Teste La Igiena USMF

Igiena alimentaţiei 1. Pentru avitaminoza A nu este caracteristic Sursa – [17] pag. 270, [1] pag. 124, curs a) [ ] Hipercheratoza şi cianoza tegumentelor; b) [x] Fisuri angulare dureroase ale gurii; c) [ ] Dereglarea văzului în întuneric; d) [ ] Fragilitatea unghiilor; e) [ ] Căderea părulu 2. Factorii favorabili menţinerii vitaminei C în produse alimentare la păstrarea lor şi prelucrare culinar Sursa – [17] pag. 284, [1] pag. 122, curs a) [ ] Mediul alcalin; b) [x] Mediul acid; c) [ ] Oxigenul; d) [ ] Sărurile metalelor grele; e) [ ] Temperaturile ridicate. 3. Produs alimentar, sursă de retinol Sursa – [1] pag.124, [17] pag. 270, curs a) [ ] Morcov; b) [x] Caşcaval; c) [ ] Tomate; d) [ ] Ardei dulci; e) [ ] Ceapă verde. 4. Măsuri de prim ajutor suspectatului de botulism Sursa – [1] pag. 146, curs a) [ ] Administrarea de antipiretice; b) [ ] Administrarea de laxative; c) [x] Administrarea serului antibotulinic polivalent; d) [ ] Spălături gastrice; e) [ ] Administrarea antibioticelor. 5. Amanitina se conţine în Sursa – [1] pag. 139, curs a) [ ] Erburi sălbatice; b) [ ] Neghină; c) [x] Ciuperci otrăvitoare; d) [ ] Cartof crescut; e) [ ] Seminţele fructelor. 6. Toxicoza stafilococică este cauzată mai frecvent de Sursa – [1] pag. 145, curs a) [ ] Salată din legume; b) [ ] Produse din carne conservată; c) [ ] Cofetărie cu cremă; d) [ ] Ouă de raţe, gâşte; e) [x] Produse lactate. 7. În profilaxia intoxicaţiilor alimentare primordială este Sursa – [1] pag. 150, curs a) [ ] Păstrarea incorectă a produselor alimentare; b) [ ] Nerespectarea termenilor de păstrare şi realizare; c) [ ] Nerespectarea igienei individuale de către personalul blocului alimentar; d) [x] Preîntâmpinarea contaminării produselor alimentare; e) [ ] Pregătirea culinară incorectă a produselor alimentare . 8. Aciditatea laptelui se exprimă în Sursa – [1] pag. 135, [2] pag. 39, curs a) [ ] Mililitri de soluţie alcalină la titrarea probei de lapte; b) [ ] Grade de aciditate; c) [x] Grade Tёrner; d) [ ] Mililitri de soluţie acidă la titrarea probei de lapte; e) [ ] Grade C. 9. Indice de apreciere a calităţii laptelui după STAS este Sursa – [1] pag.134, [2] pag. 34, curs a) [x] Proprietăţi organoleptice; b) [ ] Cantitatea de proteine; c) [ ] Cantitatea de vitamine; d) [ ] Cantitatea de glucide; e) [ ] Cantitatea de săruri minerale. 10. Raţia curativ-profilactică pentru expuşii la plumb va include Sursa – [3] pag. 12, curs a) [ ] Lapte degresat; b) [ ] Brânză de vaci; c) [x] Alimente - surse cu pectină; d) [ ] Produse acidolactice; e) [ ] Ouă. 11. Laptele este pasteurizat prin Sursa – [1] pag. 135, curs a) [x] Acţiunea to înalte (+80 oC) cu scop de distrugere a florei microbiene vegetative; b) [ ] Acţiunea to înalte cu scop de distrugere a florei microbiene sporulate (100oC); c) [ ] Acţiunea to înalte cu scop de distrugere a virusurilor (100oC) ; d) [ ] Acţiunea to înalte (100oC) cu scop de distrugere a florei microbiene vegetative şi sporulate; e) [ ] Acţiunea temperaturii scăzute. 12. Aciditatea laptelui proaspăt este Sursa – [1] pag. 135, curs a) [ ] 15oT; b) [x] 20oT; c) [ ] 25oT; d) [ ] 30oT; e) [ ] 35oT. 13. Carnea de vită conţine proteine Sursa – [1] pag.122, [17] pag. 130, curs a) [x] 13-18%; b) [ ] 25-30%; c) [ ] 30-35%; d) [ ] 35-45%; e) [ ] 45-50%. 14. Cauzele hipovitaminozei C în perioada iarnă-primăvară Sursa – [17] pag.285, curs a) [ ] Scade rezistenţa organismului; b) [x] Conţinutul redus de vitamină în produse alimentare; c) [ ] Creşte radiaţia ultravioletă; d) [ ] Temperatura rece a mediului; e) [ ] Presiunea atmosferică scăzută. 15. Necesarul diurn de vitamina "C" pentru un adult Sursa – [17] pag. 285, [1] pag. 122, curs a) [ ] 10-20mg; b) [ ] 20-50mg; c) [ ] 50-70mg; d) [x] 70-100mg; e) [ ] 120-140 mg. 16. Organismul uman face rezerve de vitamina "A" Sursa – [17] pag. 270, [1] pag. 124, curs a) [x] Da, în ficat; b) [ ] Nu; c) [ ] Da, în intestin; d) [ ] Da, în ţesutul adipos; e) [ ] Da, în oase. 17. Consecinţe ale hipervitaminozei A nu sunt Sursa – [1] pag. 270, [17] pag. 124, curs a) [ ] Cefalee; b) [ ] Anorexie; c) [ ] Căderea părului; d) [ ] Fragilitate şi dureri osoase; e) [x] Keratoconjunctivită. 18. Indicatori ai calităţii pâinii nu sunt (STAS) Sursa – [2] pag. 43 b) [x] Procentul de glucide; c) [ ] Umiditatea; d) [ ] Aciditatea; e) [ ] Porozitatea . 19. Laptele influenţează aciditatea gastrică Sursa – [2] pag.39, [1] pag. 135, curs a) [ ] Proprietăţi organoleptice; a) [ ] Sporeşte; b) [ ] Nu influenţează; c) [x] Reduce; d) [ ] Ameliorează. 20. Conform căror indici se apreciază prospeţimea laptelui Sursa – [2] pag. 39, curs a) [ ] Densitate; b) [x] Aciditate; c) [ ] Cantitatea de grăsimi; d) [ ] Proba la amidon; e) [ ] Proba la pasteurizare. 21. La cheltuielile de energie reglabile se referă cele pentru Sursa – [2] pag. 11, [1] pag. 110, curs a) [ ] Metabolismul bazal; b) [x] Eforturi musculare; c) [ ] Acţiunea dinamică specifică a alimentelor; d) [ ] Menţinerea temperaturii corpului; e) [ ] Eliminarea produselor catabolice. 22. Numiţi intoxicaţia alimentară cu cea mai scurtă perioadă de incubaţie Sursa – [2] pag.100, [1] pag. 139, curs a) [ ] Botulismul; b) [ ] Intoxicaţia cu ciuperci otrăvitoare; c) [x] Intoxicaţiile stafilococice; d) [ ] Toxiinfecţiile bacteriene; e) [ ] Micotoxicozele. 23. Ouăle mai frecvent pot fi cauză a Sursa – [2] pag.133, curs a) [ ] Toxicozei stafilococice; b) [ ] Botulizmului; c) [x] Salmonelozei; d) [ ] Febrei tifoide; e) [ ] Aflotoxicozei. 24. Pentru intoxicaţii alimentare nu e caracteristic Sursa – [1] pag.139, curs a) [ ] Apar de obicei subit; b) [ ] Au o oarecare perioadă de incubaţie; c) [ ] Sunt patologii necontagioase; d) [x] Sunt patologii contagioase; e) [ ] Se prezintă ca afecţiune în masă . 25. Vitamina D nu este implicată în Sursa – [17] pag. 272, [1] pag. 115, curs a) [ ] Reglează metabolismul calciului; b) [x] Ia parte la metabolismul glucidic; c) [ ] Reglează metabolismul fosforului; d) [ ] Stimulează creşterea organismului copiilor; e) [x] Reglează acţiunea dinamică specifică a alimentelor. 26. O cantitate mai mare de energie necesită digestia Sursa – [1] pag.110, curs a) [x] Proteinelor; b) [ ] Lipidelor; c) [ ] Glucidelor; d) [ ] O alimentaţie mixtă; e) [ ] O alimentaţie raţională. 27. "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de substanţe nutritive" vizează pentru populaţia adultă Sursa – [1] pag. 112, curs a) [ ] Două grupuri; b) [ ] Trei grupuri; c) [ ] Patru grupuri; d) [x] Cinci grupuri. 28. După "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de alimente" chirurgii se referă la grupul Sursa – [1] pag.112, curs a) [ ] Unu; b) [ ] Doi; c) [x] Trei; d) [ ] Patru; e) [ ] Cinci. 29. Pentru avitaminoza A este caracteristic Sursa – [1] pag.270, [17] pag. 124, curs a) [x] Hipercheratoza şi cianoza tegumentelor; b) [ ] Fisuri angulare dureroase ale gurii; c) [x] Dereglarea văzului în întuneric; d) [x] Fragilitatea unghiilor; e) [x] Căderea părului. 30. Consecinţele hipervitaminozei D sunt Sursa – [1] pag.272, [17] pag. 125, curs a) [x] Diaree; b) [x] Cefalee; c) [ ] Rahitism; d) [ ] Osteoporoză; e) [x] Depuneri de calciu în ţesuturi. 31. Factorii nefavorabili păstrării vitaminei "C" în produsele alimentare Sursa – [1] pag. 122, [17] pag. 284, curs a) [x] Mediul alcalin; b) [ ] Mediul acid; c) [x] Oxigenul; d) [x] Sărurile metalelor grele; e) [x] Temperaturi ridicate. 32. Manifestările hipovitaminozei severe "PP" Sursa – [1] pag.124, [17] pag. 286, curs a) [ ] Convulsii; b) [x] Dermatite; c) [x] Diaree; d) [x] Demenţă; e) [ ] Cefalee. 33. Nu este caracteristic pentru hipovitaminoza PP Sursa – [1] pag. 124, [17] pag. 286, curs a) [x] Convulsii; b) [ ] Dermatite; c) [ ] Diaree; d) [ ] Demenţă; e) [x] Cefalee. 34. Produse alimentare - surse de vitamina "B1" Sursa – [1] pag. 125, [17] pag. 276, curs a) [ ] Orez decorticat; b) [x] Pâine coaptă din făină de calitate inferioară, secară; c) [x] Cerealiere ; d) [x] Drojdie de bere; e) [x] Leguminoase uscate. 35. Vitaminele liposolubile ale laptelui sunt Sursa – [1] pag. 135, [17] pag. 299, curs a) [ ] "B6"; b) [x] "A"; c) [x] "D"; d) [ ] "F"; e) [x] "E". 36. Amanitină nu se conţine în Sursa – [1] pag. 139, curs a) [x] Ierburi sălbatice; b) [x] Neghină; c) [ ] Ciuperci otrăvitoare; d) [x] Cartof crescut; e) [x] Seminţele fructelor. 37. Rolul biologic al glucidelor nedigerabile Sursa – [17] pag. 251, [1] pag. 117, curs a) [x] Modificarea timpului de tranzit intestinal (măresc ori încetinesc); b) [x] Leagă cationi metalici; c) [x] Absorb sau înglobează substanţele organice, produşii de secreţie şi descompunere a tubului digestiv, microorganismele; d) [x] Excesul poate favoriza sau agrava afecţiunile inflamatorii ale tubului digestiv; e) [ ] Sunt surse de energie. 38. Importanţa biologică a colesterolului Sursa – [1] pag. 115, curs a) [x] Este precursor al bilei; b) [x] Este precursor al ergocalciferolului; c) [x] Este parte componentă al celulelor nervoase; d) [ ] Întră în structura vaselor sangvine; e) [ ] Intră în structura muşchilor striaţi. 39. Nu sunt indici de apreciere a calităţii laptelui după STAS Sursa – [17] pag.288, [1] pag. 134, curs a) [ ] Proprietăţi organoleptice; b) [x] Cantitatea de proteine; c) [x] Cantitatea de vitamine; d) [x] Cantitatea de glucide; e) [x] Cantitatea de săruri minerale. 40. Care alimente nu sunt furnizoare de proteine biologic superioare Sursa – [1] pag.113, [17] pag. 237, curs a) [x] Pâine; b) [ ] Lapte; c) [x] Legume; d) [ ] Peşte; e) [ ] Carne. 41. Valoarea nutritivă a produselor alimentare se va aprecia după Sursa – [1] pag. 112, curs a) [x] Conţinutul de proteine, lipide, glucide; b) [ ] Proprietăţile organoleptice; c) [x] Conţinutul de vitamine; d) [ ] Inofensivitate; e) [x] Conţinutul de săruri minerale. 42. Valoarea nutritivă a produselor alimentare nu e determinată de Sursa – [1] pag. 112, curs a) [ ] Conţinutul de proteine, lipide, glucide; b) [x] Proprietăţile organoleptice; c) [ ] Conţinutul de vitamine; d) [x] Inofensivitate; e) [ ] Conţinutul de săruri minerale. 43. Valoarea nutritivă a fructelor şi legumelor e determinată de Sursa – [1] pag. 112, curs a) [ ] Conţinutul sporit de proteine; b) [ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare; c) [x] Conţinutul de săruri minerale; d) [x] Conţinutul de vitamine; e) [ ] Conţinutul de lipide. 44. O alimentaţie echilibrată presupune Sursa – [17] pag.212, [1] pag.110, curs a) [x] Valoare energetică necesară a raţiei alimentare asigurată de consumul adecvat al proteinelor, lipidelor şi glucidelor; b) [ ] Corespunderea componenţei alimentelor statusului fermentativ al organismului; c) [x] Raport optim între substanţe nutritive şi substanţe biologic active; d) [ ] Regim optim de alimentare; e) [ ] Alimente calitative. 45. Alimentaţia individuală poate fi apreciată după indicii Sursa – [2] pag. 11, curs a) [x] Masa reală corespunde celei ideale; b) [x] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare; c) [x] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din raţia alimentară; d) [ ] Calitatea produselor din raţia alimentară; e) [ ] Regimul alimentaţiei. 46. Alimentaţia individuală nu se va aprecia după indicii Sursa – [2] pag.11, curs a) [ ] Masa reală corespunde celei ideale; b) [ ] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare; c) [ ] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din raţia alimentară; d) [x] Calitatea produselor din raţia alimentară; e) [x] Regimul alimentaţiei. 47. Celor expuşi la plumb nu se vor administra ca raţie curativ profilactivă Sursa – [1] pag. 113, curs a) [x] Lapte degresat; b) [x] Brânză de vaci; c) [ ] Alimente - surse se pectină; d) [x] Produse acidolactice; e) [x] Ouă . 48. Vitamine hidrosolubile sunt Sursa – [1] pag. 120, [17] pag. 269, curs a) [x] C,P; b) [x] B1, B2, B6, B12; c) [x] B15, B4, B8; d) [ ] A; e) [ ] D. 49. Nu sunt hidrosolubile vitaminele Sursa – [17] pag. 120, [1] pag. 269, curs a) [ ] C,P; b) [ ] B1, B2, B6, B12; c) [ ] B15, B4, B8; d) [x] A; e) [x] D. 50. Rolul biologic al vitaminei B1 Sursa – [17] pag. 276, [1] pag. 123, curs a) [x] Implicată în metabolismul glucidelor; b) [x] Implicată în metabolismul proteinelor; c) [x] Implicată în metabolismul lipidelor; d) [ ] Reglează sinteza acidului arahidonic; e) [ ] Implicată în metabolismul sărurilor minerale. 51. Consecinţele carenţei vit. "D" Sursa – [1] pag.125, [17] pag. 272, curs a) [ ] Ciroza ficatului; b) [x] Rahitizm la copii; c) [x] Hipotonie musculară; d) [x] Osteomalacie; e) [ ] Hipercalciemie. 52. Surse alimentare de vitamină "A" (retinol) nu sunt Sursa – [17] pag. 270, [1] pag.124, curs a) [x] Morcovi; b) [ ] Unt; c) [x] Fructe; d) [x] Ceapă verde; e) [x] Ardei dulci. 53. Rolul biologic al vitaminei "A" Sursa – [1] pag. 124, [17] pag. 270, curs a) [x] Influenţează creşterea organismului; b) [x] Normalizează diferenţierea epiteliului; c) [x] Intră în structura pigmenţilor retinieni; d) [ ] Influenţează sinteza lipidelor; e) [ ] Influenţează sinteza glucidelor. 54. Rolul biologic al vitaminei "C" Sursa – [17] pag. 284, [1] pag.121, curs a) [x] Măreşte rezistenţa organismului; b) [x] Ia parte la sinteza fibrelor de colagen; c) [x] Ia parte la reacţiile de oxido-reducere; d) [ ] Contribuie sinteza glucidelor; e) [ ] Contribuie sinteza aminoacizilor. 55. Valoarea nutritivă a brânzei de vaci este determinată de Sursa – [1] pag. 135, [17] pag.288, curs a) [x] Asimilarea bună; b) [x] Conţinutul de proteine şi grăsimi cu valoare biologică superioară; c) [ ] Conţinutul sporit de vitamina C; d) [x] Conţinutul sporit de calciu; e) [ ] Proprietăţi organoleptice. 56. Numiţi proteinele laptelui Sursa – [1] pag. 135, [17] pag. 290, curs a) [x] Cazeină; b) [x] Lactoalbumină; c) [ ] Vitelină; d) [x] Lactoglobulină; e) [ ] Lecitină. 57. Nu sunt proteine ale laptelui Sursa – [1] pag. 135, [17] pag. 290, curs a) [ ] Cazeină; b) [ ] Lactoalbumină; c) [x] Vitelină; d) [ ] Lactoglobulină; e) [x] Lecitină. 58. Calitatea pâinii se determină conform următorilor indici cu excepţia unora Sursa – [2] pag. 43, curs a) [ ] Organoleptici; b) [ ] Porozitate; c) [x] Permeabilitate pentru apă; d) [x] Alcalinitate; e) [ ] Aciditate. 59. De ce depinde valoarea biologică a proteinelor Sursa – [1] pag. 113, [17] pag. 247, curs a) [ ] De conţinutul fosfoproteinelor; b) [ ] De diversitatea aminoacizilor; c) [x] De conţinutul aminoacizilor esenţiali; d) [x] De raportul dintre aminoacizii esenţiali şi neesenţiali; e) [ ] De conţinutul calciului. 60. Valoarea biologică a lipidelor de origine vegetală e determinată de Sursa – [1] pag. 115, [17] pag. 251, curs a) [x] Asimilare bună; b) [x] Valoare energetică mare; c) [ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare; d) [ ] Conţinut mare de vitamine A şi D; e) [x] Conţinut de acizi graşi nesaturaţi. 61. Valoarea nutritivă a cartofului e determinată de Sursa – [1] pag. 138, [17] pag.321, curs a) [x] Conţinutul sporit de glucide; b) [ ] Conţinutul de proteine complete (după conţinutul aminoacizilor); c) [x] Asimilarea bună; d) [x] Conţinutul sporit de potasiu; e) [x] Conţinutul de vitamina C . 62. Fibre alimentare conţin produsele: Sursa – [1] pag. 136, curs a) [x] Crupele de popuşoi; b) [ ] Cartofii; c) [ ] Crupele de griş; d) [x] Crupele de ovăs; e) [x] Crupele de hrişcă. 63. Nu sunt surse de fibre alimentare produsele Sursa – [1] pag. 138, curs a) [ ] Crupele de popuşoi; b) [x] Cartofii; c) [x] Crupele de griş; d) [ ] Crupele de ovăs; e) [ ] Crupele de hrişcă. 64. La calculul necesităţii de energie şi trofine se va lua în consideraţie Sursa – [1] pag. 119, curs a) [x] Gradul efortului fizic; b) [x] Masa ideală a corpului; c) [x] Vârsta, sexul; d) [x] Metabolismul bazal; e) [ ] Regimul alimentar. 65. Ce este caracteristic pentru toxiinfecţia alimentară Sursa – [1] pag. 145, curs a) [x] Debut acut; b) [ ] Manifestare epidemică; c) [ ] Contagiozitate; d) [x] Boala este determinată de consumul alimentelor; e) [ ] Manifestare tardivă. 66. Toxicoze alimentare bacteriene sunt Sursa – [1] pag. 145, curs a) [x] Stafilococice; b) [ ] Streptococice; c) [x] Botulismul; d) [ ] Salmoneloza; e) [ ] Fuzario-toxicoza. 67. Toxicoze alimentare bacteriene nu sunt Sursa – [1] pag.145, curs a) [ ] Stafilococice; b) [x] Streptococice; c) [ ] Botulismul; d) [x] Salmoneloza; e) [x] Fuzarioza. 68. Proprietăţi caracteristice enterotoxinei stafilococice Sursa – [1] pag. 145-146, curs a) [x] Rezistă fierberea; b) [ ] Distrusă de to +80o C; c) [x] Rezistă îngheţarea; d) [x] Mediul alcalin este favorabil; e) [ ] Mediul acid este favorabil. 69. Enterotoxina stafilococică nu posedă caracteristicile Sursa – [1] pag. 146, curs a) [ ] Rezistă fierberea; b) [x] Distrusă de to +80o C; c) [ ] Rezistă îngheţarea; d) [ ] Mediul alcalin este favorabil; e) [x] Mediul acid este favorabil. 70. Botulismul actualmente e cauzat mai frecvent de Sursa – [1] pag. 146, curs a) [ ] Jamboane; b) [ ] Peşte roşu; c) [ ] Semifabricate din carne; d) [x] Conserve pregătite în condiţii casnice; e) [ ] Produse uşor alterabile procurate din locuri neamenajate, interzise. 71. Rolul biologic al vitaminei "D3" Sursa – [1] pag.125, curs a) [x] Reglează metabolismul calciului şi fosforului; b) [ ] Reglează metabolismul glucidelor; c) [x] Stimulează creşterea şi dezvoltarea fizică; d) [x] Vitamină antirahitică; e) [ ] Este un antioxidant. 72. Consecinţele hipervitaminozei A sunt Sursa – [1] pag.124, [18] pag. 270, curs a) [x] Cefalee; b) [x] Anorexie; c) [x] Căderea părului; d) [x] Fragilitate şi dureri osoase; e) [ ] Keratoconjunctivită. 73. Rolul biologic al vitaminei "B2" Sursa – [1] pag. 124, curs a) [ ] Reglează hematopoeza; b) [x] Reglează respiraţia tisulară; c) [x] Este parte componentă a enzimelor implicate în reacţiile de oxidoreducere; d) [x] Este implicată în metabolismul proteinelor; e) [ ] Contribuie sinteza colagenului. 74. Metodele de determinare a calităţii pâinii (după STAS) Sursa – [1] pag. 137, curs a) [x] Proprietăţi organoleptice; b) [x] Determinarea acidităţii; c) [x] Determinarea porozităţii; d) [x] Determinarea umidităţii; e) [ ] Determinarea lipidelor. 75. Valoarea nutritivă a produselor acidolactice e determinată de Sursa – [1] pag. 134, curs a) [x] Asimilabilitate bună; b) [ ] Conţinutul sporit de vitamina C; c) [x] Conţinutul de calciu; d) [x] Conţinutul de vitamine a grupei B; e) [x] Conţinutul de fosfor. 76. Carnea şi produsele ei sunt surse de săruri minerale Sursa – [1] pag. 130, curs a) [ ] Calciu; b) [ ] Potasiu; c) [x] Fier; d) [x] Fosfor; e) [x] Magneziu. 77. Calitatea cărnii se determină după următorii indici cu excepţia Sursa – [1] pag. 130, curs a) [ ] Organoleptici; b) [ ] Bacteriologici; c) [ ] Chimici; d) [x] Aciditate; e) [x] Porozitate. 78. Insuficienţa fibrelor alimentare în alimentaţie poate fi cauză a Sursa – [1] pag. 136, curs a) [x] Aterosclerozei; b) [ ] Hemeralopiei; c) [ ] Bolii Kwashiorkor; d) [x] Cancerului intestinului gros; e) [x] Obezităţii. 79. Rolul acizilor graşi polinesaturaţi este Sursa – [1] pag. 119-120, curs a) [x] Reduc nivelul colesterolului în sânge; b) [x] Stimulează activitatea unor enzime; c) [ ] Măresc nivelul colesterolului în sânge; d) [x] Întră în structura lipidelor de construcţie; e) [ ] Formează cu colesterolul esteri . 80. Masa corporală influenţează metabolismul bazal Sursa – [1] pag. 110, curs a) [ ] Surplusul de masă accelerează metabolismul bazal; b) [x] Surplusul de masă încetineşte metabolismul bazal; c) [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele cu musculatura bine dezvoltată; d) [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele slabe; e) [ ] Nu influenţează. 81. Micotoxicozele sunt cauzate de Sursa – [1] pag. 147, curs a) [ ] B. perfrighens; b) [x] Claviceps purpurea; c) [x] Rhizopus; d) [x] Aspergillus flavus; e) [ ] Cl. botulinum. 82. Micotoxicozele nu pot fi cauzate de Sursa – [1] pag. 147, curs a) [x] B. perfrighens; b) [ ] Claviceps purpurea; c) [ ] Rhizopus; d) [ ] Aspergillus flavus; e) [x] Cl. botulinum. 83. Germeni patogeni-agenţi ai toxiinfecţiilor sunt Sursa – [1] pag.143, curs a) [ ] Stafilococul enterotoxigen; b) [x] Cl. perfringens; c) [x] E. Coli; d) [ ] Salmonelele; e) [ ] Cl. Botulinum. 84. Toxiinfecţiile alimentare nu sunt cauzate de Sursa – [1] pag. 143, curs a) [x] Stafilococul enterotoxigen; b) [ ] Cl. perfringens; c) [ ] E. Coli; d) [x] Salmonele; e) [x] Cl. Botulinum. 85. Caracteristic pentru botulism este Sursa – [1] pag.146, curs a) [ ] Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie (prăjituri, torturi); b) [x] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm; c) [x] To corpului normală sau o hipotermie uşoară; d) [x] Dereglarea actului de deglutiţie; e) [ ] To corpului crescută. 86. Pentru botulism nu e caracteristic Sursa – [1] pag.146, curs a) [x] Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie (prăjituri, torturi); b) [ ] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm; c) [ ] To corpului normală sau o hipotermie uşoară; d) [ ] Dereglarea actului de deglutiţii; e) [x] To corpului crescută. 87. Semiotica intoxicaţiei stafilococice Sursa – [1] pag.145, curs a) [ ] To C corpului creşte brusc; b) [x] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru; c) [x] To C corpului normală; d) [x] Diaree extenuantă; e) [ ] Constipaţi. 88. Pentru toxicoza stafilococică nu e caracteristic Sursa – [1] pag. 145, curs a) [x] To C corpului creşte brusc; b) [ ] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru; c) [ ] To C corpului normală; d) [ ] Diaree extenuantă; e) [x] Constipaţi. 89. Principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene Sursa – [1] pag. 145, curs a) [x] Prevenirea pătrunderii germenilor patogeni în produsele alimentare; b) [x] Prevenirea înmulţirii germenilor patogeni în produsele alimentare (to, termen de întrebuinţare ş.a.); c) [x] Distrugerea germenilor patogeni prin măsuri de preparare culinară; d) [ ] Imunizarea populaţiei; e) [x] Izolarea sursei de provocare a intoxicaţiilor. 90. Particularităţile intoxicaţiilor alimentare Sursa – [1] pag. 145, curs a) [x] Apar de obicei subit; b) [x] Au o oarecare perioadă de incubaţie; c) [x] Sunt patologii necontagioase; d) [ ] Sunt patologii contagioase; e) [x] Se prezintă ca afecţiune în masă. 91. Perioada anului în care hipovitaminoza C se manifestă mai frecvent Sursa – [1] pag. 122, curs a) [ ] Vara; b) [ ] Toamna; c) [x] Iarna; d) [x] Primăvara; e) [ ] Permanent. 92. Pâinea este sursă de următorii nutrienţi Sursa – [1] pag. 137, [3] pag. 43, curs a) [ ] Lipide; b) [x] Proteine; c) [x] Glucide; d) [ ] Vitamine liposolubile; e) [x] Vitamine hidrosolubile. 93. Pâinea nu este sursă de Sursa – [1] pag. 137, [3] pag. 43, curs a) [x] Lipide; b) [ ] Proteine; c) [ ] Glucide; d) [x] Vitamine liposolubile; e) [ ] Vitamine hidrosolubile. 94. Vitamine liposolubile sunt Sursa – [1] pag. 120, curs a) [x] Retinol; b) [ ] Tiamină; c) [ ] Piridoxină; d) [x] Tocoferoli; e) [ ] Acid ascorbic. 95. Produse furnizoare de vitamina C Sursa – [1] pag. 122, curs a) [x] Cartofi; b) [ ] Morcov; c) [x] Varză; d) [ ] Ceapă; e) [ ] Citrice. 96. De ce factori se va ţine cont la recomandarea alimentaţiei raţionale Sursa – [1] pag. 110, curs a) [x] Greutatea corpului; b) [x] Vârstă; c) [x] Condiţiile climatice; d) [x] Sex; e) [ ] Pofta de mâncare. 97. Importanţa biologică a acizilor graşi polienici Sursa – [1] pag. 117, curs a) [ ] Influenţează metabolismul glucidic; b) [x] Înlesnesc eliminarea colesterolului din organism; c) [x] Influenţează metabolismul vitaminelor hidrosolubile; d) [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi saturaţi; e) [ ] Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P. 98. Produsele furnizoare de glucide Sursa – [1] pag. 117, curs a) [x] Fructele şi legumele; b) [ ] Carnea şi derivatele ei; c) [x] Laptele şi derivatele lui; d) [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi şi saturaţi; e) [x] Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P. 99. Produsele furnizoare de proteine cu valoare biologică superioară Sursa – [1] pag. 113, curs a) [ ] Pâinea; b) [x] Carnea şi derivatele ei; c) [x] Laptele şi produsele lactate; d) [ ] Fructele şi legumele; e) [x] Ouăle. 100. Produsele furnizoare de glucide nedigerabile (fibre alimentare) Sursa – [1] pag. 117, curs a) [x] Fructe; b) [x] Legume; c) [ ] Carne; d) [ ] Pâine albă; e) [x] Pâine neagră. 101. Patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS) sunt Sursa – [1] pag. 139, curs a) [x] Cauzate de hiperalimentaţie; b) [x] Cauzate de subalimentaţie; c) [x] Cauzate de insuficienţa unuia sau a mai multor trofine; d) [ ] Intoxicaţiile alimentare; e) [x] Cauzate de nerespectarea regimului alimentar. 102. Fructele sunt surse de Sursa – [1] pag. 120, curs a) [x] Vitamine hidrosolubile; b) [ ] Lipide; c) [x] Microelemente; d) [x] Săruri minerale; e) [x] Glucide. 103. Toxiinfecţiile alimentare nu sunt provocate de Sursa – [1] pag. 143, curs a) [ ] E.Coli; b) [x] Cl.Botulinum; c) [x] Salonină; d) [x] Amigdalină; e) [ ] Cl.perfringhens. 104. Indicii integrităţii laptelui sunt Sursa – [1] pag. 37, curs a) [x] Densitatea; b) [ ] Conţinutul de proteine; c) [x] Conţinutul de lipide; d) [ ] Aciditatea; e) [ ] Conţinutul sărurilor minerale. 105. Produsele furnizoare de caroteni sunt Sursa – [1] pag. 120, curs a) [ ] Carne; b) [x] Ardei graşi; c) [ ] Frişcă; d) [x] Măcieş; e) [x] Spanac. 106. Pentru hipervitaminoza A nu e caracteristic Sursa – [1] pag. 121, curs a) [ ] Cefalee; b) [ ] Tulburări ale somnului; c) [ ] Dureri în oase; d) [x] Hipertenzie arterială; e) [x] Dereglări psihice. 107. În corespundere cu funcţiile biologice substanţele nutritive sunt grupate în Sursa – [1] pag. 121, curs a) [x] Energogene; b) [x] Preponderent plastice; c) [ ] Apă; d) [x] Substanţe catalitice; e) [ ] Substanţe toxice. 108. Substanţe nutritive cu funcţie energogenă sunt Sursa – [1] pag. 110, curs a) [ ] Sărurile minerale; b) [ ] Vitaminele; c) [x] Lipidele; d) [x] Glucidele; e) [ ] Proteinele. 109. Substanţe nutritive cu funcţie preponderent plastică sunt Sursa – [1] pag. 111, curs a) [x] Sărurile mineral; b) [ ] Vitaminele;; c) [ ] Lipidele; d) [ ] Glucidele; e) [x] Proteinele. 110. Substanţe nutritive cu efect catalitic sunt Sursa – [1] pag. 112-113, curs a) [ ] Proteinele; b) [ ] Lipidele; c) [ ] Glucidele; d) [x] Vitaminele; e) [x] Microelementele. 111. În funcţie de importanţă substanţe nutritive esenţiale sunt Sursa – [1] pag. 113, curs a) [x] Aminoacizii esenţiali; b) [ ] Lipidele; c) [x] Acizii graşi polinesaturaţi; d) [x] Vitaminele; e) [x] Sărurile minerale. 112. În funcţie de importanţă substanţe substituente sunt Sursa – [1] pag. 112-113, curs a) [x] Glucidele; b) [x] Lipidele; c) [ ] Vitaminele; d) [ ] Sărurile minerale; e) [ ] Aminoacizii esenţiali. 113. Carenţa îndelungată de proteine alimentare condiţionează Sursa – [1] pag. 113, curs a) [x] Dereglarea sistemelor fermentative; b) [x] Scăderea metabolismului bazal; c) [x] Scăderea termogenezei; d ) [x] Dereglări ale funcţiei sistemului endocrin; e) [ ] Accelerarea metabolismului bazal. 114. Surplusul de proteine în alimentaţie condiţionează Sursa – [1] pag. 113, curs a) [x] Dereglarea funcţiei ficatului; b) [x] Dereglarea funcţiei rinichilor; c) [x] Influenţează dezvoltarea microflorei intestinale; d) [ ] Scăderea metabolismului bazal; e) [x] Dereglarea funcţiei sistemului nervos. 115. Subnutriţia reprezintă: Sursa - curs a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă; b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive; c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară; d) [x] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă; e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme . 116. Hiperalimentaţia reprezintă: Sursa - curs a) [x] patologie cauzată de alimentaţia abundentă; b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive; c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară; d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă; e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme. 117. Alimentaţia calitativ neadecvată reprezintă: Sursa - curs a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă; b) [x] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive; c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară; d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă; e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme. 118. Alimentaţia neechilibrată reprezintă: Sursa - curs a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă; b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive; c) [x] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară; d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă; e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme. 119. Consecinţele subnutriţiei sunt: Sursa - curs a) [ ] obezitatea; b) [x] încetinirea ritmului de creştere la copii; c) [ ] fluoroza; d) [x] încetinirea metabolismului; e) [x] scăderea în greutate. 120. Consecinţele subnutriţiei sunt: Sursa - curs a) [x] reducerea masei musculare; b) [x] micşorarea productivităţii muncii; c) [ ] unele hepatite cronice; d) [ ] diabet zaharat e) [x] scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocevităţi de mediu. 121. Consecinţele hiperalimentaţiei sunt: Sursa - curs a) [x] obezitatea; b) [ ] încetinirea ritmului de creştere la copii; c) [x] fluoroza; d) [ ] încetinirea metabolismului; e) [ ] scăderea în greutate. 122. Consecinţele hiperalimentaţiei sunt: Sursa - curs a) [ ] reducerea masei musculare; b) [ ] micşorarea productivităţii muncii; c) [x] unele hepatite cronice; d) [x] diabet zaharat; e) [ ] scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocivităţi de mediu. 123. Tipurile subnutriţiei sunt: Sursa - curs a) [x] subnutriţia secundară; b) [ ] forma absolută; c) [ ] rahitismul; d) [x] subnutriţia primară; e) [ ] forma relativă. 124. Formele etiologice ale subnutriţiei sunt: Sursa - curs a) [x] guşa endemică; b) [x] ateroscleroza; c) [x] rahitismul; d) [ ] diabet; e) [x] avitaminozele. 125. Formele etiologice ale subnutriţiei sunt: Sursa - curs a) [x] caria dentară; b) [ ] fluoroză; c) [x] colelitiaza; d) [x] anemiile nutriţionale; e) [x] hipovitaminozele. 126. Formele hiperalmentaţiei sunt: Sursa - curs a) [ ] secundară; b) [x] absolută; c) [ ] rahitismul; d) [ ] primară; e) [x] relativă. 127. Intoxicaţiile alimentare reprezintă: Sursa - curs a) [ ] patologii cauzate de alimentaţia abundentă; b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive; c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară; d) [ ] patologii cauzate de alimentaţia cantitativ insuficientă; e) [x] maladii acute, rar cronice, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate masiv cu microorganisme de o anumită specie sau impurificate cu substanţe toxice. 128. Intoxicaţiile alimentare se clasifică în: Sursa - curs a) [x] de etiologie necunoscută; b) [x] microbiene; c) [ ] virale; d) [x] nemicrobiene; e) [ ] parazitare. 129. Apariţia intoxicaţiilor alimentare bacteriene depinde de: Sursa - curs a) [x] particularităţile fizice ale alimentului; b) [ ] ora consumării alimentelor; c) [x] gradul de rezistenţă a organismului faţă de germeni; d) [x] contaminarea masivă a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine; e) [x] specia şi gradul de virulenţă a microorganismelor sau tulpinelor lor. 130. Toxicozele alimentare pot apărea la consumul produselor ce conţin: Sursa - curs a) [x] toxine ale unui agent patogen specific; b) [x] toxine ale bacilul botulinic ; c) [x] toxine ale stafilococul; d) [x] micotoxine; e) [ ] germeni condiţionat patogeni. 131. Toxicozele bacteriene pot apărea la consumul produselor ce conţin: Sursa - curs a) [x] toxine ale unui agent patogen specific; b) [x] toxine ale bacilului botulinic; c) [x] toxine stafilococice; d) [ ] micotoxine; e) [ ] germeni condiţionat patogeni. 132. Toxiinfecţiile pot apărea la consumul produselor ce conţin: Sursa - curs a) [ ] toxine ale unui agent patogen specific; b) [ ] toxine ale bacilului botulinic; c) [ ] toxine stafilococice; d) [ ] micotoxine; e) [x] germeni condiţionat patogeni. 133. Formele botulismului sunt: Sursa - curs a) [ ] bacterian; b) [x] infantil; c) [ ] infecţios; d) [x] de plagă; e) [x] alimentar. 134. Simptome specifice ale botulismului sunt: Sursa - curs a) [ ] artralgii; b) [x] dereglări de vorbire; c) [x] diplopie; d) [x] dereglare a deglutiţiei; e) [x] midriază. 135. Alimentele pot fi contaminate cu stafilococi de către personalul cu: Sursa - curs a) [x] amigdalită; b) [x] furuncul; c) [x] plăgi purulente; d) [ ] gastrită; e) [x] panariciu. 136. Purtători facultativi de stafilococ sunt: Sursa - curs a) [ ] personalul bolnav cu amigdalită; b) [x] animalele cu mastită; c) [ ] rozătoarele; d) [ ] ţânţarii; e) [ ] insectele. 137. Numiţi formele micotoxicozelor: Sursa - curs a) [x] fuzariotoxicoza; b) [x] ergotismul; c) [ ] echinococoza; d) [ ] balantidioza; e) [x] aflotoxicoza. 138 . Sursele de îmbolnăvire în toxicoinfecţii: Sursa - curs a) [ ] insectele; b) [x] omul; c) [x] animalele; d) [ ] rozătoarele; e) [ ] animalele cu sânge rece. 139. Calea de transmitere a toxicoinfecţiilor: Sursa - curs a) [ ] fecală; b) [x] alimentară; c) [ ] transmisibilă; d) [ ] transplacentară; e) [ ] intestinală. 140. Mecanismul de transmitere a toxiinfecţiilor: Sursa - curs a) [ ] transplacentar; b) [ ] intestinal; c) [x] fecalo - oral; d) [ ] prin picături; e) [ ] de contact. 141. Numiţi intoxicaţiile alimentare nemicrobiene: Sursa - curs a) [x] cu cartofi încolţiţi; b) [ ] cu ciuperci microscopice; c) [x] cu ciuperci otrăvitoare; d) [x] cu organele unor specii de peşte; e) [x] cu pesticide. 142. Numiţi intoxicaţiile alimentare de etiologie necunoscută: Sursa - curs a) [x] cu carne de prepeliţă; b) [x] cu harbuz; c) [x] cu unele specii de peşti, în unii ani; d) [ ] cu cartofi încolţiţi; e) [x] mioglobinuria alimentară paroxismală-toxică. 143. Persoane cu risc crescut de a dezvolta intoxicaţii alimentare: Sursa - curs a) [x] copiii mici (sugari, preşcolari); b) [ ] persoanele cu vârstă medie; c) [x] persoane cu sistem imunitar compromis; d) [x] femeile însărcinate; e) [x] vârstnicii (frecvent peste 65 ani). 144. Factorii responsabili de creşterea riscului de a dezvolta toxiinfecţii alimentare sunt: Sursa - curs a) [x] persoane care lucrează în abatoare, pescării; b) [x] consumul de carne, peşte sau pui infestat, scoici, melci sau moluşte contaminate şi insuficient preparate termic; c) [ ] fumatul; d) [x] consumul unor alimente sau băuturi nepasteurizate; e) [x] călătorii sau vacanţe în ţări în curs de dezvoltare. 145. Direcţiile de bază în profilaxia botulismului: Sursa - curs a) [ ] respectarea CMA; b) [x] prevenirea pătrunderii agentului declanşator pe materia primă; c) [ ] depistarea surselor; d) [x] prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării toxinelor în conservele pregătite; e) [x] sterilizarea corectă. 146. Direcţiile de bază în profilaxia intoxicaţiilor stafilococice: Sursa - curs a) [ ] respectarea CMA; b) [x] micşorarea numărului purtătorilor de stafilococ ce activează la întreprinderile alimentare; c) [x] depistarea surselor de contaminare a produselor alimentare; d) [x] asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor alimentare cu prevenirea formării toxinelor; e) [x] întreruperea căilor de contaminare a produselor alimentare şi a bucatelor. 147. Profilaxia micotoxicozelor: Sursa - curs a) [x] monitoringul igienic al nivelului de poluare a materiei prime şi produselor alimentare; b) [ ] prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării toxinelor în conserve; c) [ ] sterilizarea corectă; d) [x] respectarea regulilor de păstrare a produselor alimentare, cerealelor şi a nutreţurilor; e) [x] lupta cu dăunătorii plantelor prin prelucrarea cuvenită a cerealelor. 148. Profilaxia intoxicaţiilor cu pesticide: Sursa - curs a) [x] respectarea CMA; b) [ ] asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor alimentare cu prevenirea formării toxinelor; c) [ ] depistarea surselor; d) [x] controlul conţinutului de substanţe reziduale în produsele alimentare; e) [x] utilizarea pesticidelor cu evidenţa caracteristicilor toxice. Igiena AERULui 149. Definiţia corectă a climei este Sursa – [1] pag. 24, curs a) [x] Totalitatea factorilor fizici atmosferici şi telurici dintr-o regiune ce condiţionează spaţiul vital al organismelor pe perioade lungi de timp; b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici ce manifestă instabilitate într-o perioadă scurtă de timp; c) [ ] Totalitatea factorilor chimici ce manifestă o stabilitate în timp; d) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-un spaţiu limitat; e) [ ] Totalitatea factorilor fizici atmosferici n momentul dat. 150. Definiţia corectă a vremii este Sursa – [17] pag. 54, curs a) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al atmosferei în decursul unui anotimp; b) [x] Totalitatea factorilor fizici al atmosferei оn momentul dat; c) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-o încăpere d) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din încăperi; e) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului ce manifestă stabilitate în timp. 151. Definiţia corectă a microclimatului este Sursa – [2] pag. 111, curs a) [x] Totalitatea factorilor fizici (temperatură, umiditate, curenţi de aer) al aerului dintr-un spaţiu limitat; b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului din încăpere; c) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din regiunea dată; d) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului determinaţi în momentul dat; e) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului şi telurici din regiunea dată. 152. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar Sursa – [1] pag. 25, [17] pag. 187, curs a) [x] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B; b) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C; c) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii scurte; d) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii lungi; e) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor luminoase. 153. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar Sursa – [1] pag. 25, [17] pag. 187, curs a) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor luminoase; b) [x] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A; c) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C; d) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B; e) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii . 154. Insolaţia e cauzată de acţiunea Sursa – [1] pag. 28, curs a) [ ] Radiaţiilor infraroşii lungi; b) [x] Radiaţiilor infraroşii scurte; c) [ ] Radiaţiilor luminoase; d) [ ] Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C; e) [ ] Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A. 155. Acţiune bactericidă pronunţată posedă radiaţiile solare Sursa – [1] pag. 25, curs a) [x] Ultraviolete – C; b) [ ] Ultraviolete – A; c) [ ] Ultraviolete – B; d) [ ] Infraroşii scurte; e) [ ] Infraroşii lungi. 156. Viaţa este imposibilă la un conţinut de oxigen în aer Sursa – [1] pag. 38, curs a) [x] 7 – 8%; b) [ ] 9 – 10%; c) [ ] 11 – 12%; d) [ ] 13 – 14%; e) [ ] 15 – 16%. 157. Pierderea cunoştinţei şi moartea survin la sporirea cantităţii de CO2 în aer până la: Sursa – [1] pag. 38, curs a) [x] 8 – 10%; b) [ ] 5 – 7%; c) [ ] 3 – 6%; d) [ ] 2 – 4%; e) [ ] 1 – 3%. 158. Roza frecvenţei vânturilor ne arată Sursa – [1] pag. 29, curs a) [ ] Direcţia de mişcare a aerului; b) [ ] Viteza de mişcare a aerului; c) [x] Direcţia predominantă de mişcare a aerului într-o perioadă de timp; d) [ ] Numărul de zile cu vânt; e) [ ] Numărul de zile fără vânt. 159. Condiţionarea volumului de aer cercetat se face pentru Sursa – [2] pag. 172, curs a) [x] A putea compara rezultatele analizei diferitor probe; b) [ ] A facilita mersul analizei; c) [ ] A neutraliza CO2 din proba recoltată; d) [ ] A înlătura microorganismele din probele recoltate; e) [ ] A facilita transportarea probei recoltate. 160. Cea mai mare influenţă asupra organismului uman o are stratul atmosferic Sursa – [17] pag. 9, curs a) [ ] Stratosfera; b) [x] Troposfera; c) [ ] Termosfera; d) [ ] Exosfera; e) [ ] Heterosfera. 161. Ecranul de O3 se află în stratul atmosferei Sursa – [17] pag.9, curs a) [ ] Troposferă; b) [x] Stratosferă; c) [ ] Mezosferă; d) [ ] Heterosferă; e) [ ] Exosferă. 162. Definiţi umiditatea absolută a aerului Sursa – [2] pag. 114, curs a) [ ] Densitatea vaporilor de apă necesară pentru saturaţia totală a aerului la to C dată; b) [x] Cantitatea (grame) de vapori de apă prezenţi la momentul determinării în 1m3 de aer; c) [ ] Densitatea vaporilor de apă ce satură aerul la to =0o C; d) [ ] Diferenţa dintre cantitatea de vapori de apă la temperatura 37o C şi temperatura în momentul determinării; e) [ ] Punctul de rouă. 163. Vitezele mici (sub 1m/sec) de mişcare al aerului se determină cu Sursa – [2] pag. 124, curs a) [ ] Anemometrul cu palete; b) [x] Catatermometrul; c) [ ] Anemometrul cu cupe; d) [ ] Actinometrul; e) [ ] Psihrometrul. 164. Cu temperatura efectivă se apreciază Sursa – [2] pag. 130, curs a) [ ] Temperatura aerului din încăperi; b) [ ] Temperatura aerului atmosferic; c) [x] Acţiunea sumară a factorilor de microclimat asupra organismului; d) [ ] Puterea de răcire a aerului; e) [ ] Temperatura corpului. 165. Vitamina D este sintezată preponderent sub acţiunea radiaţiilor din grupul Sursa – [17] pag. 187, curs a) [ ] Ultraviolete A; b) [x] Ultraviolete B; c) [ ] Ultraviolete C; d) [ ] Infraroşii; e) [ ] Luminoase. 166. Procesele ce au loc pe pământ influenţează starea stratului atmosferic Sursa – [17] pag. 9, curs a) [ ] Ionosfera; b) [x] Troposfera; c) [ ] Mezosfera; d) [ ] Stratosfera; e) [ ] Exosfera . 167. Umiditatea relativă optimă a aerului din încăperile de locuit este Sursa – [2] pag. 114, curs a) [ ] 20-40%; b) [x] 40-60%; c) [ ] 60-80%; d) [ ] 80-90%; e) [ ] 90-100%. 168. Dispozitiv pentru determinarea umidităţii aerului Sursa – [2] pag. 114, curs a) [ ] Catatermometrul; b) [ ] Barograful; c) [x] Psihrometrul ; d) [ ] Globtermometrul; e) [ ] Actinometrul. 169. Radiaţia, – cale de cedare a căldurii de către organism, depinde în fond de unul din factorii enumeraţi mai jos Sursa – [17] pag. 211, curs a) [ ] T 0 aerului; b) [ ] Umiditatea aerului; c) [x] T 0 obiectelor înconjurătoare; d) [ ] Viteza de mişcare a aerului; e) [ ] Roza vânturilor . 170. Temperatura efectivă se poate stabili măsurând Sursa – [2] pag. 130, curs a) [ ] toC aerului şi temperatura radiantă; b) [x] toC, umiditatea, viteza curenţilor de aer; c) [ ] toC cutanată, umiditatea şi viteza curenţilor de aer; d) [ ] toC radiantă, umiditatea şi viteza curenţilor de aer; e) [ ] Umiditatea şi temperatura aerului 171. În aerul atmosferic se conţine CO2 Sursa – [1] pag. 38, curs a) [ ] 0,12-0,09%; b) [ ] 0,08-0,07%; c) [ ] 0,06-0,05%; d) [x] 0,04-0,03%; e) [ ] 0,03–0,01%. 172. Nivelul maxim de CO2 în aerul inspirat la care apar manifestări evidente la cei expuşi Sursa – [1] pag. 38, curs a) [ ] 2-3%; b) [x] 4-5%; c) [ ] 6-7%; d) [ ] 10%; e) [ ] 15%. 