoarelor turistice la obiectivele şi atracţiile turistice – indicatoare turistice convenţionale internaţionale reprezintă un alt punct foarte important. Datorită faptului că masivul Ceahlău reprezintă unul dintre principalele puncte de atracţie turistică, construirea unor cabane la înălţime ar reprezenta un plus atât pentru turiştii români cât şi pentru cei străini. 16 Se ştie foarte clar faptul că judeţul Neamţ nu dispune de o canalizare pusă la punct, mai ales faptul că in multe localităţi din judeţ nu există alimentare cu apă, dezvoltarea infrastructurii judeţului reprezentând primul pas pentru o dezovoltare totală. Mânăstirile din Neamţ reprezintă una dintre atracţiile principale ale turismului, acestea aducând un număr mare de turişti anual, astfel turismul religios ar tebuie încurajat, dar mai ales ajutat prin crearea spaţiilor de cazare în apropierea mânăstirilor astfel încat potenţialii întreprinzatori să asigure pe lângă spaţiile de cazare restaurante, locuri special amenajate pentru joacă, dar şi trasee special concepute conduse de către ghizi specializaţi în domeniu. Numărul ofertelor turistice în această zonă ar trebui să crească, îndreptându-se spre grupuri de persoane formate din turişti străini, elevi şi studenţi, oameni de afaceri, bătrâni. O bună comunicare cu agenţiile de turism conduce şi la o mai bună promovare a zonei, precum şi la un profit obţinut de ambele părti (agenţia de turism, judeţul). Înainte de a fi promovat acest judeţ, o serie de schimbări ar trebui realizate. În urma atingerii obiectivelor, judeţul Neamţ ar corespunde standardelor unui judeţ dezvoltat ce face parte dintr-o ţară europeană, iar astfel străinii vor fi atraşi de aceste bogăţii naturale şi antropice de care se bucură această zonă. HARTA TURISTICĂ A JUDEŢULUI NEAMŢ 17 18