. ~I , In secolul at XII.-lea se.formeazii un nou stil poetic in sudul Frantei. Poeziile lirice scurte dar complexe dau glas sentimentelor personate, mai ales iubirii dintre biirbat ~i femeie. p oeti francezi, din evul mediu care scriau despre dragoste ~i cavalerism, se numeau trubaduri. De regula erau de provenienta nobila ~i scriau Intr-o limba neolatina -langue d'oc din Provence. Poezia lor diferea foarte mult de genurile epice ce erau la moda In nord. Datorita Eleonorei de Aquitania, fiica unui trubadur devenita In 1137 sotia regelui Ludovic al VII-lea, acest lirism ~i cultul dragostei cavalere~ti se r:lspande~te rapid In toata tara ~i chiar ~i peste granite. Un nou stil in dragoste De fapt acestepoezii erau destinate distractiei claselor sociale bogate. Totodata sunt oglinda fidela a schimbarii comportamentului social. casatoriile erau determinate de interesele politice ~i economice ale familiilor Instarite ~i erau foarte putine ~anseca viitorii soti sa fie Indr:lgostiti. Pe langa aceasta, cavalerii erau deseori plecati la r:lzboi departe de caminele lor, sotiile r:lmaneau singure, se simteau parasite ~i se plictiseau. In cercurile Inalte s-a propagat rapid ideea cavalerismului care se baza pe curajul ~i vitejia militara -virtuti estompate de valorile cre~tine -precum ~i perceptia extrem de idealizata a naturii dragostei. Aceastanu avea nimic comun cu egalitatea sexelor, cavalerul avea obligatia de a-~i sluji aleasa inimii ~i de a-i satisfaceorice capriciu. o O N O Aceasta sculptura executata in filde~, reprezinta un moment din cartea lui Guillaume de Lorris, Romanul Trandafirului, respectiv asediul Cetatii Dragostei. O Imagine din tapi1eria din secolul al XV-Iea, cu titlul Oferirea 'nimii. reprezint3 esen1a dragostei ~i fidelit31ii cavalere~ti. Aceast~ nou~ poezie acorda o important:I nemai1l1talnita aducerii omagiului In dragoste, fiind influentata de literatura arab~, care ~ venera dragostea ~i care a ajuns In Europa f Occidental~ In urma cruciadelor din Palestina ~ ~i Peninsula Iberic~, ocupat~ In parte de ~ mauri. Cavalerul se Indr~goste~te de regul~ ~ nebune~te de o femeie, care este de obicei ~ m~ritat~ sau logodit~ cu altcineva. 5 indr~gostitull~i ia angajamentul c~ ova sluji pe aleasa inimii pina la moarte -de regula din departare. Dragostea lor ajunge la lmplinire foarte rar ~i daca lntimplator aceasta are lac, trebuie pastrat secretul. Minat de dragoste, cavalerul va face acte de eroism, pentru a satisface dorintele feme ii iubite. Aceasta la cindul ei pretinde tot mai mult. in tot acest tinip femeia iubita devine sursa oricarei virtuti, chiar daca aceasta, In realitate, are o atitudine de respingere. lancelot ~i Genoveva Chretien de Troyes, pe care multi 11considera parintele poemului epic, a scris la cererea stapinilor lui, Maria, contesa de Champagne ~i Filip de Alsacia, contele Flandrei, rnai multe poeme inspirate din legendele despre regele Arthur. Cel mai renumit poem al sau, Troyes, 11 are ca erou pe cavalerul Lancelot, lndra25 TRUBADURI $1 CAVALERI C:gostit de Genoveva, sotia regelui Arthur. Din ~ poem reiese foarte clar ce era In stare sa faca ~ cavalerul pentru aleasainimii lui. ~ Pe atunci era considerata extrem de ru~i.8\noasa aparitia unui cavaler Intr-o caruta. ~ Lancelot, dupa o clipa de ezitare se suie totu~i Intr-o caruta:, dupa ce afla ca numai astfel poate primi ve~ti despre regina. Chiar ~i aceasta mica ezitare atrage dupa sine dispretul