173. Azotul atmosferic influenţează starea de sănătate prin Sursa – [1] pag. 38, curs a) [ ] Concentraţia sa în aerul inspirat; b) [ ] Concentraţia O2 din aerul inspirat; c) [ ] Concentraţia sa din sângele venos; d) [x] Presiunea atmosferică; e) [ ] Umiditatea aerului. 174. Indicator sanitar de viciere a aerului din încăperi este Sursa – [2] pag. 177, curs a) [ ] Poluanţi iritanţi; b) [x] CO2; c) [ ] NH3; d) [ ] Poluanţi asfixianţi; e) [ ] CO. 175. Transportul auto poluează aerul cu Sursa – [1] pag. 39, curs a) [x] Monoxid de carbon; b) [x] Oxizi de azot şi aldehide; c) [x] Hidrocarburi policiclice aromatice; d) [x] Plumb; e) [ ] Hidrogen sulfurat. 176. Pentru dezinfecţia aerului din încăperi sunt folosite radiaţiile Sursa – [1] pag. 27, curs a) [ ] Ultraviolete zona A ; b) [ ] Ultraviolete zona B.; c) [x] Ultraviolete zona C; d) [ ] Infraroşii; e) [ ] Luminoase . 177. Umiditatea relativă a aerului este Sursa – [2] pag. 114, curs a) [ ] Diferenţa dintre umiditatea maximă şi cea absolută; b) [x] Raportul dintre umiditatea absolută şi cea maximă; c) [ ] Cantitatea vaporilor de apă, prezenţi la momentul dat în aer; d) [ ] Cantitatea vaporilor de apă necesară pentru a satura aerul; e) [ ] Punctul de rouă. 178. Microclimatul cald este determinat de următorii factori cu excepţia Sursa –curs a) [x] Radiaţie negativă; b) [ ] Temperatura aerului crescută; c) [ ] Umiditatea aerului crescută; d) [ ] Mişcarea aerului scăzută; e) [ ] Radiaţie pozitivă. 179. Radiaţia calorică pozitivă determină următoarele reacţii fiziologice, cu excepţia Sursa – [17] pag. 212, curs a) [ ] Creşterea to C cutanate; b) [ ] Creşterea frecvenţei şi amplitudinii respiratorii; c) [x] Creşterea tensiunii arteriale; d) [ ] Creşterea frecvenţei pulsului; e) [ ] Creşterea to C corpului. 180. Dioxidul de carbon influenţează asupra organismului prin Sursa – [17] pag. 13, curs a) [x] Concentraţia sa în aerul inspirat; b) [ ] Modificarea presiunii atmosferice; c) [ ] Scăderea concentraţiei azotului în aerul inspirat; d) [ ] Concentraţia sa în aerul expirat; e) [ ] Creşterea concentraţiei de SO2 în aer. 181. Ce dispozitive sunt folosite pentru determinarea vitezei de mişcare a aerului în încăperi Sursa – [2] pag. 114, curs a) [ ] Actinometrul; b) [ ] Anemometrul; c) [x] Catatermometrul; d) [ ] Psihrometrul; e) [ ] Barograful. 182. Ce reprezintă procesele de termoreglare Sursa – [17] pag. 211, curs a) [x] Menţinerea temperaturii stabile a corpului cu participarea mecanismelor fiziologice de termogeneză şi termoliză; b) [ ] Acomodarea temperaturii corpului la temperatura externă; c) [ ] Cedarea intensă de căldură la acţiunea temperaturilor externe; d) [ ] Intensificarea termogenezei; e) [ ] Scăderea termogenezei. 183. Radiaţiile ultraviolete cu lungime de undă scurtă (grupul C) manifestă acţiune Sursa – [1] pag.27, curs a) [ ] Tonizantă generală; b) [ ] Acţiune optimă; c) [ ] Generatoare de vitamina D; d) [x] Bactericida; e) [ ] Termică. 184. Influenţa umidităţii scăzute a aerului asupra organismului Sursa – [17] pag. 114, [2] pag.212, curs a) [ ] Menţine constantă temperatura corpului; b) [x] Măreşte termoliza prin evaporare; c) [ ] Micşorează termoliza prin evaporare; d) [ ] Măreşte termoliza prin convecţie; e) [ ] Sporeşte termogeneza. 185. Ritmul nictemeral se formează sub acţiunea Sursa – [17] pag. 191, curs a) [ ] Radiaţiilor ultraviolete C; b) [ ] Radiaţiilor infraroşii lungi; c) [ ] Radiaţiilor infraroşii scurte; d) [x] Radiaţiilor luminoase; e) [ ] Radiaţiilor ultraviolete B. 186. La scăderea temperaturii aerului (mai joasă de 15o C) metabolismul bazal Sursa – [1] pag. 30-31, curs a) [ ] Scade; b) [x] Creşte; c) [ ] Nu se modifică; d) [ ] Oscilează în diapazon mare; e) [ ] Oscilează în diapazon mic. 187. Numărul de aeroioni grei este mai mare în Sursa – [1] pag. 33, curs a) [x] Oraşele mari industriale; b) [ ] Localităţile rurale; c) [ ] Pe malul mării; d) [ ] Lângă cascade; e) [ ] Lângă râuri curgătoare. 188. Aerul poluat conţine Sursa – [1] pag. 33, curs a) [x] Mai mulţi ioni grei; b) [ ] Mai mulţi ioni uşori; c) [ ] Coeficientul unipolar este zero; d) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori pozitivi; e) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori negativi. 189. Pentru protecţia sanitară a aerului atmosferic se stabilesc zone Sursa – curs a) [ ] Una; b) [ ] Două; c) [ ] Trei; d) [ ] Patru; e) [x] Cinci. 190. Caracteristicile generale ale climei sunt Sursa – [1] pag.24, curs a) [x] Stabilitate în timp; b) [ ] Instabilitate în timp; c) [x] Modificările sunt posibile numai în perioade lungi de timp; d) [ ] Modificările sunt posibile în decursul zilei; e) [ ] Modificările sunt posibile în decursul anotimpului. 191. Suprafaţa Pământului se împarte în zonele climatice Sursa – [17] pag. 54, curs a) [x] Zonele polare; b) [x] Zona tropicală; c) [x] Zonele temperate; d) [ ] Zonele de climat nespecific; e) [ ] Zonele de climat excitant. 192. După influenţa asupra organismului tipurile de climă se împart în Sursa – [17] pag. 55, curs a) [x] Climat excitant; b) [x] Climat indiferent ; c) [x] Climat intermediar; d) [ ] Climat marin; e) [ ] Climat de stepă. 193. Adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase se manifestă prin Sursa – [17] pag. 57, [3] pag.43, curs a) [x] Scăderea frecvenţei pulsului; b) [x] Scăderea frecvenţei respiraţiei; c) [x] Scăderea termogenezei; d) [x] Diminuarea metabolismului bazal; e) [ ] Accelerarea metabolismului bazal. 194. Adaptarea la condiţii climatice reci se manifestă prin Sursa – [3] pag. 41, [17] pag.57, curs a) [x] Accelerarea metabolismului bazal; b) [ ] Diminuarea metabolismului bazal; c) [x] Sporirea termogenezei; d) [x] Sporirea volumului de sânge circulant; e) [ ] Diminuarea termogenezei. 195. Vremea se caracterizează prin Sursa – [17] pag. 57, curs a) [x] Instabilitate mare în timp; b) [ ] Stabilitate în timp; c) [x] Modificări în decursul zilei; d) [ ] Modificări în decursul anului; e) [ ] Modificări în decursul a sute de ani. 196. Care enunţuri sunt corecte pentru definiţia aclimatizării Sursa – [17] pag.59, curs a) [x] Aclimatizarea este un proces social, biologic de adaptare activă a organismului la condiţii climatice noi; b) [ ] Aclimatizarea nu depinde de alimentaţie, condiţiile de muncă şi de trai; c) [x] Procesul de aclimatizare decurge în 3 faze; d) [x] Aclimatizarea poate fi înlesnită cu anumite măsuri curativ-profilactice; e) [ ] Aclimatizarea poate fi numai favorabilă. 197. În faza iniţială de aclimatizare se produc Sursa – [17] pag. 57, curs a) [x] Predomină procesele de inhibiţie a sistemului nervos central; b) [ ] Predomină procesele de excitaţie a sistemului nervos central; c) [x] Se suprasolicită centrul de termoreglare; d) [x] Se modifică metabolismul bazal; e) [x] Scade capacitatea de muncă. 198. Grupurile de metode folosite pentru determinarea acţiunii complexe a factorilor de microclimat asupra organismului sunt Sursa – [2] pag. 130-132, curs a) [x] Fizice; b) [ ] Chimice; c) [ ] Bacteriologice; d) [x] Fiziologice; e) [x] Psihologice. 199. Catatermometria este o metodă pentru determinarea Sursa – [2] pag. 124, curs a) [x] Capacităţii de răcire a aerului; b) [x] Vitezei de mişcare a aerului; c) [ ] Temperaturii aerului; d) [ ] Umidităţii relative a aerului; e) [x] Acţiunii complexe a factorilor de microclimat . 200. Temperatura efectivă ne vorbeşte despre Sursa – [2] pag. 130-132, curs a) [ ] Temperatura aerului; b) [x] Efectul caloric produs de factorii microclimatici; c) [ ] Umiditatea şi viteza de mişcare a aerului; d) [x] Acţiunea sumară a factorilor de microclimat; e) [ ] Acţiunea selectivă a temperaturii aerului. 201. Care dintre elementele enunţate determină temperatura rezultantă Sursa – [2] pag. 132, curs a) [x] Temperatura aerului; b) [x] Umiditatea aerului; c) [x] Viteza de mişcare a aerului; d) [ ] Presiunea atmosferică; e) [x] Radiaţiile calorice. 202. Care enunţuri nu sunt corecte pentru caracteristica radiaţiilor ultraviolete Sursa – [1] pag. 27, curs a) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C provoacă leziuni celulare; b) [x] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C au efect stimulator pronunţat; c) [x] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C sporesc rezistenţa organismului; d) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul B accelerează procesele metabolice; e) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul A formează pigmentul melanină. 203. Care enunţuri sunt corecte pentru aprecierea vicierii aerului Sursa – [1] pag. 39-41, curs a) [x] Vicierea aerului se produce numai în spaţii închise; b) [ ] Vicierea aerului se produce numai în aerul atmosferic; c) [x] Vicierea aerului este rezultatul unor procese fiziologice; d) [ ] Vicierea aerului este rezultatul unor activităţi economico-sociale; e) [ ] Vicierea aerului se produce numai în spaţii ocupaţionale. 204. Surse artificiale de poluare a atmosferei sunt Sursa – [1] pag. 39, [17] pag. 17, curs a) [x] Transportul terestru, aerian; b) [ ] Eroziunea solului; c) [x] Procesele industriale; d) [x] Procesele de ardere a combustibilului; e) [ ] Erupţiile vulcanice. 205. Surse naturale de poluare a atmosferei sunt Sursa – [17] pag. 17, [1] pag.39, curs a) [x] Transportul terestru, aerian; b) [ ] Eroziunea solului; c) [x] Procesele industriale; d) [x] Procesele de ardere a combustibilului; e) [ ] Erupţiile vulcanice. 206. Acţiuni indirecte a poluării atmosferei sunt Sursa – [17] pag. 14-22, [1] pag. 39, curs a) [x] Reducerea radiaţiilor solare luminoase; b) [x] Distrugerea vegetaţiilor; c) [ ] Apariţia cancerului; d) [ ] Agravarea bolilor; e) [x] Coroziunea metalelor. 207. Acţiuni directe a poluării atmosferei sunt Sursa – [17] pag. 14-22, curs a) [ ] Reducerea radiaţiilor solare luminoase; b) [ ] Distrugerea vegetaţiilor; c) [x] Apariţia cancerului; d) [x] Agravarea bolilor; e) [ ] Coroziunea metalelor. 208. Măsuri legislative de protecţie ale aerului atmosferic nu sunt Sursa, curs a) [ ] Monitorizarea calităţii aerului atmosferic; b) [ ] Respectarea CMA pentru poluanţii aerului atmosferic; c) [x] Plantarea zonelor verzi; d) [x] Perfecţionarea proceselor de ardere a combustibilului; e) [x] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară. 209. Măsuri de planificare în protecţia aerului atmosferic sunt Sursa –curs a) [ ] Monitorizarea calităţii aerului atmosferic; b) [ ] Respectarea CMA pentru poluanţii aerului atmosferic; c) [x] Plantarea zonelor verzi; d) [ ] Perfecţionarea proceselor de ardere; e) [x] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară. 210. Măsuri tehnologice în protecţia aerului atmosferic sunt Sursa – [17] pag. 44, curs a) [ ] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară; b) [ ] Plantarea zonelor verzi; c) [x] Recuperarea şi utilizarea reziduurilor menajere; d) [x] Trecerea la procese tehnologice închise; e) [x] Perfecţionarea proceselor de ardere. 211. Probele de aer din încăperile închise pentru analiza chimică pot fi recoltate prin metodele Sursa – [2] pag. 171-172, curs a) [x] De substituţie; b) [x] De aspiraţie; c) [x] De sedimentare; d) [ ] De compresie; e) [x] De vacuum . 212. Poluarea aerului cu bacterii poate fi cercetată prin metodele Sursa – [2] pag. 186, curs a) [ ] De vacuum; b) [x] De sedimentare; c) [x] De filtrare; d) [x] De aspiraţie pe suprafaţă; e) [ ] De substituţie. 213. Temperatura aerului creşte odată cu altitudinea în straturile Sursa –curs a) [ ] Troposferă; b) [x] Stratosferă; c) [ ] Mezosferă; d) [x] Heterosferă; e) [ ] Exosferă. 214. Termoliza prin evaporare se caracterizează Sursa – [1] pag.30, curs a) [ ] Reprezintă 45-50% din totalul pierderilor de căldură; b) [x] Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer; c) [ ] Creşte în aerul viciat; d) [x] Reprezintă 25-30% din totalul pierderilor de căldură; e) [ ] Creşte în aerul umed. 215. Termoliza prin radiaţie se caracterizează Sursa – [1] pag. 30, curs a) [x] Reprezintă 45-50% din totalul căldurii pierdute; b) [ ] Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer; c) [x] Depinde de gradientul termic; d) [ ] Creşte în aerul atmosferic poluat; e) [ ] Creşte în aerul viciat. 216. Organismul reacţionează la suprarăcire prin Sursa – [1] pag. 32, [17] pag. 210-218, curs a) [x] Spasmul vaselor sanguine periferice; b) [x] Scade rezistenţa organismului; c) [x] Se reduce activitatea fagocitelor; d) [ ] Creşte ventilaţia pulmonară; e) [ ] Creşte temperatura corpului. 217. Temperatura efectivă este Sursa – [2] pag. 132, curs a) [x] Senzaţia termică a organismului pus în diferite situaţii de microclimat; b) [x] Complexul de factori fizici ai aerului în acţiune asupra organismului şi reacţia de răspuns a organismului la acţiunea acestor factori; c) [x] O metodă psihologică de apreciere a influenţei microclimatului asupra organismului; d) [ ] O metodă fizico-chimică de apreciere a influenţei microclimatului asupra organismului; e) [ ] Temperatura corpului în microclimat cald. 218. Efectele fiziologice ale CO2 asupra organismului Sursa – [1] pag. 38, [17] pag. 13-14, curs a) [x] Excită centrul respirator; b) [x] Influenţează receptorii din vase; c) [ ] Blochează hemoglobina sângelui – cu apariţia carboxihemoglobinei; d) [x] Sporeşte afinitatea ţesuturilor la O2; e) [ ] Diminuarea afinitatea ţesuturilor la O2 . 219. Sindromul de decompresiune se produce prin Sursa – [1] pag. 32, curs a) [ ] Aflarea îndelungată la adâncimi mari; b) [x] Dizolvarea N2 în ţesutul adipos şi nervos; c) [x] Formarea emboliilor gazoase; d) [x] Ridicarea bruscă la suprafaţă de la mari adâncimi; e) [ ] Hipoxia ţesuturilor. 220. Indicatori sanitari de viciere a aerului din încăperi nu sunt: Sursa – [2] pag. 177, curs a) [x] CO; b) [ ] CO2; c) [x] NH3; d) [x] O3; e) [x] SO2. 221. În vicierea aerului nu intervin factorii Sursa – [2] pag. 177, curs a) [ ] Aerul expirat; b) [ ] Volumul de aer necesar unei persoane; c) [ ] Apa evaporată de la suprafaţa corpului; d) [x] Raportul dintre concentraţia CO2 şi a O2; e) [x] Concentraţia N2. 222. Temperatura aerului scade odată cu altitudinea în straturile atmosferei Sursa –curs a) [x] Troposferă; b) [ ] Stratosferă; c) [x] Mezosferă; d) [ ] Heterosferă; e) [ ] Termosferă. 223. Psihrometrele Assman şi August sunt folosite pentru determinarea Sursa – [2] pag. 114, curs a) [ ] Vitezei mişcării aerului; b) [x] Umidităţii aerului; c) [x] to aerului; d) [ ] Direcţiei curenţilor de aer; e) [ ] Capacităţii de răcire a aerului. 224. Microclimatul cald este caracterizat prin Sursa – [2] pag. 111, curs a) [x] Radiaţie pozitivă; b) [x] Temperatura aerului crescută; c) [x] Umiditatea aerului crescută; d) [ ] Mişcarea aerului sporită; e) [ ] Radiaţie negativă. 225. Microclimatul rece determină următoarele reacţii fiziologice Sursa – [2] pag. 111, [17] pag. 210, curs a) [x] Scăderea frecvenţei pulsului; b) [x] Creşterea diurezei şi numărului de micţiuni; c) [ ] Scăderea activităţii digestive; d) [x] Creşterea tensiunii arteriale; e) [ ] Tahicardie. 226. Metode de cercetare a influenţei microclimatului asupra organismului uman Sursa – [2] pag. 132, curs a) [x] Determinarea temperaturii efective; b) [ ] Determinarea temperaturii aerului; c) [x] Determinarea temperaturii cutanate; d) [x] Determinarea stării funcţionale a organismului; e) [x] Determinarea temperaturii rezultante. 227. Termoliza se realizează prin următoarele mecanisme Sursa – curs a) [x] Evaporare - 25-30%; b) [x] Radiaţie - 45-50%; c) [x] Convecţie - 15-20%; d) [x] Conducţie - 5%; e) [ ] Termogeneză. 228. Termoreglarea organismului uman este de natură Sursa – curs a) [ ] Biologică; b) [x] Chimică; c) [ ] Mecanică; d) [x] Fizică; e) [ ] Socială. 229. Efectele produse de acţiunea oxizilor de azot sunt Sursa – [17] pag. 10-23, curs a) [ ] Asfixiante; b) [ ] Cancerigene; c) [x] Iritante; d) [x] Fibrozante; e) [ ] Mutagene. 230. Poluarea aerului cu praf poate fi determinată prin metodele Sursa – [2] pag. 183, curs a) [x]De sedimentare; b) [x] Gravimetrică; c) [ ] Biologică; d) [ ] Mecanică; e) [ ] De vacuum. 231. Pigmentaţia tegumentelor se produce prin Sursa – [1] pag. 26, [17] pag. 182, curs a) [ ] Acţiunea radiaţiei ultraviolete zona C; b) [x] Transformarea promelaninei în melanină; c) [ ] Acţiunea radiaţiei ultraviolete cu lungimea de undă 200-280nm; d) [x] Acţiunea radiaţiei ultraviolete cu lungimea de undă 320-400nm; e) [ ] Acţiunea radiaţiilor infraroşii. 232. Homosfera include straturile atmosferei Sursa –curs a) [x] Mezosfera; b) [x] Stratosfera; c) [x] Troposfera; d) [ ] Termosfera; e) [ ] Exosfera. 233. Troposfera influenţează în mod direct şi permanent asupra organismului uman prin Sursa –curs a) [x] Modificarea proprietăţilor fizice ale aerului, care influenţează procesul de termoreglare; b) [x] Modificarea elementelor, care întră în compoziţia chimică naturală ale aerului; c) [x] Elementele străine de compoziţia chimică naturală a aerului, care produc poluarea atmosferei; d) [ ] Acţiunea undelor radioelectrice propagate aici; e) [ ] Acţiunea stratului de O3 format în troposferă. 234. Factorii determinanţi ai microclimatului Sursa – [2] pag.111, curs a) [x] Temperatura aerului; b) [x] Umiditatea aerului; c) [x] Radiaţiile calorice; d) [x] Mişcarea aerului; e) [ ] Iluminatul. 235. Metodele de determinare a temperaturii efective Sursa – [2] pag.132, curs a) [x] Nomogramele de temperatură efectivă; b) [x] Nomogramele de temperatură efectivă pe care vom deosebi zona de confort termic şi linia de confort; c) [x] Tabele speciale; d) [ ] Metode fiziologice obiective; e) [ ] Metode chimice. 236. Concentraţii admise a CO2 în încăperile spitaliceşti sunt Sursa – [2] pag. 249, curs a) [ ] 0,03%; b) [x] 0,05%; c) [ ] 0,07%; d) [ ] 0,1%; e) [ ] 0,2%. 237. Patogenia bolii de cheson Sursa – [17] pag. 210, curs a) [x] Saturaţia rapidă a sângelui şi ţesuturilor cu azot; b) [x] Eliminarea azotului-gaz în ţesuturi şi sânge; c) [x] Dereglarea hemodinamicii din cauza emboliei gazoase a vaselor; d) [ ] Trecerea rapidă a azotului din sânge prin plămâni; e) [ ] Dilatarea vaselor sangvine. 238. Acţiunea biologică a radiaţiilor solare luminoase Sursa – [17] pag. 191, [1] pag. 26, curs a) [x] Stimulează procesele metabolice în organism; b) [x] Asigurară ritmul circadian; c) [ ] Au efect dezinfectant; d) [x] Asigură funcţia analizatorului optic; e) [ ] Contribuie la sinteza de melanină. 239. Modificările în organismul uman expus la presiune atmosferică scăzută Sursa – [1] pag. 32, curs a) [x] Hipoxie; b) [ ] Methemoglobinemie; c) [ ] Carboxihemoglobinemie; d) [ ] Poliurie; e) [x] Eritrocitoză. 240. Condiţii care contribuie la supraîncălzirea organismului Sursa – [2] pag.111, curs a) [x] Creşterea temperaturii obiectelor înconjurătoare; b) [ ] Scăderea to obiectelor înconjurătoare; c) [x] Creşterea umidităţii relative a aerului; d) [ ] Scăderea umidităţii relative a aerului; e) [x] Lipsa curenţilor de aer. 241. Cauzele apariţiei bolii de cheson Sursa – [1] pag.32, curs a) [ ] Expunere la presiune atmosferică joasă; b) [x] Expunere la presiune atmosferică ridicată; c) [ ] Presiune parţială de O2 redusă; d) [x] Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică micşorată; e) [ ] Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică ridicată. 242. Factorii ce nu determină microclimatul Sursa – [2] pag.111, curs a) [ ] Temperatura aerului; b) [x] Iluminarea; c) [ ] Mişcarea aerului; d) [ ] Umiditatea aerului; e) [x] Presiunea atmosferică. 243. Măsuri de protecţie a aerului atmosferic Sursa –curs a) [ ] Măsuri administrative; b) [x] Măsuri tehnologice; c) [x] Măsuri legislative; d) [ ] Măsuri organizatorice; e) [x] Măsuri sanitar-tehnice. 244. Influenţa vitezei curenţilor de aer asupra organismului Sursa – [2] pag. 121, curs a) [ ] Stimulează termoliza prin iradiere; b) [x] Stimulează termoliza prin evaporare; c) [x] Stimulează termoliza prin convecţie; d) [ ] Duce la supraîncălzirea organismului; e) [ ] Micşorează termogeneza. 245. De ce depinde intensitatea termolizei Sursa –curs a) [x] De temperatura aerului; b) [x] De temperatura obiectelor înconjurătoare; c) [x] De umiditatea aerului; d) [x] De viteza curenţilor de aer; e) [ ] De regimul alimentar. 246. Prin mediul aerian se pot transmite Sursa – [17] pag. 45, curs a) [x] Scarlatina; b) [x] Tuberculoza; c) [ ] Dizenteria; d) [ ] Poliomielita; e) [x] Rujeola. 247. Poluarea aerului atmosferic se manifestă prin Sursa – [1] pag. 40, curs a) [ ] Afecţiuni cardiovasculare; b) [x] Intoxicaţii acute şi cronice; c) [x] Scăderea rezistenţei organismului; d) [ ] Patologii ale tubului digestiv; e) [x] Acţiune cancerigenă. 248. Acţiunea radiaţiilor solare ultraviolete din zona A Sursa – [1] pag. 25, [17] pag.178, curs a) [ ] Bactericidă; b) [x] Formarea substanţelor histaminice; c) [x] Stimularea proceselor metabolice; d) [x] Stimularea proceselor de regenerare; e) [ ] Sinteza vitaminei D. 249. Radiaţiile ultraviolete din spectrul C nu manifestă acţiune Sursa – [1] pag. 25, curs a) [x] Sinteză de vitamină D; b) [x] “De bronzare”; c) [x] Stimulatoare generală; d) [ ] Bactericidă; e) [x] Termică. 250. De insuficienţă a radiaţiei ultraviolete suferă Sursa – [1] pag. 25, curs a) [x] Locuitorii zonelor polare; b) [x] Populaţia oraşelor industrializate; c) [x] Minerii; d) [ ] Populaţia rurală; e) [ ] Sudorii. 251. Pentru profilaxia carenţei de radiaţii ultraviolete se utilizează Sursa – [17] pag. 210, curs a) [ ] Lămpi BUV; b) [x] Lămpi de eritem; c) [x] Lămpi de cuarţ; d) [ ] Lămpi luminiscente; e) [ ] Becuri incandescente. 252. Radiaţia ultravioletă excesivă poate cauza Sursa – [1] pag. 25, curs a) [x] Malformaţii; b) [x] Cancer tegumentar; c) [ ] Rahitism; d) [x] Eritem; e) [x] Edem al conjunctivei. 253. Şocul termic e cauzat de: Sursa – [1] pag. 28, curs a) [ ] Acţiunea directă a radiaţiei solare asupra capului; b) [x] Acţiunea îndelungată a temperaturilor înalte; c) [x] Acumularea de căldură în organism; d) [x] Tulburarea metabolismul termic; e) [x] Devierea componenţei sanguine. 254. Şocul termic se manifestă prin Sursa – [1] pag. 28-32, curs a) [x] Creşterea temperaturii corpului; b) [x] Hipotonie; c) [x] Convulsii; d) [x] Pierderea cunoştinţei; e) [ ] Hipertonie. 255. Primul ajutor medical la apariţia şocului termic prevede Sursa – [1] pag. 28, curs a) [x] Înlăturarea în spaţiu răcoros; b) [x] Baie răcoritoare; c) [x] Băuturi reci; d) [ ] Exerciţii fizice; e) [ ] Îmbrăcăminte caldă. 256. La acţiunea temperaturilor scăzute apar Sursa – [17] pag.57, curs a) [x] Răcirea tegumentelor; b) [x] Scăderea senzaţiei tactile; c) [x] Adinamia; d) [x] Somnolenţa; e) [ ] Excitaţia. 257. Gradul de termoliză prin evaporare ni-l arată Sursa – [1] pag. 30, curs a) [x] Umiditatea relativă a aerului; b) [x] Deficitul de saturaţie; c) [ ] Umiditatea absolută a aerului; d) [ ] Umiditatea maximă a aerului; e) [ ] Punctul de rouă. 258. Omul se poate afla în condiţii de presiune atmosferică scăzută Sursa – [1] pag. 32-37, curs a) [x] În timpul zborului cu avionul; b) [x] La aflarea în munţi; c) [ ] La aflarea sub apă; d) [ ] La aflarea în mine; e) [ ] În locuinţă. 259. Adaptarea la presiune atmosferică scăzută se realizează prin Sursa – [1] pag. 32, curs a) [x] La aflarea la altitudini; b) [ ] La aflarea la nivelul mării; c) [x] Prin călirea organismului; d) [x] Prin aflarea în barocamere; e) [x] Prin administrarea de vitamine. 260. Aerul se ionizează sub influenţa Sursa – [1] pag. 33, curs a) [x] Descărcărilor electrice din atmosferă; b) [x] Radiaţiilor cosmice; c) [ ] Modificărilor chimice datorită vicierii aerului; d) [x] Radiaţiilor ionizante din apă, sol, aer; e) [x] Radiaţiilor Roentge. 261. Din grupul aeroionilor uşori fac parte Sursa – [1] pag.33, curs a) [x] Ionii aparte încărcaţi pozitiv; b) [x] Moleculele ionizate de O2, N2, O3 încărcate pozitiv sau negativ; c) [x] Ionii aparte încărcaţi negativ; d) [ ] Ionii aderaţi la particulele de praf; e) [ ] Ionii aderaţi la aerosoli. 262. Din grupul aeroionilor grei fac parte  Sursa – [1] pag. 33, curs a) [ ] Ionii aparte încărcaţi pozitiv; b) [ ] Moleculele ionizate de O2, N2, O3 încărcate pozitiv sau negativ; c) [ ] Ionii aparte încărcaţi negativ; d) [x] Ionii aderaţi la particulele de praf; e) [x] Ionii aderaţi la aerosoli. 263. Numărul de aeroioni uşori este mai mare în Sursa – [1] pag.33, curs a) [ ] Oraşele mari industriale; b) [x] Localităţile rurale; c) [x] Pe malul mării; d) [x] Lângă cascade; e) [x] Lângă râuri curgătoare. 264. Aeroionii negativi au acţiune Sursa – [1] pag. 33, curs a) [x] Tonizantă; b) [x] Stimulează metabolismul; c) [x] Stimulează funcţia sistemului nervos central; d) [ ] Reduc capacitatea de muncă; e) [ ] De inhibiţie generală. Igiena apei 265. Necesitatea fiziologică de apă în 24 ore a unui adult este de Sursa –curs a) [ ] 500ml – 1,l; b) [ ] 1.0 – 1,51; c) [x] 1.5 – 3,01; d) [ ] 3.0 – 5,01; e) [ ] 5,0-6,0 l. 266. Conţinutul sulfaţilor admişi de Normele sanitare în apa potabilă va fi nu mai mare de Sursa – [1] pag.54, curs a) [x] 250mg/l; b) [ ] 500mg/l; c) [ ] 750mg/l; d) [ ] 1000mg/l; e) [ ] 1500 mg/l. 267. Caria dentară poate apărea la conţinutul fluorului în apă Sursa – [1] pag.52, curs a) [x] 0,5 – 0,7mg/l; b) [ ] 1,0 – 1,5mg/l; c) [ ] 2,0 – 2,5mg/l; d) [ ] 2,5 – 3,0mg/l; e) [ ] 3,0-3,5 mg/l. 268. În formă de endemie hidrică infecţioasă se poate manifesta ;Sursa –curs a) [ ] Febra tifoidă; b) [x] Holera; c) [ ] Leptospirozele; d) [ ] Bruceloza; e) [ ] Dizenterie. 269. Oxidabilitatea apei este Sursa – [1] pag.53, curs a) [ ] Cantitatea de O2 într-un litru de apă; b) [x] Cantitatea de O2 consumată la oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă; c) [ ] Cantitatea de O2 consumată în 20 zile pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă; d) [ ] Cantitatea de oxigen consumată pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă în 5 zile; e) [ ] Cantitatea de O2 în 10 litri de apă . 270. Prezenţa concomitentă în apă a NH3, nitriţilor, nitraţilor ne sugerează Sursa – [1] pag.53, curs a) [ ] O poluare recentă; b) [x] O poluare permanentă; c) [ ] Terminarea proceselor de autopurificare; d) [ ] O poluare de scurtă durat; e) [ ] Lipsa poluării. 271. Apa poluată cu plumb şi compuşii lui poate cauza Sursa - curs a) [x] Saturnism hidric; b) [ ] Methemoglobinemie; c) [ ] Boala Minamata; d) [ ] Carie dentară; e) [ ] Fluoroză. 272. Conţinutul clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită centralizat este Sursa – [1] pag.63, curs a) [ ] 0,1- 0,2mg.1; b) [x] 0,5mg.1; c) [ ] 1 -2mg.1; d) [ ] 2 -3mg.1; e) [ ] 3-4 mg/l. 273. Metodele de declorinare a apei Sursa – [5] pag.203, curs a) [ ] Filtrare lentă; b) [ ] Coagulare; c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na; d) [ ] Tratare cu raze ultraviolete; e) [ ] Tratare cu O3. 274. Duritatea generală a apei este condiţionată de Sursa – [2] pag.214, curs a) [x] Prezenţa tuturor cationilor din apă în afara de cationii metalelor alcaline; b) [ ] Prezenţa în apă a cationilor metalelor alcaline; c) [ ] Prezenţa bicarbonaţilor, carbonaţilor alcalini, hidrocarbonaţilor; d) [ ] Prezenţa oxidului de calciu; e) [ ] Prezenţa clorurilor . 275. Concentraţia maximă admisă de cloruri în apa potabilă Sursa – [1] pag.51, curs a) [ ] 100mg 1; b) [x] 250mg 1; c) [ ] 500mg 1; d) [ ] 1500mg 1; e) [ ] 2000 mg/l. 276. Guşa endemică e cauzată de Sursa – curs a) [x] Insuficienţa iodului în regiunea dată; b) [ ] Surplusul de fluor în apa potabilă; c) [ ] Insuficienţa iodului în apa potabilă; d) [ ] Excesul de iod în produse alimentare; e) [ ] Insuficienţa de fluor în apa potabilă. 277. Indice chimic de poluare recentă a apei cu substanţe organice Sursa – [1] pag.53, curs a) [x] Amoniac; b) [ ] Nitriţi; c) [ ] Nitraţi; d) [ ] Cloruri; e) [ ] Sulfaţi. 278. Manifestarea endemică a patologiilor hidrice infecţioase are următoarele caracteristici: Sursa –curs a) [ ] Caracter sezonier; b) [ ] Afectează anumite categorii de vârstă; c) [x] Atestă un număr redus de cazuri; d) [ ] Prezenţa germenilor în sursa de apă; e) [ ] Caracter exploziv. 279. Pentru recoltarea probelor de apă se foloseşte Sursa – [2] pag.202, curs a) [ ] Actinometrul; b) [ ] Catatermometrul; c) [x] Batometrul; d) [ ] Barograful; e) [ ] Anemometrul. 280. Conţinutul fluorului în apa potabilă conform Normelor sanitare este Sursa – [1] pag.52, curs a) [ ] 0,5-0,7 mg/l; b) [x]1,5 mg/l; c) [ ] 2,0-3,0 mg/l; d) [ ] 2-5 mg/l; e) [ ] 3–4 mg/l. 281. Cauzele dezvoltării guşei endemice Sursa – [1] pag.48, curs а) [ ] Consum de apă cu exces de iod; b) [ ] Consum de produse alimentare cu exces de iod; c) [ ] Consum de apă cu carenţă de iod; d) [x] Consum de alimente cu carenţă de iod; e) [ ] Consum de apă cu exces de fluor. 282. Apa poluată cu metil-mercur poate cauza Sursa – curs a) [ ] Saturnism hidric; b) [ ] Methemoglobinemie; c) [x] Boala Minamata; d) [ ] Carie dentară; e) [ ] Fluoroză. 283. Siguranţa dezinfecţiei apei poate fi determinată după Sursa – [1] pag.62, curs a) [ ] Miros; b) [ ] Gust; c) [x] Clor rezidual; d) [ ] Turbiditate; e) [ ] Reziduu uscat. 284. Cauza apariţiei methemoglobinei hidrice la copii Sursa –curs a) [x] Folosirea apei cu cantităţi sporite de nitraţi; b) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de sulfaţi; c) [ ] Folosirea apei cu oxidabilitate sporită; d) [ ] Folosirea apei cu concentraţii excesive de săruri de amoniu; e) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de iod. 285. Cauza fluorozei Sursa – [1] pag.52, curs a) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mic de fluor; b) [ ] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut redus de fluor (0,3-0,5 mg/l); c) [x] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut de fluor mai mare 2,0 mg/l; d) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mare de iod; e) [ ] Consumarea apei cu conţinut redus de iod. 286. Nu sunt indici bacteriologici ai calităţii apei Sursa – [1] pag.52, curs a) [x] Indicele microbian; b) [ ] E. Coli – 0; c) [x] Indicele coli; d) [x] Numărul total de germeni patogeni în 100 ml; e) [ ] Enterococi-0. 287. Cea mai mare cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesităţile Sursa –curs a) [ ] Fiziologice; b) [ ] Igienice; c) [ ] În agricultură; d) [x] Industriale; e) [ ] Urbanistice. 288. Cea mai mică cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesitatea Sursa –curs a) [x] Fiziologică; b) [ ] Igienică; c) [ ] În agricultură; d) [ ] Industrială; e) [ ] Urbanistică. 289. Normativele igienice de consum al apei pentru o persoană/24 conform recomandărilor OMS Sursa –curs a) [x] 100 l; b) [ ] 150 l; c) [ ] 200-130 l; d) [ ] 210 l; e) [ ] 40-60 l. 290. Regiuni biogeochimice sunt acelea unde Sursa – [1] pag.48, curs a) [ ] Microelementele sunt în exces în apa potabilă; b) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în apa potabilă; c) [x] Microelementele sunt în exces sau deficienţă în sol, apa, alimente; d) [ ] Microelementele sunt in exces in alimente; e) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în alimente. 291. Clorura de var proaspătă conţine clor activ (%) Sursa – [1] pag.63, curs a) [ ] 10; b) [ ] 20; c) [ ] 30; d) [x] 35; e) [ ] 45. 292. Pentru dezinfecţia apei poate fi folosită clorura de var cu activitatea clorului nu mai mică de Sursa – [1] pag.63, curs a) [ ] 5%; b) [ ] 10%; c) [ ] 15%; d) [ ] 20%; e) [x] 25%. 293. Indicatori indezirabili ai calităţii apei sunt Sursa – [17] pag.100, curs a) [x] Amoniacul ; b) [x] Clorurile.; c) [x] Fierul; d) [ ] Nitriţii; e) [x] Sulfaţii . 294. Condiţii de potabilitate a apei conform Normelor Sanitare Sursa – [2] pag.221, curs a) [x] Condiţii chimice; b) [x] Condiţii bacteriologice; c) [x] Condiţii organoleptice; d) [ ] Condiţii fizice; e) [ ] Condiţii statice. 295. Patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei Sursa –curs a) [x] Holera; b) [x] Febra tifoidă; c) [x] Salmonelozele; d) [ ] Scarlatina; e) [x] Lamblioza. 296. Prin intermediul apei se pot transmite boli cauzate de paraziţi Sursa –curs a) [x] Amibiază; b) [x] Lamblioza; c) [ ] Hepatita; d) [x] Balantidioza; e) [x] Trihomoniaza. 297. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei Sursa – [1] pag.59, curs a) [ ] Fluorizarea; b) [x] Dezinfecţia; c) [x] Limpezirea; d) [ ] Deferizarea; e) [x] Decolorarea. 298. Caracteristica apelor freatice Sursa – [1] pag.55, curs a) [x] Sunt transparente; b) [x] Au debit mic; c) [ ] Au compoziţie chimică stabilă; d) [ ] Sunt bine protejate de poluare; e) [ ] Au debit mare. 299. Autopurificarea apei se realizează prin următoarele procese Sursa – [1] pag.59, curs a) [x] Sedimentare; b) [ ] Diluare; c) [ ] Filtrare; d) [x] Oxidare; e) [x] Acţiunea bacteriofagilor. 300. Surse de poluare antropogenă a apelor de suprafaţă sunt Sursa – [1] pag68, curs a) [x] Apele menajere; b) [x] Apele reziduale de la întreprinderi industriale; c) [x] Scurgerea apelor meteorice ; d) [ ] Compoziţia geochimică a solului; e) [x] Circulaţia navală. 301. Profilaxia bolilor hidrice include Sursa – [1] pag.67, curs a) [x] Alegerea corectă a sursei de apă; b) [x] Organizarea zonelor de protecţie sanitară; c) [x] Standardizarea calităţii apei şi respectarea normelor igienice; d) [x] Tratarea eficace a apei la staţiile de prelucrare; e) [ ] Folosirea numai a surselor de apă de suprafaţă. 302. Indici de securitate epidemiologică pentru apa potabilă sunt Sursa –curs a) [ ] Numărul total de germeni – 100; b) [ ] Numărul total de germeni – 300; c) [x] Enterococi-0; d) [ ] Indicele coli - 3 ; e) [x] E. coli- 0. 303. Conţinutul sărurilor minerale din apă poate fi factor de risc pentru Sursa – [1] pag.51, curs a) [ ] Dizenterie; b) [ ] Diabet; c) [x] Urolitiază; d) [x] Hipertonie; e) [ ] Hepatită A. 304. Saturnismul hidric se manifestă prin Sursa –curs a) [ ] Intoxicaţii acute; b) [x] Intoxicaţii cronice; c) [ ] Simptoame specifice; d) [x] Simptoame nespecifice; e) [ ] Hipertonie . 305. Apa potabilă trebuie Sursa – [1] pag.49, curs a) [x] Să aibă proprietăţi organoleptice corespunzătoare; b) [ ] Să nu conţină săruri minerale; c) [x] Să fie inofensivă după componenţa chimică; d) [x] Să fie inofensivă din punct de vedere epidemiologic; e) [ ] Să nu conţină microelemente. 306. Concentraţiile substanţelor chimice din apa potabilă, inofensive pentru sănătate: Sursa – [1] pag.54, curs a) [ x] Amoniac - 0,5 mg/1; b) [ ] Nitriţi - 0,002 mg/1; c) [ ] Nitraţi - 45 mg/1; d) [x] Substanţe organice (oxidabilitatea) – 5 mg/1; e) [ ] Duritate – 5o (grade germane). 307. Condiţii fizice de potabilitate ale apei sunt Sursa – [1] pag.54, curs a) [x] Culoarea acceptabilă consumatorilor şi nici o schimbare anormală; b) [x] Turbiditatea 5 UNT; c) [ ] Nitraţii – 45mg/l; d) [ ] Oxidabilitatea – 5 mg O2/l; e) [ ] Nitriţii – 1 mg/l. 308. Sănătatea oamenilor poate fi afectată în cazurile când apa Sursa – [17] pag.95, curs a) [x] Nu este în cantităţi suficiente; b) [x] Conţine germeni patogeni; c) [ ] Conţine compuşi chimici toxici în concentraţii mai mici de CMA; d) [x] Conţine compuşi chimici naturali în cantităţi sporite; e) [x] Posedă proprietăţi organoleptice nefavorabile. 309. Mecanismul apariţiei cianozei infantile (methemoglobinemia) Sursa – [1] pag.47, curs a) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitraţi; b) [ ] Conjugarea nitraţilor cu hemoglobină; c) [x] Reducerea nitraţilor în nitriţi, şi conjugarea acestora cu hemoglobină; d) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitriţi; e) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de amoniac. 310. Factorii ce contribuie patologiile hidrice infecţioase sunt Sursa – [1] pag.70, curs a) [x] Contaminarea fecală a apei; b) [x] Receptivitatea organismului; c) [x] Viabilitatea microorganismelor în apă; d) [ ] Perioada anului; e) [ ] Durata contaminării . 311. Prin intermediul apei nu se transmit Sursa –curs a) [ ] Salmonelozele; b) [ ] Febra tifoidă; c) [ ] Hepatita virală A; d) [x] Scarlatina; e) [x] Hepatita virală B. 312. Metode de limpezire a apei Sursa – [1] pag.60, curs a) [ ] Defluorizare; b) [x] Decantare; c) [x] Filtrare; d) [x] Coagulare; e) [ ] Dezodorare. 313. Substanţele folosite pentru coagularea apei sunt Sursa – [1] pag.60, curs a) [ ] Clorul activ; b) [x] Clorura de fier; c) [x] Sulfatul de fier; d) [x] Sulfatul de aluminiu; e) [ ] Sulfatul de magneziu . 314. După care indici se va aprecia eficacitatea clorinării apei Sursa – [1] pag.54, curs a) [ ] Prezenţa florei patogene; b) [x] Prezenţa enterecocilor ; c) [ ] Coliformii totali; d) [x] Prezenţa E. coli ; e) [ ] Proprietăţile organoleptice. 315. Indicatori de poluare a apei cu substanţe organice din sursele deschise sunt Sursa – [1] pag.53, curs a) [ ] Cantitatea totală de săruri minerale; b) [x] Conţinutul sărurilor de amoniu, nitriţi şi nitraţi; c) [ ] Concentraţia fluorului şi iodului; d) [x] Oxidabilitatea; e) [x] Oxigenul dizolvat în apă. 316. Importanţa igienică a durităţii apei Sursa – [1] pag.53, curs a) [x] Diminuiază proprietăţile organoleptice; b) [ ] Posedă acţiune toxică pronunţată; c) [x] Crează dificultăţii în utilizarea ei în scop menajer; d) [x] Favorizează apariţia unor boli cardiovasculare; e) [x] Favorizează apariţia unor boli renale. 317. Indicatori de poluare organică a apei sunt Sursa – [1] pag.53, curs a) [x] NH3; b) [x] Nitriţi; c) [x] Nitraţi; d) [x] Oxidabilitate; e) [ ] Arseniu. 318. Factorii etiologici în producerea methemoglobinemiei hidrice nu sunt Sursa – [1] pag.47, curs a) [x] Excesul de nitriţi; b) [ ] Excesul de nitraţi; c) [x] Excesul de amoniac; d) [x] Excesul de fluor; e) [x] Duritatea sporită . 319. Manifestarea methemoglobinemiei hidrice Sursa – [1] pag.47, curs a) [x] Cianoză; b) [x] Dispnee; c) [ ] Erupţii hemoragice; d) [x] Convulsii; e) [x] Tahicardie . 320. Formele de manifestare a patologiilor hidrice infecţioase Sursa –curs a) [x] Epidemii; b) [x] Endemii; c) [ ] Endemii geochimice; d) [x] Sporadice; e) [ ] Micotoxicoze. 321. Caracteristici ale epidemiilor hidrice sunt Sursa –curs a) [x] Început exploziv; b) [ ] Afectarea persoanelor de vârstă fragedă sau înaintată; c) [ ] Apariţia epidemiilor în perioada rece a anului; d) [x] Manifestarea epidemiei pe aria de alimentare cu apă; e) [x] Încetarea bruscă a epidemiei după luarea măsurilor necesare la sursa de apă. 322. Boli virale transmise pe cale hidrică sunt Sursa –curs a) [ ] Febra tifoidă; b) [x] Poliomielita; c) [ ] Dizenteria; d) [ ] Holera; e) [x] Hepatita A . 323. In formă sporadică se pot manifesta patologiile hidrice infecţioase Sursa –curs a) [x] Tularemia; b) [ ] Febra tifoidă; c) [ ] Salmoneloza; d) [ ] Holera; e) [x] Diareea estivală. 324. Condiţii de dezinfecţie eficace a apei Sursa – [1] pag.61, curs a) [x] Alegerea corectă a dozei de clor; b) [x] Respectarea duratei de contract a apei cu clorul; c) [ ] Coagularea prealabilă a apei; d) [ ] Filtrarea apei; e) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor. 325. Metode de dezinfecţie a apei sunt Sursa – [1] pag.61, curs a) [ ] Coagularea ; b) [x] Clorinarea; c) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor; d) [x] Ozonarea; e) [x] Tratarea cu raze ultraviolete . 326. Metodele de clorinare a apei în scopuri de potabilitate Sursa – [1] pag.61, curs a) [ ] Clorinare cu doze mici; b) [x] Clorinare cu doze normale; c) [x] Hiperclorinare; d) [x] Clorinare cu doze postcritice; e) [x] Clorinare cu amonizare. 327. Componenţa chimică a apei poate fi cauză principală a Sursa – [1] pag.47, curs a) [ ] Febrei tifoide; b) [ ] Leptospirozei; c) [x] Fluorozei; d) [x] Guşei endemice; e) [x] Cariei dentare. 328. Apele de suprafaţă se deosebesc de cele interstratulare prin Sursa – [1] pag.55, curs a) [ ] Conţin mai multe săruri minerale; b) [x] Conţin mai mult O2 dizolvat; c) [x] Sunt mai poluate cu microorganisme; d) [ ] Au o componenţă chimică stabilă; e) [ ] Sunt limpezi. 329. Indicii de securitate epidemiologică pentru apa din fântâni sunt Sursa –curs a) [ ] Numărul total de germeni – 100; b) [ ] Numărul total de germeni – 300; c) [x] Enterococi - 0; d) [ ] Indicele coli - 3; e) [x] Eşerihia coli - 0. 330. Indicii bacteriologici ai calităţii apei sunt Sursa – [1] pag.52, curs a) [x] Eşerihia coli - 0; b) [ ] Coli titru; c) [ ] Numărul total de germeni; d) [ ] Numărul ouălor de helminţi la 1 dm3 apă; e) [x] Enterococi - 0. 331. Proprietăţi organoleptice ale apei sunt Sursa – [2] pag.202, curs a) [ ] Temperatura; b) [x] Mirosul; c) [ ] Transparenţa; d) [ ] Duritatea; e) [x] Culoarea. 332. Surse de apă folosite pentru aprovizionarea centralizată Sursa – [17] pag.106, curs a) [ ] Apele atmosferice; b) [x] Sursele deschise; c) [ ] Apele freatice; d) [x] Apele interstratulare; e) [ ] Apa desalinizată a mărilor. 333. Boli parazitare transmise prin apă Sursa –curs a) [x] Ascaridoza; b) [ ] Leptospiroza; c) [ ] Poliomielita; d) [x] Difilobotrioza; e) [x] Teniidoza. 334. Grupurile de indici ai calităţii apei conform Normelor sanitare Sursa – [1] pag.54, curs a) [x] Organoleptici; b) [x] Chimici ; c) [ ] Biologici; d) [ ] Chimici antitoxici; e) [x] Bacteriologici. 335. Caracteristica igienică a bazinelor deschise ca sursă de aprovizionare cu apă Sursa – [1] pag.58, curs a) [x] Culoare şi oxidabilitate pronunţată; b) [ ] Mineralizare excesivă; c) [ ] Siguranţă epidemiologică; d) [x] Debit mare; e) [x] Risc de poluare. 336. Patologii virale transmisibile prin apă nu sunt Sursa –curs a) [x] Holera; b) [x] Dizenteria; c) [ ] Hepatita A; d) [ ] Poliomielita; e) [x] Hepatita B . 337. În ce cazuri se aplică coagularea apei Sursa – [1] pag.60, curs a) [x] La coloraţie sporită; b) [x] În caz de turbiditate sporită; c) [ ] La duritate mare; d) [ ] In caz de poluare bacteriană considerabilă; e) [ ] În caz de poluare cu substanţe toxice. 338. Reducerea considerabilă a cantităţii de apă din organism contribuie Sursa – [1] pag.47, curs a) [x] Setea; b) [x] Obnubilarea; c) [x] Halucinaţii; d) [ ] Creşterea temperaturii corpului; e) [x] Moartea. 339. Compoziţia chimică a apei poate fi cauza Sursa – [1] pag.47, curs a) [x] Stărilor premorbide; b) [x] Bolilor neinfecţioase nespecifice; c) [x] Bolilor neinfecţioase specifice; d) [ ] Bolilor infecţioase; e) [x] Intoxicaţiilor cu substanţe chimice. 340. Folosirea indelungată a apei dure poate contribui Sursa – [1] pag.51, curs a) [x] Apariţia renolitiazelor; b) [x] Apariţia colelitiazelor; c) [x] Afecţiuni ale tubului digestiv; d) [ ] Methemoglobinemie; e) [ ] Fluoroză. 341. Eficienţa procesului de coagulare a apei depinde de Sursa – [1] pag.60, curs a) [x] Temperatura apei; b) [ ] Oxidabilitatea apei; c) [x] Turbiditatea apei; d) [x] Prezenţa coloizilor; e) [ ] Prezenţa amoniacului. 342. Eficienţa procesului de coagulare a apei nu va depinde de Sursa – [1] pag.60, curs a) [ ] Temperatura apei; b) [x] Oxidabilitatea apei; c) [ ] Turbiditatea apei; d) [ ] Prezenţa coloizilor; e) [x] Prezenţa amoniacului. 343. Metoda de tratare a apei va fi igienic adecvată când Sursa – [17] pag.95, curs a) [x] Va fi eficientă; b) [x] Nu va altera proprietăţile organoleptice; c) [x] În apă nu vor rămânea substanţe ce ar periclita sănătatea consumatorilor; d) [x] Va fi economă, uşor de aplicat; e) [ ] Va modifica duritatea apei. 344. Alegerea dozei de clor pentru dezinfectarea apei depinde de Sursa – [1] pag.61, curs a) [x] Particularităţile germenilor; b) [ ] Duritatea apei; c) [x] Activitatea preparatelor de clor; d) [x] Mediul în care se desfăşoară procesul; e) [ ] Cantitatea de cloruri. 