Genovevei. Mai tarziu ea se resemneaza ~i-l lasa pe cavaler Intr-o noapte In camera ei, dar dragostea de curtean (amour courtois) a acestuia va mai fi supusa multor probe. Devotament dezbinator Aceastatema a influentat ~i literatura engleza. De exemplu 1n secolul al XV-lea, Sir Thomas Malory, In cartea sa Intitulata Morte d:Arthur, scrie despre prietenia, dragostea ~i pasiunea cavalereasca.El arata cum tradarea generata de pasiuni personale distruge legaturile cele mai puternice. in conceptia lui Malory, fidelitatea lui Lancelot fata de rege este macinata de dragostea adultera fata de Genoveva. Rezultatul nu este doar destrnmarea "Mesei Rotunde" a lui Arthur ci ~i a regatului. Romanul trandafirului in aceastaepoca a fost foarte popularn (dupa numarul manuscriselor rnmase) opera lui Guillaume de Loms, Romanul Trandaflrului (Roman de la Rose),avand ca tema dragostea cavalereasca. Prezentatca un vis, este o alegorie despre unom, care este introdus de Oiseuse (Lenea) " 26 Intr-o grndin;l, unde Intalne~te ni~te figuri ca Deduit (Voluptatea), Richesse (Bog;ltia) ~i Largesse (Generozitatea). La influenta Zeului Dragostei acest om se Indrngoste~te de un trandafir ~i de aici viata luiare doar un singur scop, s;l rup;l un boboc de pe acest trandafir. jn realizarea acestui tel este ajutat sau Impiedicat de diferite figuri alegorice, de exemplu Politetea, Pericolul, Mintea, Mila, Ru~inea ~i Teama. jn final intervine Natura ~i eroul poate rupe trandafirul dorit. condamnata la moarte Multi, In multe variante, au prezentat In aceast;l epoc;l, vechea poveste a lui Tristan ~i Izolda In lumina conceptiilor cavalere~ti. Izolda este sotia regelui Marc, unchiul lui O lIustra~ie din manuscrisul cu titlul Lancelot du Lac. Acest poem francez poveste~te despre regele Arthur ~i dragostea dintre regina Genoveva ~i cavalerul Lancelot prietenul regelui ~i iubitul reginei. Dragoste O lIustrarea in secolul al XIX-Iea a mort,ii regelui Arthur. Legendele legate de regele Arthur sunt o combina,ie intre fapte istorice ~i legende celtice. Tristan. Dupa ce indragostitii beau, fara sa banuiasca ceva, elixirul dragostei, Tristan se indragoste~te de Izolda cu o dragoste patima~a,insa aceastapasiune este incompatibila cu loialitatea cavalereascafata de rege. Acest conflict nu se poate rezolva altfel decat prin moartea indragostitilor. Tema dragostei cavalere~tiapare ~i in literatura italiana, unde in opera lui Dante, Divina Comedie, acea~ta invinge chiar ~i moartea. Opera este formata din trei parti. in prima Dante poveste~te intalnirea lui cu spiritul lui Virgiliu, poetul roman, care a fost trimis din ceruri pentru a-l ci11i1uzipe Dante pe drumul spre dragostea lui din tinerete, Beatrice, acum moart:l. Pentru aceasta trebuie si1 coboare In iad, unde se Intalne~te cu multi pi1ci1to~i, care pentru pasiunile lor adultere au fost condamnati si1 se Invart:l In Intuneric, manati de un vant etern. De exemplu Francesca ~i Paolo au fost blestemati pentru dragostea lor oarbi1 ~i egoisti1. Dante ~i Virgiliu cutreiern iadul, vi1d toate monstruoziti1tile; apoi se Intalnesc ~i cu Satana, dupi1 care trecand de centrul pi1mantului, la poalele muntelui purgatoriului ajung "sub stele". Pe varful muntelui, In Paradisul pi1mantean, Virgiliu I~i ia rnmas bun de la Dante, care In fine acolo o gi1se~te pe Beatrice. Aceasta 11conduce mai departe, In sus prin &ferele raiului ~i devine tot mai frumoasi1 ~i mai sfanti1 In ochii admiratorului ei, iar Ip c