345. Procesul de clorinare a apei este influenţat de Sursa – [1] pag.61, curs a) [x] Cantitatea de substanţe organice din apă; b) [x] Temperatura apei; c) [x] Timpul de contact; d) [ ] Cantitatea de substanţe neorganice; e) [ ] Cantitatea de sulfaţi. 346. Activitatea clorurii de var se reduce Sursa – [1] pag.61, curs a) [x] La lumină; b) [ ] La întuneric; c) [x] La păstrare îndelungată; d) [ ] La temperaturi joase; e) [x] La temperaturi înalte. 347. Clorura de var se păstrează Sursa – [2] pag.227, curs a) [ ] La lumină; b) [x] La întuneric; c) [x] La temperaturi joase; d) [ ] La temperaturi crescute; e) [x] Închisă ermetic. 348. Priorităţile dezinfecţiei apei prin ozonizare comparativ cu clorinarea Sursa – [1] pag.64, curs a) [x] Nu se modifică pH-ul apei; b) [x] Se îmbunătăţeşte organoleptica; c) [ ] Este o metodă ieftină; d) [x] Este mai eficientă; e) [x] Surplusul de Ozon se degajă rapid. 349. Metode fizice de dezinfecţie a apei sunt Sursa – [1] pag.61, curs a) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi; b) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte; c) [ ] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte; d) [x] Tratarea cu radiaţii ionizante; e) [x] Fierberea. 350. Metode fizice de dezinfecţie a apei nu sunt Sursa – [1] pag.61, curs a) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi; b) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte; c) [x] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte; d) [ ] Tratarea cu radiaţii ionizante; e) [ ] Fierberea. 351. Priorităţile dezinfecţiei apei cu radiaţii ultraviolete comparativ cu clorinarea sunt Sursa – [1] pag.65, curs a) [x] Acţionează asupra microorganismelor sporulate; b) [x] Acţionează asupra virusurilor; c) [x] Acţionează asupra ouălor de helminţi rezistente la alte tipuri de tratare; d) [x] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 1-2 min.; e) [ ] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 30-60 min. 352. Dezavantajele dezinfecţiei apei cu raze ultraviolete Sursa – [1] pag.65, curs a) [x] Trec numai prin apă limpede; b) [ ] Trec prin apa tulbure; c) [ ] Trec indiferent de turbiditate; d) [ ] Trec prin apa colorată; e) [x] Sărurile de fier diminuează efectul dezinfecţiei. 353. Dezinfecţia apei prin fierbere e cea mai eficientă din metodele fizice deoarece Sursa – [1] pag.65, curs a) [x] Se distrug toate formele vegetative de bacterii peste 3-5 min.; b) [x] Se distrug toate formele sporulate de bacterii peste 30 min.; c) [ ] Poate fi aplicată la apeducte; d) [x] Este accesibilă; e) [x] Se micşorează duritatea apei. 354. Dezavantaje ale dezinfecţiei apei prin fierbere sunt Sursa – [1] pag.65, curs a) [x] Evaporarea gazelor dizolvate; b) [x] Alterarea gustului; c) [ ] Nu se distrug formele sporulate ale bacteriilor; d) [x] Nu poate fi aplicată la apeducte; e) [x] Dezvoltarea rapidă a germenilor în apa fiartă. 355. Spitalele pot fi aprovizionate cu apă Sursa – [1] pag.250, curs a) [ ] Din fântâni; b) [x] Din apeduct central; c) [ ] Din fântâni şi apeduct; d) [x] Prin amenajarea apeductului autonom; e) [ ] Din râuri, lacuri. 356. Cerinţe igienice către calitatea apei folosite pentru prepararea soluţiilor injectabile sunt Sursa – [4] pag.231, curs a) [x] Să fie apirogenă; b) [ ] Cu oxidabilitate mare; c) [x] Să fie testată la oxidabilitate; d) [x] Să nu conţină germeni patogeni; e) [x] Să nu conţină amoniac, nitriţi. 357. Pirogenia apei e condiţionată de Sursa – [4] pag.231, curs a) [x] Substanţe organice; b) [ ] Oxidabilitatea mică; c) [x] Germeni patogeni distruşi; d) [x] Amoniac; e) [ ] Săruri minerale . 358. Pentru eliminarea substanţelor organice din apă în condiţii de farmacii spitaliceşti se pot folosi Sursa – [4] pag.231, curs a) [x] Permanganatul de potasiu; b) [x] Alaunul de aluminiu şi potasiu; c) [ ] Distilatoare obişnuite; d) [x] Distilatoare speciale; e) [ ] Carbonatul de sodiu. 359. Pentru ameliorarea proprietăţilor organoleptice şi corecţia compoziţiei chimice a apei se folosesc metodele Sursa – [1] pag.66, curs a) [x] Dezodorarea; b) [x] Demineralizarea; c) [x] Deferizarea; d) [ ] Dezinfecţia; e) [x] Detoxicarea. 360. Pentru a proteja de poluare apa din fântâni Sursa – [1] pag.57, curs a) [ ] Se scoate cu găleata individuală; b) [x] Se scoate cu găleata comună; c) [x] Se scoate cu pompa; d) [ ] Fântânile se alimentează din apele superficiale; e) [x] În jurul fântânii se instalează un strat bătătorit de argilă. 361. Măsuri de prevenţie a bolilor hidrice sunt Sursa – [2] pag.219, curs a) [ ] Folosirea surselor de apă de suprafaţă; b) [x] Selectarea raţională a sursei de apă; c) [x] Crearea zonelor de protecţie sanitară pentru sursa de apă; d) [x] Respectarea tehnologiei de tratare a apei; e) [x] Standardizarea calităţii apei. IGIENA SOLULUI 362. În mare măsură procesul de formare a solului e influenţat de Sursa – [1] pag.70, curs a) [ ] Ionizarea aerului; b) [ ] Presiunea atmosferică; c) [ ] Viteza de mişcare a aerului; d) [x] Depunerile atmosferice; e) [ ] Fondul radioactiv natural al terei. 363. Principalul indicator al poluării solului este Sursa – [3] pag.198, curs a) [ ] Sporii clostridiilor sulfitreducătoare; b) [ ] Chistul amebian; c) [x] Numărul Hlebnicov; d) [ ] Colifagii; e) [ ] Indicele de hidrogen. 364. În sol permanent se află microorganisme sporulate agenţi patogeni ai Sursa – [4] pag. 74, curs a) [x] Antraxului; b) [x] Tetanusului; c) [ ] Tifosului exantematic; d) [ ] Actinomicozei; e) [x] Botulismului. 365. Din punct de vedere igienic e mai bun solul Sursa – [17] pag.129, curs a) [x] Cu permiabilitate mare pentru apă; b) [x] Cu permiabilitate mare pentru aer; c) [ ] Cu porozitate mică; d) [x] Cu porozitate mare; e) [x] Cu granule mari . 366. Autopurificarea solului presupune Sursa – [1] pag.75, curs a) [x] Formarea humusului ; b) [ ] Modificarea structurii mecanice; c) [x] Transformarea substanţelor organice în substanţe neorganice; d) [x] Descompunerea substanţelor organice sub acţiunea bacteriilor aerobe şi anaerobe; e) [ ] Sporirea capacităţii şi conductibilităţii termice a solului. 367. Calitatea solului este determinată de o serie de proprietăţi fizice: Sursa –curs a) [x] Porozitate; b) [x] Permeabilitate pentru aer; c) [x] Permeabilitate pentru apă; d) [x] Capilaritate; e) [ ] Densitate. 368. Permeabilitatea solului pentru aer depinde de: Sursa –curs a) [x] Mărimea porilor; b) [ ] Volumul total al porilor; c) [ ] Structura solului; d) [ ] Compoziţia chimică a solului; e) [ ] Permeabilitatea pentru apă. 369. Etapele procesului de autopurificare a solului: Sursa –curs a) [x] Mineralizarea; b) [x] Nitrificarea; c) [ ] Oxigenarea; d) [ ] Degradarea; e) [ ] Încălzirea. 370. Indicelui Hlebnicov nu-i va corespunde valoarea: Sursa –curs a) [ ] I.H. < 0,70; b) [ ] 0,7 – 0,85; c) [ ] 0,85 – 0,95; d) [ ] I.H. > 0,95; e) [x] 1,5 > I.H. 371. Indicelui Hlebnicov îi va corespunde valorile: Sursa –curs a) [x] I.H. < 0,70; b) [x] 0,7 – 0,85; c) [x] 0,85 – 0,95; d) [x] I.H. > 0,95; e) [ ] 1,5 > I.H. 372. Nu sânt etape ale procesului de autopurificare a solului: Sursa –curs a) [ ] Mineralizarea; b) [ ] Nitrificarea; c) [x] Oxigenarea; d) [x] Degradarea; e) [x] Încălzirea. 373. Indicatori ai poluării solului sânt: Sursa –curs a) [x] Radiologic; b) [x] Algologic; c) [x] Sanitaro-entomologic; d) [ ] Geologic; e) [ ] Mecanic. 374. Calitatea solului nu este determinată de: Sursa –curs a) [ ] Porozitate; b) [ ] Permeabilitate pentru aer; c) [ ] Permeabilitate pentru apă; d) [ ] Capilaritate; e) [x] Densitate. 375. Se deosebesc următoarele tipuri de soluri: Sursa –curs a) [х] Nisipoase; b) [х] Argiloase; c) [х] De turbă; d) [х] Calcaroase; e) [ ] Preţioase. 376. Solul poate servi sursă a îmbolnăvirilor: Sursa –curs a) [х] Endemice; b) [х] Infecţiilor anaerobe; c) [х] Geohelmintozelor; d) [ ] Infecţiilor adenovirale; e) [х] Infecţiilor intestinale. Întrebări generale 377. Sanitarie este Sursa – [3] pag. 7, curs a) [ ] Ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice; b) [ ] Ştiinţa care studiază factorii de mediu; c) [x] Activitatea practică a medicinei preventive; d) [ ] Un complex de măsuri profilactice; e) [ ] Un complex de normative igienice. 378. Orice investigaţie igienică începe cu metoda Sursa – [3] pag. 24, curs a) [ ] Toxicologică şi biologică; b) [ ] Sanitar-statistică; c) [x] De observaţie sanitară; d) [ ] Fizică; e) [ ] Epidemiologică. 379. Nu sunt obiective ale igienei individuale Sursa – [1] pag. 6, curs a) [ ] Respectarea regimului de muncă şi odihnă; b) [ ] Alimentaţia raţională; c) [ ] Menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii; d) [x] Profilaxia bolilor profesionale; e) [ ] Ocupaţia cu sportul, călirea. 380. Profilaxia este Sursa – [3] pag. 7, [1] pag. 3, curs a) [ ] O ştiinţă care îşi are scopul de prevenţie a maladiilor contagioase; b) [ ] Un complex de măsuri medicale întru tratarea maladiilor; c) [x] Un complex de măsuri medicale şi sanitare pentru prevenţia apariţiei bolilor şi menţinerea sănătăţii; d) [ ] Activitatea practică a medicilor întru tratarea bolilor profesionale; e) [ ] Activitatea practică a medicilor curativi întru prevenirea bolilor profesionale. 381. Scopul profilaxie secundare este Sursa – [3] pag. 8, curs a) [ ] Prevenirea apariţiei bolii; b) [ ] Înlăturarea complexă a factorului nociv; c) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive; d) [x] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide; e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi reabilitarea lor. 382. Scopul profilaxiei terţiare este Sursa – [3] pag. 1 curs a) [ ] Prevenirea apariţiei bolii; b) [ ] Înlăturarea complexă a factorului nociv; c) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive; d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide; e) [x] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi reabilitarea lor. 383. Normativ igienic este Sursa – [3] pag. 8, [1] pag. 8, curs a) [ ] Factorul de origine antropogenă ce poate avea acţiunea nocivă asupra sănătăţii; b) [ ] Factorul de origine naturală ce nu este indispensabil pentru organism; c) [ ] Factorul natural care este necesar organismului uman; d) [x] Diapazonul strict determinat al factorului de mediu care acţionează în mod optim sau este inofensiv pentru activitatea şi sănătatea omului; e) [ ] Factorul nociv ce poate avea acţiune mutagenă, cancerigenă, embriotoxică. 384. Organismul uman este influenţat de factorii sociali Sursa – [1] pag. 4, [3] pag.10, curs a) [ ] compuşii apei; b) [x] nivelul de cultură; c) [x] regimul de muncă ; d) [x] condiţiile de trai; e) [ ] temperatura aerului . 385. Sunt corecte enunţurile referitor la definiţia "Igienei" Sursa – [3] pag. 5, curs a) [x] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice; b) [ ] Igiena este un complex de măsuri profilactice; c) [ ] Igiena este activitatea practică a medicinei preventive; d) [x] Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii; e) [ ] Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei. 386. Nu sunt corecte enunţurile referitoare la definiţia "Igienei" Sursa – [3] pag. 5, [1] pag. 4, curs a) [ ] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice; b) [x] Igiena este un complex de măsuri profilactice; c) [x] Igiena este activitatea practică a medicinei preventive; d) [ ] Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii; e) [ ] Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei. 387. Obiective ale igienei individuale sunt Sursa – [1] pag. 6, [3] pag. 8, curs a) [x] Respectarea regimului de muncă şi odihnă; b) [x] Alimentaţia raţională; c) [x] Menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii; d) [ ] Profilaxia bolilor profesionale; e) [x] Ocupaţia cu sportul, călirea. 388. Tipurile de profilaxie sunt Sursa – [3] pag. 7, [1] pag. 17, curs a) [x] Primară; b) [x] Secundară; c) [x] Terţiară; d) [ ] Determinantă; e) [ ] Protectorie. 389. Scopul profilaxiei primare este Sursa – [3] pag. 8, curs a) [x] Prevenirea apariţiei bolii; b) [x] Înlăturarea completă a factorului nociv; c) [x] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive; d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide; e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi reabilitarea lor. 390. Obiectivele supuse normării igienice sunt Sursa – [3] pag. 7-8, curs a) [x] CMA ale componenţilor chimici nocivi din aer, apă, sol, alimente; b) [x] Nivelurile şi dozele maxime admisibile ale factorilor fizici antropogeni: praf, zgomot, vibraţii, etc; c) [x] Parametrii optimi şi cei admisibili ai microclimatului, radiaţiei solare, iluminatului etc; d) [x] Componenţa optimă şi admisibilă a raţiei alimentare, apei potabile; e) [ ] Modificările fiziologo-biochimice din organism ce apar sub acţiunea factorului nociv. 391. Tipurile de normative igienice Sursa – [4] pag. 8-9, curs a) [x] Maxim admise; b) [ ] Minim admise; c) [x] Optime; d) [x] Temporare; e) [ ] Raţionale. Igiena muncii 392. Măsuri legislative în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt Sursa – [1] pag. 178, curs a) [x] Respectarea CMA; b) [ ] Folosirea inhalatoarelor; c) [ ] Ermetizarea proceselor tehnologice; d) [ ] Amenajarea spaţiilor verzi; e) [ ] Ventilaţia locală. 393. Urechea omului este mai sensibilă la tonurile de frecvenţă Sursa – [1] pag.180, [17] pag.200, curs a) [ ] Joasă; b) [x] Înaltă; c) [ ] Medie; d) [ ] Sensibilitatea nu depinde de frecvenţă; e) [ ] Frecvenţa nu influenţează gradul de acţiune. 394. Unitatea de măsură a frecvenţei zgomotului Sursa – [1] pag.179, [17] pag. 200, curs a) [x] Hertz; b) [ ] Bel; c) [ ] Decibel; d) [ ] Fon; e) [ ] Pascal. 395. Condiţiile de muncă se împart Sursa – [1] pag.349, curs a) [x] optime; b) [x] admisibile; c) [ ] nefavorabile; d) [x] nocive; e) [x] periculoase. 396. Scopul examenului medical la încadrarea în muncă este Sursa – curs a) [ ] Depistarea îmbolnăvirilor; b) [x] Încadrarea fiecărei persoane în raport de capacităţile fizice, senzoriale şi neuropsihice; c) [ ] Tratarea bolilor depistate; d) [ ] Monitorizarea condiţiilor de muncă şi a noxelor profesionale; e) [ ] Recomandarea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă . 397. Ce persoane trebuie supuse examenului medical la încadrarea în muncă (răspuns complet) Sursa – [1] pag. 353, curs a) [x] Orice persoană care se încadrează în muncă; b) [ ] Persoanele expuse unor noxe profesionale; c) [ ] Persoanele care au anumite boli; d) [ ] Ucenici, elevi şi studenţi; e) [ ] Persoane care au întrerupt munca mai mult de 10 zile. 398. Ce persoane trebuie supuse controlului medical periodic (răspuns complet) Sursa – [1] pag. 353, curs a) [ ] Persoane expuse la noxe profesionale; b) [ ] Bolnavi cronici şi deficienţi; c) [x] Toate persoanele care desfăşoară activităţile profesionale; d) [ ] Gravidele, adolescenţii şi vârstnicii; e) [ ] Persoanele din sectorul alimentar. 399. Controlul medical periodic se efectuează Sursa – [1] pag. 354, curs a) [ ] La 6 luni; b) [ ] La un an; c) [x] În funcţie de factorii de risc şi starea de sănătate a muncitorilor; d) [ ] La 3 ani; e) [ ] După gravitatea bolilor. 400. Măsuri de optimizare a procesului de muncă la activităţi intelectuale sunt Sursa – [1] pag.161, curs a) [x] Începerea treptată a lucrului şi menţinerea unui ritm optim a lui; b) [ ] Executarea lucrului preponderent în prima jumătate a zilei; c) [x] Respectarea unei anumite consecutivităţi a operaţiilor executate şi alternarea corectă a lucrului cu odihna; d) [ ] Folosirea ceaiului şi cafelei; e) [x] O activitate sistematică, uniformă . 401. Care enunţuri sunt incorecte pentru caracteristica acţiunii prafului Sursa – [1] pag.175, curs a) [ ] Particulele de praf fine sunt mai nocive pentru organism decat cele mari; b) [ ] Rolul patogen cel mai important il au particulele cu dimensiuni intre 0,2-10 microni; c) [x] Praful proaspăt format are stabilitate mai mică în aer; d) [ ] Praful care se depune mai rapid are rol patogen minor; e) [ ] Cele mai pronunţate efecte ale pulberilor au loc la nivelul aparatului respirator. 402. Intoxicaţia cu CO e cauzată de Sursa – [1] pag.187, curs a) [x] Arderea incompletă a combustibilului; b) [ ] Vârsta adultă; c) [ ] Bolile care determină hipoxie tisulară; d) [ ] Concentraţia CO2 in aer; e) [ ] Presiunea atmosferică. 403. În patogenia intoxicaţiilor cu CO intervin Sursa – [1] pag.187, curs a) [ ] Inhibiţia enzimelor cu conţinut de Cu şi Zn; b) [ ] Efecte asupra acizilor nucleici; c) [ ] Formarea de methemoglobină; d) [x] Formarea de carboxihemoglobină; e) [ ] Inhibiţia citocromoxidazei. 404. În timpul lucrului la presiune crescută constantă, tulburările pot fi datorate Sursa – [1] pag.174, curs a) [ ] Formări de aeroemboli; b) [ ] Decompresiuni rapide; c) [x] Intoxicaţiei cu azot; d) [ ] Distensiei gazelor intestinale; e) [ ] Intoxicaţiei cu oxigen . 405. Toate toxicele industriale manifestă acţiune Sursa – [1] pag.183, curs a) [x] Generală; b) [ ] Locală; c) [ ] Selectivă; d) [ ] Combinată; e) [ ] Complexă. 406. Eliminarea plumbului din organism se face prin Sursa – [1] pag.182, curs a) [x] Tub dijestiv; b) [x] Rinichi; c) [ ] Plămâni; d) [ ] Tegumente; e) [x] Mucoase. 407. Cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism în mediul de producere este Sursa – [1] pag.182, curs a) [ ] Intravenoasă; b) [ ] Cutanată; c) [ ] Subcutanată; d) [x] Pulmonară; e) [ ] Intraperitonială. 408. Plumbul se cumulează în organism prin Sursa – [1] pag.186, curs a) [ ] Cumulare funcţională; b) [x] Cumulare materială; c) [ ] Nu se cumulează; d) [ ] Combinat; e) [ ] Complex . 409. Noxele profesionale se clasifică în Sursa – [1] pag.156, curs a) [ ] mecanice; b) [x] fizice; c) [x] chimice; d) [x] biologice ; e) [x] psiho-fiziologice. 410. Intoxicaţiile profesionale apar mai frecvent la pătrunderea toxicelor prin Sursa – [1] pag.182, curs a) [ ] Tegumente; b) [ ] Mucoase; c) [ ] Tub digestiv; d) [x] Plămâni; e) [ ] Peritoneum. 411. Măsuri curativ-profilactice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt Sursa – [1] pag.178, curs a) [ ] Ventilaţia locală; b) [x] Examenele medicale; c) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală; d) [ ] Utilizarea inhalatoarelor; e) [ ] Transportul pneumatic. 412. Măsurile de profilaxie a pneumoconiozelor Sursa – [1] pag.178, curs a) [x] Forarea umedă; b) [x] Controlul concentraţiilor de pulberi în aerul mediului de producţie; c) [x] Mijloacele de protecţie individuală; d) [x] Controale medicale periodice; e) [ ] Folosirea inhalatoarelor. 413. Gradul de pericol al prafului e determinat de Sursa – [1] pag.175, curs a) [x] Dimensiuni; b) [x] Dispersie; c) [x] Origine; d) [x] Componenţă chimică; e) [ ] Forma sursei de emanare. 414. Măsuri tehnologice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt Sursa – [1] pag.176, curs a) [ ] Sistematizarea încăperilor de producere; b) [x] Elaborarea ciclurilor tehnologice închise; c) [ ] Ventilaţia locală; d) [x] Ermetizarea proceselor de producere; e) [x] Transportul pneumatic. 415. Ce este caracteristic pentru aerosolii de praf Sursa – [1] pag.178, curs a) [x] Precipitaţie slabă; b) [ ] Rapid se precipită; c) [ ] Sunt reţinuţi în căile respiratorii superioare; d) [x] Pătrund până la alveole; e) [ ] Se dizolvă în apă. 416. Muncitorii căror profesii sunt expuşi riscului de a face silicoză Sursa – [1] pag.177, curs a) [x] Foratorii; b) [x] Detonatorii; c) [ ] Mecanicii auto; d) [x] Şlefuitorii; e) [ ] Electricienii. 417. Măsuri de sistematizare în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt Sursa – [1] pag.178, curs a) [x] Zonarea localităţilor; b) [ ] Ermetizarea procesului de producere; c) [x] Amenajarea spaţiilor verzi; d) [x] Respectarea zonelor de protecţie sanitară; e) [ ] Amenajarea ventilaţiei. 418. Măsuri sanitar-tehnice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt Sursa – [1] pag.178, curs a) [ ] Respectarea zonelor de protecţie sanitară; b) [x] Ventilaţia locală; c) [x] Deriticarea umedă, cu aspiratoare; d) [x] Instalarea mijloacelor de captare a deşeurilor; e) [ ] Examenele medicale periodice. 419. Acţiunea prafului asupra organismului Sursa – [1] pag.176, curs a) [x] Iritantă; b) [x] Alergizantă; c) [x] Fibrozantă; d) [ ] Statica; e) [x] Cancerigenă. 420. Factorii determinanţi ai dezvoltării pneumoconiozelor Sursa – [1] pag.176, curs a) [x] Vechimea în muncă în condiţii caracteristice; b) [x] Starea de sănătate a muncitorului angajat; c) [x] Concentraţia pulberilor în aerul mediului de lucru; d) [x] Caracterul muncii; e) [ ] Vârsta muncitorului. 421. De ce depinde acţiunea nocivă a prafului asupra organismului Sursa – [1] pag.175, curs a) [x] de componenţa chimică; b) [x] de gradul de solubilitate în apă; c) [x] de dispersie; d) [x] de structura şi forma particulelor; e) [ ] de starea sursei de praf. 422. Unităţi de măsură a intensităţii a zgomotului sunt Sursa – [1] pag.179, curs a) [ ] Hertz; b) [x] Decibel; c) [ ] Erg/cm2 sec; d) [ ] Pascal; e) [x] Fon. 423. Proprietăţi fizice a zgomotului ce-i determină nocivitatea Sursa – [1] pag.179-180, curs a) [x] Intensitatea; b) [ ] Vechimea în muncă cu zgomot; c) [x] Stabilitatea in timp; d) [x] Componenţa spectrală a frecvenţei; e) [ ] Distanţa de la sursa de zgomot. 424. Definiţia zgomotului este Sursa – [1] pag.180, curs a) [x] Suprapunere dezordonată de sunete de diferită frecvenţă şi intensitate; b) [x] Vibraţii mecanice cu frecvenţă de 16-20000 HZ; c) [x] Succesiune de sunete cu o anumită frecvenţă; d) [x] Orice sunet nedorit; e) [ ] Vibraţii mecanice cu frecvente mai mari de 20000 Hz. 425. Factorii principali în dezvoltarea surdităţii profesionale sunt Sursa – [1] pag.180-181, curs a) [ ] Vârsta muncitorului; b) [x] Expunerea îndelungată la zgomot intens; c) [x] Caracteristicile fizice ale zgomotului; d) [ ] Adaptarea organismului la agresiunea sonoră; e) [ ] Sexul muncitorului. 426. Factorii de care depinde influenţa nocivă a zgomotului asupra organismului Sursa – [1] pag.180-181, curs a) [x] Perioada de expunere la zgomot; b) [x] Intensitatea zgomotului; c) [x] Frecvenţa zgomotului; d) [ ] Receptivitatea organismului; e) [ ] Adaptarea organismului. 427. Măsurile de combatere ale zgomotului Sursa – [1] pag.180, curs a) [x] Modificări tehnologice de reducere a zgomotului; b) [x] Folosirea materialelor fonoabsorbante; c) [ ] Fundamente şi dispozitive amortizatoare; d) [x] Sistematizarea raţională a încăperilor de producere; e) [x] Folosirea căştilor antifoane. 428. Boala de vibraţie se manifestă prin Sursa – [1] pag.180, curs a) [ ] Oboseală generală; b) [x] Atonie vasculară; c) [x] Scăderea sensibilităţii tactile; d) [ ] Hipertenzie arterială; e) [x] Hipotonie arterială. 429. Felurile de cumulare a toxicelor în organism Sursa – [1] pag.182, curs a) [x] Materială; b) [x] Funcţională; c) [ ] Uniformă; d) [ ] Selectivă; e) [ ] Combinată. 430. Indicii modificărilor stării funcţionale al sistemului nervos central în timpul lucrului sunt Sursa – [1] pag.159, curs a) [x] Memoria operativă; b) [x] Concentraţia atenţiei; c) [ ] Tremorul fiziologic; d) [ ] Rezistenţa musculară; e) [x] Perioada latentă a reacţiei videomotorii. 431. Ce acţiuni sunt caracteristice igienei muncii Sursa – [1] pag.156, curs a) [x] Examenul medical la încadrarea în muncă; b) [x] Controlul medical periodic; c) [x] Profilaxia bolilor profesionale şi a bolilor în relaţie cu profesia; d) [x] Educaţia sanitară; e) [ ] Tratamentul bolilor cardiovasculare. 432. Ce scop are controlul medical periodic Sursa – [1] pag.156, curs a) [ ] Depistarea noxelor profesionale; b) [ ] Respectarea normelor de igienă a muncii; c) [x] Stabilirea bilanţului stării de sănătate în relaţii cu condiţiile de muncă şi noxele profesionale; d) [x] Depistarea bolilor profesionale; e) [x] Reevaluarea aptitudinilor pentru muncă. 433. Pentru oboseală nu este caracteristic Sursa – [1] pag.162, curs a) [ ] scăderea capacităţii de muncă; b) [ ] Diminuarea atenţiei; c) [ ] Creşterea timpului de latentă a reacţiilor motrice ; d) [x] Ireversibilitate ; e) [x] excitabilitate psihică crescută. 434. Care răspunsuri sunt incorecte în ce priveşte adaptarea funcţiei cardiace în efort Sursa – [1] pag.160, curs a) [ ] Creşterea debitului cardiac; b) [ ] Creşterea frecvenţei cardiace; c) [x] Scăderea volumului sistolic; d) [x] Creşterea frecvenţei cardiace e un mecanism mai econom de adaptare decât creşterea volumului sistolic; e) [ ] Creşterea presiunii pulsatile. 435. Intoxicaţia cu oxid de carbon e posibilă Sursa – [1] pag.187, curs a) [x] La lucrul în cazangerii, secţii de turnare a metalului; b) [ ] La folosirea vopselelor de ulei; c) [ ] La lucrul cu benzina etilată; d) [ ] La sinteza acidului sulfuric; e) [x] În autobuse, la încercarea motorului. 436. Praful de producere poate cauza Sursa – [1] pag.175, curs a) [x] Dermatite, conjunctivite; b) [x] Rinite, faringite; c) [x] Astm bronşic; d) [ ] Psoriaz; e) [x] Pneumoconioze. 437. In tabloul oboselii cronice pot exista Sursa – [1] pag.162, curs a) [x] Astenie; b) [x] Tulburări de somn; c) [x] Tulburări psihoafective; d) [x] Tulburări neurovegetative; e) [ ] Boli ale aparatului locomotor. 438. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica pulberilor Sursa – [1] pag.176, curs a) [ ] Prin analiza gravimetrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în număr particule/cm3 aer; b) [ ] Prin analiza dispersometrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în mg/m3 aer; c) [x] Formula de praf serveşte la aprecierea numărului de particule cu diferite dimensiuni; d) [x] Particulele cu dimensiunea sub 3 microni pătrund până în alveolele pulmonare; e) [x] Pulberii cu un conţinut de SiO2 liber cristalin peste 10% au CMA variabilă. 439. Toxicitatea substanţei chimice depinde de Sursa – [1] pag.183, curs a) [x] Caracteristicile chimice şi fizico-chimice ale toxicului; b) [x] Sensibilitatea organismului; c) [x] Factorii mediului de muncă; d) [ ] Asistenţa medicală; e) [x] Factorii mediului ambiant. 440. Care enunţuri sunt corecte în ce priveşte hidrocarburile alifatice Sursa - curs a) [ ] Toxicitatea scade odată cu creşterea numărului atomilor de carbon; b) [x] Dau sindrom narcotic; c) [x] Acţiunea narcotică devine mai intensă odată cu creşterea numărului atomilor de carbon; d) [ ] Dau iritaţie puternică a căilor respiratorii; e) [ ] Influenţează selectiv. 441. Cele mai frecvente boli profesionale prin agenţi biologici se întâlnesc la Sursa – [1] pag.184, curs a) [ ] Personalul din industrie; b) [x] Personalul din zootehnie; c) [x] Personalul sanitar şi veterinar; d) [ ] Mineri; e) [ ] Personalul din transporturi care transportă unelte. 442. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii radiaţiilor infraroşii în mediul de producere Sursa – [1] pag.171, curs a) [ ] Produc cancer cutanat; b) [ ] Produc fotooftalmie; c) [x] Produc cataractă; d) [x] Produc arsuri cutanate; e) [ ] Provoacă sindrom astenovegetativ. 443. Barotraumatismul urechii Sursa – [1] pag.173, curs a) [ ] Apare în timpul muncii în cheson; b) [ ] Apare ca urmare a permeabilizării trompei lui Eustache; c) [x] Se manifestă prin otalgii; d) [x] Produce uneori rupturi de timpan; e) [ ] Se previne prin decompresiune lentă. 444. Formele grave ale bolii de decompresiune la chesonieri sunt Sursa – [1] pag.173, curs a) [ ] Pielea marmorată; b) [x] Aeroembolia cerebrală; c) [x] Aeroembolia pulmonară; d) [x] Aeroembolia coronariană; e) [ ] Aeroembolia articulară. 445. Boala cronică de cheson se manifestă prin Sursa – [1] pag.173-74, curs a) [x] Algii; b) [ ] Piele marmorată; c) [ ] Colici abdominale; d) [ ] Hipotensiune arterială; e) [x] Artropatii. 446. Decompresiunea după lucrul la presiune crescută trebuie făcută cu următoarele precauţii Sursa – [1] pag.174, curs a) [ ] Să se facă iniţial mai lent apoi mai rapid; b) [x] Să se respecte normele privind decompresiunea; c) [x] Să se facă sub supraveghere medicală; d) [ ] Să se instituie respiraţie artificială; e) [ ] Să se facă rapid. 447. Pentru "boala de altitudine" sunt caracteristice Sursa – [1] pag.174, curs a) [x] Distensia volumului de gaze din organism; b) [ ] Tulburări cardiace; c) [ ] Turburări pulmonare; d) [x] Senzaţie de urechi "înfundate"; e) [x] Hipoxie. 448. După consumul de energie muncile pot fi clasate în Sursa – [1] pag.158, curs a) [x] Fizice uşoare; b) [x] Cu eforturi fizice medii; c) [x] Cu eforturi fizice mari; d) [x] Cu eforturi fizice foarte mari; e) [ ] Cu eforturi fizice optimale. 449. Modificările funcţionale ale sistemului cardiovascular la activităţi fizice sunt Sursa – [1] pag.159, curs a) [x] Sporeşte frecvenţa pulsului; b) [x] Creşte volumul sistolic; c) [x] Creşte minut volumul cardiac; d) [x] Creşte presiunea arterială sistolică; e) [ ] Scade presiunea diferenţială. 450. La munci fizice grele în organism Sursa – [1] pag.158, curs a) [x] Sporeşte termogeneza; b) [ ] Scade termogeneza; c) [x] Creşte termoliza prin evaporare; d) [x] Din organism se elimină săruri minerale, vitamine; e) [x] Se accelerează metabolismul. 451. Modificările funcţionale apărute în organism la munca intelectuală sunt Sursa – [1] pag.161, curs a) [x] Sporeşte frecvenţa pulsului; b) [ ] Sporeşte termogeneza; c) [x] Creşte presiunea arterială; d) [ ] Creşte termoliza prin iradiere; e) [ ] Din organism se elimină sărurile minerale. 452. Oboseala se manifestă prin Sursa – [1] pag.162, curs a) [x] Micşorarea capacităţii de muncă; b) [x] Senzaţie de epuizare; c) [x] Cefalee; d) [x] Insomnie; e) [ ] Ireversibilitate după odihnă. 453. Surmenajul se caracterizează prin Sursa – [1] pag.162, curs a) [x] Apariţia şi acutizarea afecţiunilor cardiovasculare; b) [ ] E reversibil după odihnă scurtă; c) [x] E reversibil după odihnă îndelungată; d) [x] E reversibil după tratament specific; e) [x] Micşorarea rezistenţei organismului. 454. Plumbul se depozitează în Sursa – [1] pag.186, curs a) [x] Oase; b) [ ] Creier; c) [x] Dinţi; d) [x] Păr; e) [x] Unghii. 455. Factori ce ţin de substanţa la acţiunea toxicelor asupra organismului sunt Sursa – [1] pag.182, curs a) [ ] to aerului; b) [x] Volatilitatea; c) [x] Solubilitatea în apă; d) [ ] Umiditatea aerului; e) [x] Proprietăţile chimice. 456. Intoxicaţiile cu plumb se caracterizează prin Sursa – [1] pag.186, curs a) [x] Depunerea Pb în oase; b) [x] Depunerea Pb în ficat; c) [ ] Depunerea Pb în ţesutul nervos; d) [ ] Este prezent permanent în sânge; e) [ ] Depunerea Pb în muşchi. 457. De ce depinde caracterul acţiunii toxicelor industriale Sursa – [1] pag.182-183, curs a) [x] Structura chimică; b) [x] Gradul de dispersie; c) [x] Solubilitatea în apă; d) [x] Căile de pătrundere; e) [ ] Domeniul de utilizare. 458. Calea de pătrundere a toxicelor industriale influenţează Sursa – [1] pag.182-183, curs a) [x] Caracterul acţiunii toxicului; b) [x] Gradul de toxicitate; c) [ ] Concentraţia toxicului în aer; d) [ ] Concentraţia toxicului în organe; e) [ ] Concentraţia toxicului în sânge. 459. În neutralizarea toxicelor sunt implicate Sursa – [1] pag.183, curs a) [x] Ficatul; b) [x] Rinichii; c) [x] Creierul; d) [ ] Oasele; e) [ ] Muşchii striaţi. 460. Gradul de toxicitate a substanţelor chimice depinde de Sursa – [1] pag.183-182, curs a) [x] Proprietăţile fizice; b) [x] Solubilitatea în lichide biologice; c) [x] Gradul de volatilitate; d) [x] Starea de agregare; e) [ ] Concentraţia în ficat. 461. Căile de pătrundere a toxicelor industriale în organism sunt Sursa – [1] pag.183-182, curs a) [x] Respiratorie; b) [x] Tub digestiv; c) [x] Tegumente; d) [ ] Intravenoasă; e) [ ] Intraperitonială. 462. Acţiunea solvenţilor organici asupra organismului Sursa – [1] pag.184, curs a) [x] Efecte narcotice; b) [x] Efecte alergizante; c) [x] Inhibitorii asupra sistemului nervos; d) [x] Efecte hepatotrope; e) [ ] Afecţiuni ale tubului digestiv. 463. Controlul medical la persoanele expuse riscului silicogen are ca obiective principale Sursa – [1] pag.177, curs a) [ ] Depistarea unor boli asociate; b) [x] Depistarea precoce a silicozei; c) [x] Aplicarea de măsuri profilactice; d) [ ] Creşterea productivităţii şi randamentului în muncă a bolnavilor; e) [x] Prevenirea agravării silicozei. 464. Calea respiratoare e cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism pentru că Sursa – [1] pag.183, curs a) [x] Hidrosolubilitatea toxicului favorizează absorbţia; b) [x] Membrana alveolo-capilară e subţire şi uşor străbătută de toxice; c) [ ] O parte din toxic e eliminat cu expiraţia ce urmează inspiraţiei; d) [x] Suprafaţa de contact cu toxicul e mare; e) [x] Toxicul pătrunde direct în sânge. Bazele igienice ale iluminatului, ventilaţiei, încălzirii 465. Dispozitiv de măsurare a intensităţii luminii este Sursa – [2] pag.143, curs a) [ ] Actinometrul; b) [ ] Anemometrul; c) [x] Luxmetrul; d) [ ] Catatermometrul; e) [ ] Batometrul . 466. Unghiul de incidenţă (cădere) al luminii la locul de lucru al medicului terapeut trebuie să fie nu mai mic de Sursa – [2] pag.143, curs a) [ ] 5 o; b) [ ] 15o; c) [ ] 20 o; d) [ ] 25o; e) [x] 27 o. 467. Coeficientul de iluminare naturală optim pentru sălile de studii este Sursa – [2] pag.142, curs a) [ ] 0,5 –0,6%; b) [ ] 0,7% -0,8%; c) [ ] 0,9 –1,0%; d) [ ] 1,0 –1,9%; e) [x] Nu mai mic de 2%. 468. Valoarea CIN recomandată pentru saloane Sursa – [2] pag.142-162, curs a) [ ] 0,5%; b) [ ] 1%; c) [ ] 1,5%; d) [ ] 2% şi mai mult; e) [x] Nu se normează. 469. Unitate de măsură a intensităţii luminii este Sursa – [1] pag.104, curs a) [ ] Watt; b) [ ] Lumen; c) [x] Lux; d) [ ] Watt/m2; e) [ ] Amper. 470. Coeficientul de luminozitate este Sursa – [2] pag.142, curs a) [ ] Valoarea procentuală de reţinere a luminii de sticla geamului; b) [ ] Raportul procentual dintre nivelul de iluminat în interiorul încăperii şi nivelul de iluminat din afară în acelaşi plan orizontal; c) [x] Raportul dintre suprafaţa vitrată a geamurilor şi suprafaţa podelei; d) [ ] Raportul dintre lungimea şi lăţimea încăperii; e) [ ] Raportul dintre adâncimea încăperii şi înălţimea ferestrei. 471. Modalităţi de asigurare a uniformităţii iluminatului artificial Sursa – [1] pag.104, curs a) [ ] Mărindu-se puterea surselor de lumină; b) [x] Repartizându-se uniform corpurile de iluminat; c) [ ] Asigurându-se iluminarea fiecărui loc de muncă; d) [ ] Folosind corpuri de iluminat de lumina directă; e) [ ] Folosind lămpi incandescente. 472. Ce este coeficientul de iluminare naturală (CIN) Sursa – [2] pag.142, curs a) [ ] Valoarea procentuală de reţinere a luminii de sticla geamului; b) [x] Raportul procentual al iluminării orizontale în interiorul încăperii faţă de iluminarea în afara clădirii pe aceiaşi orizontală; c) [ ] Raportul dintre suprafaţa vitrată a geamurilor şi suprafaţa podelei; d) [ ] Raportul dintre lungimea şi lăţimea încăperii; e) [ ] Raportul dintre adâncimea încăperii şi înălţimea ferestrei . 473. Indici de apreciere a iluminării naturale nu sunt Sursa – [2] pag.141, curs a) [ ] CIN; b) [ ] Coeficient de luminozitate; c) [x] Suprafaţa geamurilor; d) [ ] Unghiul de incidenţă; e) [ ] Unghiul de deschidere . 474. Ventilaţia artificială locală e necesară pentru Sursa – [1] pag.102, curs a) [ ] Crearea condiţiilor optime în toată încăperea; b) [ ] Evacuarea aerului poluat din toată încăperea; c) [x] Recuperarea şi înlăturarea substanţelor nocive emanate la locul de formare; d) [ ] Crearea condiţiilor optime în spaţiul ocupaţional; e) [ ] Crearea curenţilor de aer. 475. Sistemul termic central cu aburi poate fi folosit la încălzirea Sursa – [1] pag.97, curs a) [ ] Locuinţelor; b) [ ] Farmaciilor; c) [ ] Magazinelor; d) [ ] Spitalelor; e) [x] Încăperilor cu lucru temporar. 476. Factorii determinanţi ai nivelului de iluminare naturală din încăperi Sursa – [1] pag.105, curs a) [x] Climatul de lumină; b) [x] Orientarea încăperii; c) [x] Numărul şi dimensiunea geamurilor; d) [x] Culorile anturajului încăperii; e) [ ] Uniformitatea luminii. 477. Metode de studiere a iluminatului artificial al încăperilor Sursa – [1] pag.107, curs a) [x] Luxmetria; b) [x] Metoda "Watt"; c) [x] Metoda "e"; d) [ ] Coeficientul de luminozitate; e) [ ] Coeficientul de pătrundere. 478. Priorităţi ale iluminatului luminiscent sunt Sursa – [1] pag.107, curs a) [ ] Efect stroboscopic; b) [x] Lipsa umbrelor; c) [ ] Efect de întuneric; d) [x] Spectru apropiat de cel al luminii naturale; e) [ ] Se folosesc numai ca corp de iluminat. 479. Dezavantajele iluminatului luminiscent Sursa – [1] pag.107, curs a) [x] Lumină instabilă în timp; b) [x] Efect stroboscopic; c) [ ] Randament mic; d) [x] Efect de întuneric; e) [ ] Spectru apropiat de cel al luminii naturale. 480. Indici de apreciere a iluminării naturale a încăperilor sunt Sursa – [2] pag.141, curs a) [x] Coeficientul de iluminare naturală; b) [x] Coeficientul de luminozitate; c) [x] Unghiul de incidenţă şi unghiul de deschidere; d) [ ] Spectrul luminii; e) [x] Coeficientul de pătrundere. 481. Este raţional iluminatul care Sursa – [1] pag.103, curs a) [x] Este satisfăcător pentru îndeplinirea muncii de o diversă exactitate; b) [x] Nu produce efect stroboscopic; c) [x] Nu produce efecte de orbire; d) [x] Este uniform; e) [ ] Face umbre în afara locului de muncă. 482. Indici de apreciere a iluminării artificiale sunt Sursa – [2] pag.146, curs a) [ ] Coeficientul de luminozitate; b) [ ] Coeficientul de iluminare naturală; c) [x] Intensitatea luminii la locul de munca; d) [ ] Coeficientul de adâncire a încăperii; e) [x] Uniformitatea iluminării. 483. Exigenţele igienice faţă de iluminarea artificială a încăperilor Sursa – [2] pag.146, curs a) [x] Intensitatea luminii să corespundă normativelor; b) [x] Să fie uniformă; c) [ ] Să asigure senzaţia de căldură; d) [x] Spectrul luminii să se apropie de cel natural; e) [x] Să nu facă umbre. 484. Tipurile corpurilor de iluminat Sursa – [1] pag.106, curs a) [x] Cu lumină difuză; b) [x] Cu lumină reflectată; c) [x] Cu lumină proiectată; d) [ ] Cu lumină combinată; e) [ ] Cu lumina mixtă. 485. Multiplul necesar al schimbului de aer în încăperile de producere se calculează după Sursa – [2] pag.194, curs a) [ ] Dioxid de carbon; b) [x] Concentraţia de substanţe toxice; c) [ ] Oxigen; d) [x] Cantitatea de pulberi; e) [x] Valoarea temperaturii aerului. 486. Factori ce influenţează ventilaţia naturală al încăperilor sunt Sursa – [1] pag.101, curs a) [ ] Volumul încăperii; b) [ ] Volumul necesar de ventilaţie; c) [x] Diferenţa de temperatură dintre aerul încăperii şi cel exterior; d) [ ] Componenţa chimică a aerului; e) [x] Presiunea vântului. 487. Tipuri de ventilaţie artificială a încăperilor sunt Sursa – [1] pag.102, curs a) [ ] Prin curenţi de aer; b) [x] De aspiraţie; c) [x] De refulare; d) [ ] Aeraţie; e) [x] De aspiraţie – refulare . 488. Tipurile ventilaţiei de aspiraţie Sursa – [1] pag.145, curs a) [x] Generală; b) [ ] Perdele aeriene; c) [x] Locală; d) [x] Nişe; e) [x] Umbrele. 489. Cerinţe igienice faţă de încălzire sunt Sursa – [1] pag.96, curs a) [x] Să impurifice aerul cu produse de ardere a combustibilului; b) [x] Să impurifice aerul cu gaze, praf rezultate de la arderea materialului ce acoperă suprafeţele de încălzire; c) [ ] Temperatura suprafeţei de încălzire va depăşi 90oC; d) [ ] Temperatura suprafeţei de încălzire nu va fi mai mică de 95oC; e) [ ] Să stimuleze termoliza prin evaporare. 490. După purtătorul de căldură încălzirea centrală poate fi Sursa – [1] pag.96, curs a) [x] Cu apă; b) [ ] Cu ulei; c) [x] Cu aer; d) [x] Cu aburi; e) [ ] Cu gaze . 491. Sistemele termice locale vor corespunde cerinţelor Sursa – [17] pag.217, curs a) [ ] Să asigure o temperatură uniformă numai pe verticală; b) [ ] Să asigure o temperatură uniformă numai pe orizontală; c) [x] Să asigure o temperatură uniformă pe verticală şi orizontală; d) [x] Să asigure o temperatură uniformă în decursul zilei de muncă; e) [x] Suprafeţele încălzite să nu acumuleze praf . 492. Avantaje ale sistemului termic cu lambriuri sunt Sursa – [17] pag.217, curs a) [x] Confortul termic se menţine la o temperatură a aerului mai scăzută; b) [x] Se exclude poluarea aerului; c) [x] Căldura se repartizează uniform în încăpere; d) [ ] Este stimulată termoliza prin iradiere; e) [ ] Este stimulată termoliza prin evaporare. 493. Tipurile de ventilaţie conform principiului de acţiune: Sursa -curs a) [ ] naturală; b) [ ] generală; c) [x] de aspiraţie; d) [x] de refulare; e) [x] de refulare – aspiraţie. 494. Tipurile de ventilaţie artificială conform zonelor de acţiune: Sursa -curs a) [x] locală; b) [x] generală; c) [ ] de aspiraţie; d) [ ] de refulare; e) [x] mixtă. 495. Ventilaţia artificială poate fi: Sursa - curs a) [x] locală; b) [x] generală; c) [ ] organizată; d) [ ] mixtă; e) [ ] neorganizată. 496. Ventilaţia naturală organizată poate fi prin: Sursa - curs a) [ ] curenţi de aer; b) [x] aeraţie; c) [x] canale de extragere; d) [ ] geam; e) [ ] infiltraţie. 497. Ventilaţia naturală neorganizată poate fi prin: Sursa -curs a) [x] curenţi de aer; b) [ ] aeraţie; c) [ ] canale de extragere; d) [x] geam; e) [x] infiltraţie. 498. Ventilaţia artificială de refulare poate fi prin: Sursa -curs a) [x] duşuri de aer; b) [ ] nişe; c) [ ] umbrele; d) [x] oaze aeriene; e) [x] perdele de aer. 499. Ventilaţia artificială locală de aspiraţie poate fi prin: Sursa -curs a) [ ] duşuri de aer; b) [x] nişe; c) [x] umbrele; d) [ ] oaze aeriene; e) [x] aspiraţie la locul de muncă. 500. Ventilaţia artificială generală se realizează prin: Sursa -curs a) [ ] geam; b) [ ] canale de extragere; c) [x] aspiraţie; d) [x] refulare; e) [x] refulare – aspiraţie. 501. Factorii ce determină ventilaţia naturală: Sursa- curs a) [ ] deschiderea întâmplătoare a uşilor şi geamurilor; b) [x] diferenţa de temperatură dintre aerul din exteriorul şi interiorul încăperii; c) [x] presiunea vântului; d) [ ] schimbul de aer prin porii materialelor de construcţie; e) [x] diferenţa de presiune a „coloanei de aer” între nivelul inferior şi superior al încăperii. 502. Avantajele ventilaţiei naturale: Sursa -curs a) [x] simplitatea montării; b) [x] accesibilitate după cost; c) [ ] schimbul de aer poate fi reglat; d) [ ] rază de acţiune mare; e) [x] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile. 503. Avantajele ventilaţiei artificiale: Sursa-curs a) [ ] accesibilitate după cost; b) [x] schimbul de aer poate fi reglat, dirijat; c) [ ] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile; d) [x] rază de acţiune mare; e) [x] captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie. 504. Avantajele ventilaţiei artificiale: Sursa -curs a) [x] debitul şi aspiraţia nu depind de temperatura şi viteza de mişcare a aerului; b) [x] curăţarea aerului extras poluat, de praf, vapori, gaze; c) [x] posibilitatea prelucrării aerului debitat încălzirea, umectarea, purificarea de impurităţi mecanice); d) [ ] accesibilitate după cost; e) [ ] simplitatea montări. 505. Elementele sistemului de ventilaţie prin refulare: Sursa- curs a) [x] instalaţie de captare a aerului; b) [x] camera de debitare a aerului în încăpere; c) [ ] deschideri de extragere a aerului; d) [x] reţea de conducte; e) [ ] mina de extragere a aerului. 506. Elementele sistemului de ventilaţie prin aspiraţie: Sursa -curs a) [x] camera de aspiraţie cu ventilator; b) [ ] camera de debitare a aerului în încăpere; c) [x] deschideri de extragere a aerului; d) [x] reţea de conducte; e) [x] mina de extragere a aerului. 507. Prin intermediul ventilaţiei artificiale de aspiraţie: Sursa -curs a) [ ] aerul curat este debitat în încăperi prin instalaţii speciale; b) [x] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale; c) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale; d) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalaţiilor mecanice; e) [x] schimbul de aer este dirijat. 508. Prin intermediul ventilaţiei artificiale de refulare: Sursa -curs a) [x] aerul curat este debitat în încăperi prin instalaţii speciale; b) [ ] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale; c) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale; d) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalaţiilor mecanice e) [x] schimbul de aer este dirijat. 509. Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin aspiraţie: Sursa -curs a) [x] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor; b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea; c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă; d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului; e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea. 510. Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin aspiraţie: Sursa -curs a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor; b) [x] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea; c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă; d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului; e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea. 511. Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin refulare: Sursa -curs a) [ ] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor; b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea; c) [x] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă; d) [x] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului; e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea. 512. Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin refulare: Sursa- curs a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor; b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea; c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă; d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului; e) [x] debitarea aerului curat în toată încăperea. 513. Avantajele ventilaţiei de refulare - aspiraţie: Sursa- curs a) [x] prelucrarea necesară a aerului (încălzirea, umectarea, purificarea); b) [ ] accesibilitate după cost; c) [x] asigurarea schimbului forţat de aer în încăpere; d) [x] calcularea cu precizie a cantităţii de aer debitat şi aspirat; e) [x] posibilitatea dirijării direcţiei de mişcare a aerului. 514. Condiţionarea aerului: Sursa -curs a) [ ] este naturală şi artificială; b) [x] este independentă de starea vremii sau anotimp; c) [x] include crearea şi menţinerea unor condiţii anumite de temperatură, umiditate, viteză de mişcare a aerului, puritate; d) [ ] asigură captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie; e) [ ] asigură predominarea refulării asupra aspiraţiei. 515. Balanţa de aer poate fi: Sursa- curs a) [x] pozitivă; b) [ ] naturală; c) [x] echilibrată; d) [ ] artificială; e) [x] negativă. 516. Alegerea sistemului de ventilaţie depinde de: Sursa -curs a) [ ] cost; b) [x] destinaţia încăperii; c) [x] volumul încăperii; d) [x] caracterul noxelor emanate; e) [x] cerinţele faţă de sistemele de ventilaţiе. 517. Criterii pentru calculul ventilaţiei în condiţii industriale pot fi: Sursa- curs a) [x] umiditatea aerului; b) [x] temperatura aerului; c) [ ] viteza de mişcare a aerului; d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere; e) [ ] bioxidul de carbon. 518. Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile sociale şi de locuit este: Sursa curs a) [ ] umiditatea aerului; b) [ ] temperatura aerului; c) [ ] viteza de mişcare a aerului; d) [ ] substanţele chimice nocive din încăpere; e) [x] bioxidul de carbon. 519. Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile de topire a metalului, cazangerii este: Sursa- curs a) [ ] umiditatea aerului; b) [x] temperatura aerului; c) [ ] viteza de mişcare a aerului; d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere; e) [ ] bioxidul de carbon. 520. Criterii pentru calculul ventilaţiei în spălătorii, băi, duşuri este: Sursa -curs a) [x] umiditatea aerului; b) [x] temperatura aerului; c) [ ] viteza de mişcare a aerului; d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere; e) [ ] bioxidul de carbon. 521. Metodele de apreciere a eficacităţii ventilaţiei: Sursa- curs a) [x] de laborator; b) [x] de calcul; c) [ ] de observaţie; d) [ ] chestionare; e) [ ] experimentului cronic. 522. Eficacitatea funcţionării ventilaţiei se apreciază în baza : Sursa- curs a) [x] calculării volumului real de ventilaţie; b) [ ] determinării vitezei de mişcare a aerului; c) [x] inspecţiei obiective a mediului aerian şi microclimatului; d) [x] calculării multiplului schimbului de aer; e) [x] inspecţiei sanitare a sistemului de ventilaţie şi regimului de exploatare. 523. Volumul necesar de ventilaţie: Sursa- curs a) [ ] este predominarea refulării asupra aspiraţiei; b) [x] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră, astfel ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis; c) [x] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis ; d) [ ] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis; e) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici. 524. Multiplul necesar de aer : Sursa -curs a) [ ] este predominarea refulării asupra aspiraţiei; b) [ ] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră, astfel ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis; c) [ ] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis ; d) [x] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis; e) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici. Igiena spitalelor 525. Densitatea de construcţie (recomandată) a terenului spitalului Sursa – [1] pag.233, curs a) [x] 10-15%; b) [ ] 20-30%; c) [ ] 30-35%; d) [ ] 40-50%; e) [ ] 50-55%. 526. Se admit încăperi comune pentru internarea bolnavilor în secţiile de obstetrică, ginecologie, chirurgie Sursa – [1] pag.234, curs a) [ ] Se admit; b) [ ] Se admit doar în anumite zile ale săptămânii; c) [x] Nu se admit; d) [ ] Se admit doar pentru secţiile de obstetrică şi ginecologie; e) [ ] Se admit numai în zilele de urgenţă . 527. Pot fi comune încăperile de primire şi examinare pentru parturientele care se vor interna în unitatea de observare şi unitatea-patologie a gravidităţii Sursa – [11] pag.385, curs a) [ ] Pot fi comune; b) [ ] Pot fi comune încăperile de prelucrare sanitară; c) [x] Nu pot fi comune; d) [ ] Pot fi comune în zilele de urgenţă; e) [ ] Poate fi comună numai sala de examinare. 528. Blocul de operaţie e raţional de amplasat Sursa – [11] pag.378, curs a) [ ] La acelaşi etaj cu secţia de internare; b) [ ] La unul din etajul blocului cu saloane; c) [x] Izolat de unităţile de îngrijire medicală, în formă de unitate separată; d) [ ] La acelaşi etaj cu secţia curativ-diagnostică; e) [ ] Într-un bloc separat al spitalului . 529. Secţia de boli contagioase a spitalului de profil larg se va amplasa Sursa – [1] pag.240, curs a) [ ] În blocul central; b) [x] În bloc separat; c) [ ] La oricare etaj a unii din blocuri; d) [ ] La etajele de sus a blocului curativ; e) [ ] În aripă separată a blocului curativ . 530. Suprafaţa recomandată pentru zona verde a sectorului spitalicesc Sursa – [1] pag.233, curs a) [ ] Nu mai mică de 45%; b) [x] Nu mai mică de 60%; c) [ ] 20-30%; d) [ ] 10-15%; e) [ ] 5-10% . 531. Metodele de neutralizare ale apelor reziduale din spitale sunt Sursa – [1] pag.250, curs a) [x] Amenagarea sistemului de canalizare locală; b) [ ] Deversarea în bazine de apă; c) [x] Tratarea la staţiile biologice de epurare; d) [x] Evacuarea în sistemele de canalizare din localitate cu neutralizarea ulterioară; e) [ ] Colectarea apelor reziduale în bazine special amenajate. 532. Corespunde normelor igienice salonul de 4 paturi cu suprafaţa 20m2 (profil terapeutic) Sursa – [1] pag.236, curs a) [ ] Da; b) [x] Nu; c) [ ] Da, pentru spitale mari; d) [ ] Da, pentru spitale mici; e) [ ] Da, numai pentru spitale rurale. 533. Încăperile de internare a bolnavilor necontagioşi pot fi folosite şi pentru externarea bolnavilor Sursa – [11] pag.377, curs a) [ ] Da; b) [x] Nu; c) [ ] Da, în spitale mici; d) [ ] Da, în diferite zile ale săptămânii; e) [ ] Da, în anumite secţii. 534. Volumul minim de ventilaţie a aerului pentru un bolnav în saloane va fi de Sursa – [2] pag.248, curs a) [ ] 37m3; b) [ ] 7m3; c) [ ] 90m3; d) [x] 80 m3; e) [ ] 100m3. 535. Suprafaţa sectorului spitalicesc va depinde de Sursa – [1] pag.236, curs a) [x] Numărul de paturi; b) [ ] Dimensiunile centrului locativ; c) [ ] Sistemul de construcţie al spitalului; d) [ ] Îndepărtarea de la centrul locativ; e) [ ] Profilul spitalului. 536. Suprafaţa minimă la un pat în saloanele de profil terapeutic este Sursa – [1] pag.236, curs a) [ ] 4m2; b) [ ] 5 m2; c) [ ] 6 m2 ; d) [x] 7 m2; e) [ ] 8 m2. 537. Care va fi multiplul schimbului de aer minim pentru sala de operaţie Sursa – [1] pag.238, curs a) [ ] ± 2; b) [ ] ±2,5 c) [ ] +5–6 d) [x] +10–8 e) [ ] ±6. 538. Orientarea recomandată pentru sala de operaţii al blocului operator Sursa – [1] pag.237, curs a) [ ] Estică b) [ ] Vestică c) [ ] Sud-estică d) [x] Nordică e) [ ] Sud-vestică . 539. Ventilaţie şi iluminat natural optime sunt asigurate la planificarea unităţilor de îngrijire medicală Sursa – [1] pag.237, curs a) [x] Cu un coridor construit unilateral; b) [ ] Cu un coridor construit bilateral; c) [ ] Cu două coridoare; d) [ ] Compactă; e) [ ] De colţ . 540. Se vor amenaja încăperi comune pentru bolnavi în unităţile de boli contagioase cu saloane Sursa – [1] pag.239, curs a) [ ] Da; b) [ ] Pentru un anumit număr de saloane; c) [x] Nu; d) [ ] Pentru bolnavi convalescenţi; e) [ ] Pentru bolnavi cu infecţii mixte. 541. Se admit încăperi comune pentru internarea şi externarea bolnavilor din unităţile de pediatrie şi alte unităţi Sursa – [1] pag.234, curs a) [ ] Se admit; b) [ ] Se admit cu orice unitate necontagioasă; c) [x] Nu se admit; d) [ ] Se admit dacă permite directorul clinicii; e) [ ] Se admit dacă permite sistemul de construcţie a spitalului. 542. Boxa completă diferă de semiboxă Sursa – [1] pag.240, curs a) [ ] Nu diferă; b) [x] Are acces din exterior pentru bolnavi; c) [ ] Are ecluză pentru personal medical; d) [ ] Are grup sanitar; e) [ ] Are intrare comună pentru bolnavi şi personal medical din coridor . 543. În prezenţa bolnavilor aerul poate fi dezinfectat cu Sursa – [2] pag.248, curs a) [x] Raze ultraviolete reflectate; b) [ ] Raze ultraviolete directe; c) [ ] Metoda de explozie; d) [ ] Cu aerosoli dezinfectanţi; e) [ ] Cu soluţii dezinfectante pulverizate. 544. Generatoare de radiaţii ultraviolete scurte cu randament sporit sunt Sursa – [2] pag.248, curs a) [ ] Lampa eritem uveolă; b) [ ] Lampa de mercur şi cuarţ; c) [x] Lampa bactericid uveolă; d) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albă; e) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albastră . 545. Viteza de mişcare a aerului normată pentru saloanele spitaliceşti este Sursa –curs a) [x] 0,1-0,15 m/s; b) [ ] 0,2-0,25 m/s; c) [ ] 0,3-0,35 m/s; d) [ ] 0,4-0,45 m/s; e) [ ] 0,5-0,6 m/s. 546. Pentru bolnavii de tireotoxicoză în saloane este optimă temperatura Sursa – [1] pag.237, curs a) [x] 15oC; b) [ ] 20oC; c) [ ] 22oC; d) [ ] 24oC; e) [ ] 25oC. 547. Pentru bolnavii de hipotireoză în saloane este optimă temperatura Sursa – [1] pag.237, curs a) [ ] 15oC; b) [ ] 20oC; c) [ ] 22oC; d) [x] 24oC; e) [ ] 25oC . 548. Temperatura aerului normată pentru sălile de operaţie, de naştere, saloanele de terapie intensivă este Sursa – [1] pag.238-244, curs a) [ ] 15oC; b) [ ] 20oC; c) [x] 22oC; d) [ ] 24oC; e) [ ] 25oC . 549. Întru profilaxia infecţiilor nozocomiale în maternitate parturientele febrile, cu anamneză epidemiologică suspectă se vor caza în unităţile Sursa – [11] pag.285, curs a) [ ] Patologia gravidităţii; b) [ ] Fiziologie postnatală; c) [x] Observare; d) [ ] În toate unităţile; e) [ ] În blocul de naştere . 550. Unitate de structura principală a blocului spitalicesc este Sursa – [11] pag.377, curs a) [ ] Secţia medicală; b) [x] Unitatea de îngrijire medicală; c) [ ] Salonul; d) [ ] Încăperea pentru zi a bolnavilor; e) [ ] Sala de proceduri . 551. Planul situaţional al spitalului prezintă informaţii despre Sursa – [2] pag.238, curs a) [x] Amplasarea spitalului în centrul locativ; b) [ ] Amplasarea spitalului pe terenul sectorului spitalicesc; c) [x] Amplasarea spitalului şi a surselor de poluare a mediului conform ,,rozei vânturilor"; d) [x] Comunicările, reţetele de transport între spital şi populaţie; e) [x] Prezenţa zonei verzi şi altor factori naturali favorabili. 552. Ce spital e mai raţional de amplasat la periferia oraşului Sursa – [1] pag.232, curs a) [ ] Spitale mari de profil larg; b) [x] Spitale de tuberculoză; c) [x] Spitale de psihiatrie; d) [ ] Maternităţi; e) [ ] Policlinici stomatologice. 553. Ce secţii medicale se vor amplasa în blocuri separate Sursa – [1] pag.232, curs a) [x] Obstetrica; b) [ ] Ginecologie; c) [ ] Chirurgie; d) [x] Pediatrie; e) [ ] Terapie . 554. Încăperile semiboxei sunt Sursa – [1] pag.234, curs a) [ ] Antreu; b) [x] Ecluză; c) [x] Salon-boxă; d) [x] Grup sanitar; e) [ ] Coridor. 555. În secţiile de boli contagioase ventilaţia va fi Sursa – [1] pag.238, curs a) [ ] Artificială de refulare; b) [ ] Refulare-aspiraţie cu predominarea refulării; c) [x] Refulare-aspiraţie cu predominarea aspiraţiei; d) [x] Naturală; e) [ ] Poate fi diferită . 556. Măsuri sanitar-tehnice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt Sursa – [11] pag.380, curs a) [ ] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane; b) [ ] Depistarea purtătorilor de germeni; c) [x] Ventilaţia artificială eficace; d) [x] Condiţionarea aerului; e) [ ] Educaţia igienică . 557. Amplasarea compactă a unităţilor de îngrijire medicală, modernizarea secţiilor curativ-diagnostice, dirijarea efectivă a procesului de muncă a lucrătorilor medicali sunt asigurate la sistema de construcţie Sursa – [1] pag.231, curs a) [x] Centralizată; b) [ ] Decentralizată; c) [x] Bloc-centralizată; d) [ ] Liberă; e) [ ] Mixtă . 558. Pentru care secţii medicale se vor amenaja încăperi separate de primirea şi examinarea bolnavilor Sursa – [1] pag.234, curs a) [x] Pediatrie; b) [x] Obstetrică; c) [ ] Chirurgie; d) [ ] Terapie; e) [x] Contagioase. 559. Încăperile unităţilor de îngrijire medicală care necesită iluminare naturală sunt Sursa – [1] pag.237, curs a) [x] Saloanele; b) [x] Sălile de proceduri; c) [x] Camerele de zi pentru bolnavi; d) [ ] Grupurile sanitare; e) [ ] Coridoarele . 560. Unde se va face prelucrarea sanitară a bolnavilor internaţi în secţiile de boli contagioase Sursa – [1] pag.240, curs a) [x] În boxa de internare – examinare; b) [x] În boxa pentru infecţia respectivă; c) [ ] În secţia de internare a spitalului; d) [ ] Nu se va face prelucrare sanitară; e) [ ] În blocul sanitar liber a oricărei unităţi contagioase . 561. Măsuri de arhitectură şi planificare în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt Sursa – [11] pag.380, curs a) [x] Zonarea funcţională a terenului spitalicesc; b) [x] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală; c) [x] Zonarea unităţilor de îngrijire medicală; d) [ ] Ventilaţia artificială a saloanelor; e) [ ] Dezinfecţia aerului în saloane. 562. Planul general al spitalului prezintă informaţii despre Sursa – [2] pag.238, curs a) [ ] Amplasarea spitalului în centrul locativ; b) [x] Amplasarea complexului spitalicesc pe terenul spitalului; c) [x] Zonele funcţionale ale terenului spitalicesc; d) [x] Accesurile pe terenul spitalicesc; e) [x] Densitatea de construcţie a sectorului. 563. Care sunt cerinţele către planificarea sectorului spitalicesc Sursa – [1] pag.232, curs a) [x] Zonarea funcţională a terenului; b) [ ] Prezenţa unei căi de acces pe teren; c) [x] Suprafaţa suficientă a terenului; d) [x] Densitatea de construcţie nu va depăşi 15%; e) [x] Zona verde nu fa fi mai mică de 60%. 564. Măsuri de dezinfecţie şi sterilizare în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt Sursa – [1] pag.380, curs a) [ ] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală; b) [ ] Depistarea purtărilor de germeni; c) [x] Tratare cu raze ultraviolete a aerului în încăperile spitaliceşti; d) [x] Folosirea substanţelor chimice bactericide pentru tratarea suprafeţelor; e) [ ] Educaţia sanitară . 565. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară preventivă a spitalelor Sursa –curs a) [ ] Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra duratei de cazare; b) [ ] Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul medical; c) [x] Va lua parte la expertiza proiectului de spital; d) [x] Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului; e) [x] Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului . 566. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară curentă a spitalelor Sursa –curs a) [x] Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra duratei de cazare; b) [x] Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul medical; c) [ ] Va lua parte la expertiza proiectului de spital; d) [ ] Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului; e) [ ] Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului. 567. Volumul necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon se va determina după Sursa – [2] pag248, curs a) [x] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul atmosferic; b) [ ] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul încăperilor de locuit; c) [ ] CMA a amoniacului în aerul locului de muncă; d) [ ] CMA a benzenului în aerul locului de muncă; e) [x] CMA a diferitor poluanţi ai aerului pentru aerul atmosferic . 568. Volumul necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon nu se determină după Sursa – [2] pag.248, curs a) [ ] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul atmosferic; b) [x] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul încăperilor de locuit; c) [x] CMA a amoniacului în aerul locului de muncă; d) [x] CMA a benzenului în aerul locului de muncă; e) [ ] CMA a diferitor poluanţi ai aerului pentru aerul atmosferic. 569. Măsuri sanitar-antiepidemice în profilaxia infecţiilor intraspitaliceşti sunt Sursa – [11] pag.380, curs a) [ ] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane; b) [x] Depistarea purtătorilor de germeni; c) [ ] Ventilaţia artificială eficace; d) [ ] Condiţionarea aerului; e) [x] Educaţia igienică. 570. Nu sunt măsuri sanitar-tehnice de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti Sursa – [11] pag.380, curs a) [x] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane; b) [x] Depistarea purtătorilor de germeni; c) [ ] Ventilaţia artificială eficace; d) [ ] Condiţionarea aerului; e) [x] Educaţia igienică. 571. Nu sunt măsuri de arhitectură şi planificare în profilaxia infecţiilor intraspitaliceşti Sursa – [11] pag.380, curs a) [ ] Zonarea funcţională a terenului spitalicesc; b) [ ] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală; c) [ ] Zonarea unităţilor de îngrijire medicală; d) [x] Ventilaţia artificială a saloanelor; e) [x] Dezinfecţia aerului în saloane . 572. Nu sunt măsuri sanitar-antiepidemice în profilaxia infecţiilor intraspitaliceşti Sursa – [11] pag.380, curs a) [x] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane; b) [ ] Depistarea purtătorilor de germeni; c) [x] Ventilaţia artificială eficace; d) [x] Condiţionarea aerului; e) [ ] Educaţia igienică. 573. Factorii ce determină crearea condiţiilor igienice în spital sunt Sursa – [1] pag.237, curs a) [x] Amplasarea instituţiei curative în localitate; b) [x] Sectorul de construcţie şi sistematizarea lui; c) [x] Sistematizarea şi amenajarea fiecărei unităţi de îngrijire medicală; d) [x] Salubrizarea sanitar-tehnică a instituţiei; e) [ ] Profilul spitalului. 574. Microclimatul din încăperile spitaliceşti e normat în funcţie de Sursa – [1] pag.385, curs a) [x] Particularităţile procesului de termoreglare la patologia dată; b) [x] Patologie; c) [x] Destinaţia încăperii; d) [ ] Căile de termoliză; e) [ ] Sistemul de încălzire în saloane. 575. Particularităţi ale serviciului de internare în maternităţi sunt Sursa – [1] pag.385, curs a) [x] Prezenţa filtrului; b) [x] Prezenţa a 2 încăperi de examinare; c) [ ] Prezenţa a unei încăperi de examinare; d) [ ] Internare centralizată pentru toate unităţile de obstetrică; e) [ ] Internare centralizată pentru unităţile de obstetrică şi ginecologie. 576. În componenţa maternităţii vor fi unităţile Sursa –curs a) [x] Fiziologie postnatală; b) [x] Patologie a gravidităţii; c) [x] De observare; d) [x] Blocul de naştere; e) [ ] Fiziologie prenatală. 577. Direcţiile principale de construcţie a spitalelor contemporane Sursa –curs a) [x] Centralizarea serviciilor de diagnostic, auxiliare în limitele instituţiei curative; b) [ ] Decentralizarea serviciilor de diagnostic, auxiliare în limitele localităţii; c) [x] Asigurarea unei structuri mobile a complexului spitalicesc; d) [x] Organizarea centrelor medicale de profil; e) [x] Crearea complexelor spitaliceşti. 578. Sistemele de construcţie a spitalelor sunt Sursa – [1] pag.231, curs a) [x] Decentralizate; b) [x] Centralizate; c) [x] Mixte; d) [x] Bloc-centralizate; e) [ ] Centre de diagnostic. 579. Necesitatea asigurării condiţiilor igienice în spitale Sursa – [1] pag230, curs a) [x] Pentru crearea regimului curativ-protectoriu; b) [ ] Pentru crearea unui regim stimulator, de călire; c) [x] Pentru profilaxia infecţiilor nozocomiale; d) [x] Pentru educaţia igienică a populaţiei; e) [x] Pentru grăbirea procesului de tratament. 580. Măsuri nespecifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt Sursa – [11] pag. 380, curs a) [ ] Imunizarea activă a populaţiei; b) [x] De arhitectură şi planificare; c) [x] De dezinfecţie şi sterilizare; d) [x] Sanitar-tehnice; e) [x] Sanitar-antiepidemice. 581. Pentru încăperile instituţiilor curative sunt normaţi factorii de microclimat Sursa – [1] pag.237, curs a) [x] Temperatura aerului; b) [ ] Radiaţiile calorice; c) [x] Umiditatea relativă a aerului; d) [ ] Umiditatea absolută a aerului; e) [x] Viteza de mişcare a aerului. 582. Indicatori de poluare a aerului din instituţiile curative sunt Sursa – [2] pag.247, curs a) [x] Proprietăţile fizice ale aerului; b) [x] Cantitatea de CO2; c) [ ] Cantitatea de N2 ; d) [x] Numărul total de germeni; e) [x] Numărul de aeroioni uşori . 583. Sistematizarea secţiei de internare trebuie să Sursa – [1] pa.g234, curs a) [x] Excludă posibilitatea apariţiei infecţiilor intraspitaliceşti; b) [x] Asigure principiul de flux în funcţionare; c) [ ] Să fie numai centralizată; d) [ ] Să fie numai decentralizată; e) [x] Să corespundă specificului spitalului. 584. Măsuri nespecifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale nu sunt Sursa – [11] pag.380, curs a) [ ] De arhitectură şi planificare; b) [ ] Sanitar-tehnice; c) [x] De imunizare activă; d) [x] De imunizare pasivă; e) [ ] De dezinfecţie şi sterilizare. 585. Măsuri specifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt Sursa – [11] pag.380, curs a) [ ] Sanitar antiepidemice; b) [ ] De dezinfecţie şi sterilizare; c) [ ] Sanitar-tehnice; d) [x] De imunizare activă; e) [x] De imunizare pasivă. 586. Măsuri specifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale nu sunt Sursa – [11] pag.380, curs a) [ ] De imunizare după plan; b) [ ] De imunizare urgentă; c) [x] De dezinfecţie şi sterilizare; d) [x] De arhitectură şi planificare; e) [x] Sanitar-tehnice . Infecţiile nozocomiale 587. Sub noţiunea de infecţii nozocomiale se subînţeleg: Sursa – curs a) [x] Toate maladiile contractate în cadrul spitalului, cauzate de microorganisme, clinic sau microbiologic recunoscute; b) [ ] Toate maladiile infecţioase suportate de bolnav în spital; c) [ ] Toate maladiile neinfecţioase suportate de bolnav în spital; d) [ ] Toate maladiile cauzate de microorganisme suportate de bolnav în copilărie; e) [ ] Toate maladiile somatice cronice suportate de bolnav. 588. Infecţiile intraspitaliceşti apar în rezultatul: Sursa – curs a) [x] Scăderii reactivităţii; b) [x] Acumulării şi circulaţiei germenilor patogeni; c) [x] Selecţiei germenilor foarte virulenţi şi rezistenţi la antibiotice; d) [x] Eventualităţii sporite de contractare şi infectare; e) [ ] Acţiunii factorilor microclimatici. 589. Cauzele apariţiei infecţiilor nozocomiale: Sursa – curs a) [x] Creşterea contingentul de risc; b) [x] Alergizarea populaţiei; c) [x] Întrebuinţarea iraţională a antibioticelor; d) [x] Încălcarea regulilor sanitaro-igienice; e) [ ] Profilaxia specifică. 590. Deficienţele combaterii infecţiilor nozocomiale: Sursa – curs a) [x] Circulaţia vastă a germenilor în mediul spitalicesc; b) [x] Multitudinea căilor de transmitere; c) [x] Receptivitatea sporită a bolnavilor; d) [x] Persistenţa crescută a germenilor la factorii de mediu; e) [ ] Profilaxia specifică efectivă. 591. Surse ale infecţiilor intraspitaliceşti pot fi: Sursa – curs a) [x] Bolnavii infectaţi, care au fost internaţi în perioada de incubare; b) [x] Bolnavii cu infecţii mixte; c) [x] Purtători de germeni patogeni; d) [x] Vizitatorii bolnavilor; e) [ ] Bolnavii, care au respectat termenul de carantină. 592. După locul apariţiei infecţiile intraspitaliceşti pot fi: Sursa – curs a) [x] În ambulator; b) [x] Infecţii care apar în rezultatul intervenţiilor cu scop de profilaxie; c) [x] Infecţii spitaliceşti propriu-zise; d) [ ] Infecţii extraspitaliceşti; e) [ ] Infecţii în condiţii de casă. 593. După etiologie infecţiile intraspitaliceşti se împart: Sursa – curs a) [x] Boli transmisibile contractate în spital, determinate de obicei de germeni patogeni; b) [x] Infecţii cauzate de „germeni condiţionat patogeni”; c) [x] Infecţii cauzate de „oportunişti”; d) [ ] Infecţii cauzate de macroorganisme; e) [ ] Maladii somatice. 594. După componenţa microflorei infecţiile nozocomiale se împart în: Sursa – curs a) [x] Monoinfecţie; b) [x] Poliinnfecţie; c) [x] Superinfecţie; d) [ ] Autoinfecţie; e) [ ] Exoinfecţie. 595. Se disting infecţii nozocomiale cu calea de transmitere : Sursa – curs a) [x] Aeroportată; b) [x] Manuportată; c) [x] Prin implantare; d) [ ] Colaterală; e) [ ] Unilaterală. 596. Particularităţile „microflorei contemporane” sânt: Sursa – curs a) [x] Instabilitate; b) [x] Invazivitate; c) [x] Acţiune toxică; d) [x] Acţiune alergică; e) [ ] Acţiune mutagenă. 597. Măsurile de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti sânt efectuate în următoarele direcţii: Sursa – curs a) [x] Crearea unui regim antimicrobian; b) [x] Sporirea rezistenţei organismului; c) [x] Optimizarea factorilor de mediu; d) [ ] Aprovizionarea cu utilaje medicale; e) [ ] Dirijarea răspândirii infecţiei. 598. Eficacitatea măsurilor de profilaxie a infecţiilor nozocomiale depinde de: Sursa – curs a) [x] Planificarea şi utilizarea unităţilor de îngrijire medicală; b) [x] Organizarea lucrului; c) [x] Comportamentul personalului, cunoştinţele şi deprinderile lor igienice; d) [ ] Regimul de muncă al personalului; e) [ ] Numărul unităţilor de îngrijire medicală. 599. Clasificarea deşeurilor medicale solide pe categorii: Sursa – curs a) [x] Periculoase; b) [x] Nepericuloase; c) [ ] Lichide; d) [ ] Semilichide; e) [ ] Comune. 600. Etapele gestionării deşeurilor solide periculoase: Sursa – curs a) [x] Colectarea şi trierea; b) [x] Ambalarea; c) [x] Depozitarea temporară; d) [x] Transportarea şi neutralizarea; e) [ ] Reciclarea. 601. Îndepărtarea apelor reziduale din unităţile de îngrijire medicală se efectuează: Sursa – curs a) [x] Prin reţeaua de canalizare generală; b) [x] Prin instalaţii locale; c) [ ] Manual; d) [ ] Selectiv; e) [ ] Nu se îndepărtează. 602. Îndepărtarea apelor reziduale din secţiile contagioase se efectuează prin: Sursa – curs a) [ ] Reţeaua de canalizare generală; b) [ ] Instalaţii locale; c) [x] Dezinfecţia locală; d) [x] Dezinfectarea şi înlăturarea apelor reziduale; e) [ ] Nu se îndepărtează. 603. Caracteristic pentru infecţiile nozocomiale este: Sursa – curs a) [ ] Au tendinţă de micşorare în lume; b) [x] Îngreunează decurgerea bolii; c) [x] Măresc perioada de tratament; d) [x] Măresc mortalitatea; e) [x] Măresc costul legat de îngrijiri, alimentare, preparate medicamentoase. ICA 604. După unul şi acelaşi număr de masă şi scaun pot fi amplasaţi elevi cu diferenţa de înălţime Sursa – [1] pag.226, curs a) [ ] 1 cm; b) [ ] 5 cm; c) [ ] 10 cm; d) [x] 15 cm; e) [ ] 20 cm. 605. Indici fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice sunt Sursa –curs a) [ ] Talia; b) [ ] Greutatea; c) [x] Capacitatea vitală a plămânilor; d) [ ] Starea tegumentelor şi mucoaselor; e) [ ] Perimetrul cutiei toracice . 606. Dezvoltarea fizică a copiilor se apreciază conform următoarelor metode cu excepţia uneia Sursa –curs a) [ ] Deviere de la sigma; b) [ ] Scară de regresie; c) [ ] Complexă; d) [x] Greutatea corpului; e) [ ] Scara de centile. 607. La grupa a cincea de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care Sursa – [2] pag.347, curs a) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie; b) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie; c) [ ] Cazurile de acutizare a bolilor cronice sunt rare; d) [x] Suferă de boli cronice în perioada de decompensaţie; e) [ ] Nu suferă de boli cronice . 608. Suprafaţa sălii de clasă recomandată pentru un elev al clasei II - IV Sursa – [15] pag.291, curs a) [x] Nu mai puţin de 1,5m2; b) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2 ; c) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2; d) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2 ; e) [ ] 3 – 4 m2 . 609. Principiul de bază al sistematizării şi funcţionării instituţiilor preşcolare Sursa – [1] pag.221, curs a) [ ] De separare individuală; b) [x] De separare pe grupe de vârstă; c) [ ] De separare pe grupe de aptitudini; d) [ ] De separare pe grupe de sănătate; e) [ ] De separare după sex. 610. Pentru câte grupe de înălţime este prevăzută mobila şcolară Sursa – [2] pag.352, curs a) [ ] Trei; b) [ ] Cinci; c) [x] Şase; d) [ ] Patru; e) [ ] Şapte. 611. Orientarea optimă a sălilor de clasă Sursa – [3] pag.280, curs a) [ ] Nord, nord-est; b) [ ] Nord; c) [x] Sud, sud-est; d) [ ] Est; e) [ ] Nord-vest. 612. Standardele în vigoare prevăd pentru copii din instituţiile antipreşcolare şi preşcolare mese şi scaune de Sursa – [15] pag.345, curs a) [ ] 2 grupe; b) [ ] 3 grupe; c) [ ] 4 grupe; d) [x] 5 grupe; e) [ ] 6 grupe. 613. Vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor poate fi determinată prin metoda Sursa –curs a) [ ] Scara de centile; b) [ ] Deviere de la sigmă; c) [ ] Scara de regresie; d) [ ] Reprezentarea grafică a profilului dezvoltării fizice; e) [x] Complexă . 614. Exigenţe igienice faţă de mobilierul şcolar Sursa – [1] pag.224, curs a) [x] Să corespundă particularităţilor anatomo - fiziologice de vârstă; b) [ ] Să corespundă vârstei elevului; c) [x] Să fie uşor de curăţat şi spălat; d) [x] Va avea suprafaţa netedă şi colţuri rotunjite ; e) [ ] Să corespundă clasei elevului . 615. Condiţii favorizante apariţiei miopiei la elevi Sursa – [3] pag.279, curs a) [x] Iluminat insuficient ca intensitate al locului de muncă; b) [x] Iluminat neuniform; c) [x] Poziţie incorectă la masă; d) [x] Regim de lucru incorect; e) [ ] Fluxul de lumină din stânga. 616. Scopul controlurilor medicale periodice a copiilor Sursa –curs a) [x] Determinarea gradului de dezvoltare fizică; b) [x] Determinarea grupului de educaţie fizică; c) [x] Determinarea grupului de sănătate; d) [ ] Educaţie sexuală; e) [ ] Consultaţie profesională . 617. La repartizarea copiilor şi adolescenţilor în grupe de educaţie fizică se va ţine cont de criteriile Sursa – [1] pag.212, curs a) [x] Starea de sănătate; b) [x] Gradul dezvoltării fizice; c) [x] Gradul de pregătire fizică; d) [ ] Gradul de dezvoltare sexuală; e) [x] Starea funcţională a sistemului cardiovascular. 618. La grupa a treia de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care Sursa – [17] pag.73, curs a) [ ] Nu suferă de boli cronice; b) [x] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie; c) [x] Bolile cronice se acutizează rar; d) [x] Au patologii congenitale compensate; e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie. 619. Indici fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice a copiilor nu sunt Sursa –curs a) [ ] Capacitatea vitală a plămânilor; b) [x] Circumferinţa cutiei toracice; c) [x] Greutatea corpului; d) [x] Înălţimea; e) [x] Forma picioarelor. 620. Indicii somatoscopici de dezvoltare fizică sunt Sursa –curs a) [ ] Înălţimea; b) [x] Starea tegumentelor şi mucoaselor; c) [x] Gradul de maturizare sexuală; d) [x] Starea aparatului locomotor; e) [ ] Perimetrul cutiei toracice. 621. Metode de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor sunt Sursa –curs a) [x] Deviere de la sigmă; b) [x] Scară de regresie; c) [x] Complexă; d) [ ] Retrospectivă; e) [x] Scara de centile. 622. La grupa a doua de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care Sursa – [17] pag.73, curs a) [x] Nu suferă de boli cronice; b) [ ] Nu suferă de boli acute; c) [x] Deseori sunt bolnavi în timpul anului (4 şi mai multe ori); d) [x] Posedă diferite dereglări morfofuncţionale; e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie . 623. La grupa a patra de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care Sursa – [17] pag.73, curs a) [ ] Nu suferă de boli cronice; b) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie; c) [x] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie; d) [x] Au o perioadă îndelungată de convalescenţa după îmbolnăviri; e) [ ] Nu suferă de boli acute. 624. Dereglările ţinutei la elevi pot fi cauzate de Sursa – [1] pag.225, curs a) [ ] Mobilierul nu corespunde vârstei elevului; b) [x] Mobilierul nu corespunde înălţimii elevului; c) [x] Poziţia incorectă a corpului în bancă; d) [x] Purtarea incorectă a ghiozdanului; e) [ ] Regimul zilei incorect. 625. Cerinţe igienice către masa şi scaunul şcolar Sursa – [1] pag.225, curs a) [ ] Corespund clasei elevului; b) [ ] Corespund vârstei elevului; c) [x] Corespund înălţimii elevului; d) [ ] Au distanţa scaunului pozitivă; e) [x] Au distanţa scaunului negativă . 626. Indici somatometrici de studiere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor nu sunt Sursa –curs a) [ ] Înălţimea; b) [ ] Greutatea corporală; c) [x] Rezistenţa la efort; d) [x] Capacitatea vitală a plămânilor; e) [ ] Perimetrul cutiei toracice. 627. Gradul de proporţionalitate al dezvoltării fizice poate fi determinat după metoda Sursa –curs a) [ ] Deviere de la sigma; b) [x] Scară de regresii; c) [ ] Scară de centile; d) [ ] Graficul profilului dezvoltării fizice; e) [x] Complexă . 628. Afecţiuni caracteristice copiilor de vârstă şcolară Sursa –curs a) [ ] Strabism; b) [ ] Nefropatie; c) [x] Miopie; d) [x] Scolioză; e) [ ] Daltonism . 629. Măsuri de profilaxie a miopiei la elevi Sursa –curs a) [x] Iluminare artificială generală raţională; b) [x] Amplasarea corectă a elevilor în clasă; c) [x] Corespunderea mobilierului şcolar înălţimii elevului; d) [ ] Folosirea corpurilor de iluminat cu lumină directă; e) [x] Sistematizarea raţională a sălii de clasă . 630. La prima grupă de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care Sursa – [17] pag.73, curs a) [x] Nu suferă de boli cronice; b) [ ] Nu suferă de boli acute; c) [x] Suferă rar de boli acute; d) [x] Au o dezvoltare fizică şi neuropsihică normală; e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie. 631. În aprecierea stării de sănătate a colectivelor de copii pot fi utilizaţi indicii Sursa – [158] pag.75, curs a) [x] Demografici; b) [x] Morbiditatea; c) [x] Dezvoltarea fizică; d) [x] Invaliditatea; e) [ ] Rezistenţa organismului la factori nocivi. 632. Efortul static al elevului sporeşte când Sursa – [1] pag.225, curs a) [x] Distanţa scaunului este nulă; b) [ ] Distanţa scaunului este – 3-5 cm; c) [x] Distanţa scaunului este + 5 cm; d) [x] Distanţa scaunului este +10 cm; e) [x] Distanţa scaunului este +15. 633. Legităţile creşterii şi dezvoltării copiilor şi adolescenţilor sunt Sursa – [15] pag.31, curs a) [ ] Creşterea şi dezvoltarea se desfăşoară uniform în diverse perioade de vârstă; b) [x] Cu cât e mai mic copilul, cu atât mai intense sunt procesele de creştere şi dezvoltare; c) [x] Fiecărei perioade de vârstă îi sunt caracteristice anumite particularităţi morfofuncţionale; d) [x] Creşterea morfofuncţională diferă în raport cu sexul; e) [x] Dezvoltarea organismului e influenţată de factorii exogeni şi endogeni. 634. Sunt corecte enunţurile pentru caracteristica dezvoltării fizice Sursa – [1] pag.206, curs a) [x] Dezvoltarea fizică este un complex de indici morfofuncţionali ai organismului ce determină procesul de creştere; b) [ ] Dezvoltarea fizică este un ansamblu al fenomenului de sporire a dimensiunilor şi masei corpului; c) [ ] Dezvoltarea fizică se manifestă prin capacităţi funcţionale al organismului; d) [x] Nivelul dezvoltării fizice în mare măsură depinde de starea sănătăţii copilului; e) [x] Nivelul dezvoltării fizice este influenţat de alimentaţia copilului. 635. Pentru studierea dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor sunt folosiţi indicii Sursa – [1] pag.205, curs a) [x] Somatoscopici; b) [x] Somatometrici; c) [x] Fiziometrici; d) [ ] Complexi; e) [ ] Selectivi. 636. Vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor se determină după indicii Sursa – [1] pag.208, curs a) [x] Înălţimea şi adaosul ei anual; b) [ ] Masa corpului; c) [x] Osificarea mâinii; d) [x] Numărul dinţilor permanenţi; e) [x] Caracterele sexuale secundare. 637. La alcătuirea regimului zilei elevului se va ţine cont de Sursa –curs a) [x] Bioritmul de funcţionare a organismului; b) [x] Particularităţile sistemului nervos central; c) [ ] Dezvoltarea fizică; d) [ ] Alimentaţie; e) [ ] Deprinderea copiilor. 638. "Maturizarea şcolară" se apreciază după Sursa – [11] pag.452, curs a) [x] Vârsta biologică; b) [x] Nivelul dezvoltării fizice; c) [x] Starea sănătăţii; d) [x] Nivelul de funcţionare a organelor şi sistemelor; e) [ ] Dezvoltarea retardată şi neuniformă a sistemelor organismului. 639. Principiile de elaborare a regimului zilei elevului sunt Sursa – [1] pag.209, curs a) [x] Activitatea copilului va satisface cerinţele lui vegetative (somnul, activităţi, alimentaţia etc.); b) [x] Durata activităţilor va depinde de vârstă; c) [ ] Durata activităţilor nu va depinde de vârstă; d) [x] Unele activităţi din regimul zilei vor crea o anumită încordare a organelor şi sistemelor; e) [ ] Activităţile din regimul zilei nu vor condiţiona încordarea organelor şi sistemelor. 640. Tipurile de regimuri în educaţia copiilor sunt Sursa – [1] pag.209, curs a) [x] Protector; b) [x] Istovitor (extenuant); c) [x] Stimulator, de antrenament; d) [ ] Uniform; e) [ ] Excitant . 641. Regimul protector în activitatea copilului presupune Sursa – [1] pag.209, curs a) [x] Activitatea copilului nu corespunde posibilităţilor lui adaptive; b) [x] Organismul copilului este scutit de eforturi şi solicitări; c) [x] Rămânerea în urmă în dezvoltarea fizică şi neuropsihică, morbiditatea crescută; d) [ ] Creşterea capacităţii de muncă; e) [ ] Fortificarea sănătăţii. 642. Regimul extenuant în activitatea copilului presupune Sursa – [1] pag.209, curs a) [x] Asupra copilului revine o cantitate mare de excitanţi de intensitate mare; b) [x] Sunt suprasolicitate posibilităţile adaptive ale organelor şi sistemelor; c) [x] Apariţia epuizării treptate; d) [x] Apariţia modificărilor patologice; e) [ ] Creşterea capacităţii de muncă. 643. Regimul stimulator în activitatea copilului presupune Sursa – [1] pag.209, curs a) [x] Asupra copilului acţionează excitanţi ce cresc treptat şi succesiv după intensitate; b) [x] Restructurarea treptată şi permanentă a organismului; c) [ ] Apariţia modificărilor patologice; d) [x] Creşterea capacităţii de muncă; e) [x] Fortificare sănătăţii. 644. Modificările cauzate de hipodinamia copiilor şi adolescenţilor Sursa – [1] pag.210, curs a) [x] Scăderea rezistenţei organismului; b) [x] Creşterea morbidităţii; c) [ ] Sporirea capacităţii fizice; d) [ ] Restabilirea rapidă după eforturi fizice; e) [x] Creşterea greutăţii corporale. 645. Modificări cauzate de hiperdinamia sporită a copiilor şi adolescenţilor Sursa – [1] pag.210, curs a) [x] Inhibarea funcţiilor neantrenate în activităţi; b) [ ] Dezvoltare fizică armonioasă; c) [x] Dezvoltare fizică nearmonioasă; d) [ ] Accelerarea dezvoltării sexuale; e) [x] Retardarea dezvoltării sexuale . 646. Grupurile de educaţie fizică a elevilor Sursa – [2] pag.350, curs a) [ ] De antrenament; b) [x] Pregătitor; c) [x] De bază; d) [ ] De rezervă; e) [x] Special. 647. În grupul pregătitor de educaţie fizică se vor repartiza elevii Sursa – [2] pag.350, curs a) [ ] Sănătoşi; b) [x] Care au devieri neînsemnate ale stării de sănătate; c) [x] Din grupul trei de sănătate; d) [ ] Din grupul patru de sănătate; e) [x] Care nu au o pregătire fizică suficientă . 648. În grupul de bază pentru educaţie fizică se vor repartiza elevii Sursa – [2] pag.350, curs a) [x] Sănătoşi; b) [x] Din grupul unu de sănătate; c) [x] Din grupul doi de sănătate; d) [ ] Din grupul trei de sănătate; e) [x] Care au o pregătire fizică suficientă. 649. În grupul special de educaţie fizică se vor repartiza elevii Sursa – [2] pag.350, curs a) [ ] Din grupul doi de sănătate; b) [ ] Din grupul trei de sănătate; c) [x] Din grupul patru de sănătate; d) [x] Din grupul cinci de sănătate; e) [ ] Sănătoşi. 650. Studiul stării sănătăţii copiilor şi adolescenţilor include Sursa –curs a) [x] Evidenţa bolilor cronice; b) [x] Determinarea stării funcţionale a organelor şi sistemelor; c) [x] Studierea nivelului şi caracterului de dezvoltare morfologică, funcţională şi psihică; d) [x] Studierea morbidităţii curente; e) [ ] Determinarea sarcinii didactice. 651. Dezvoltarea fizică nu se studiază după Sursa –curs a) [ ] Indici somatometrici; b) [ ] Indici somatoscopici; c) [ ] Indici fiziometrici; d) [x] Rezistenţa organismului la factori nefavorabili de mediu; e) [x] Anamneza morbidităţii. 652. Noţiunea de "acceleraţie" în dezvoltarea copiilor include Sursa – [1] pag.208, curs a) [x] Anticiparea termenilor de creştere a copiilor; b) [x] Grăbirea proceselor de creştere şi dezvoltare; c) [x] Procesele de creştere şi dezvoltare se termină mai devreme; d) [ ] Dezvoltare mentală şi psihică mai timpurie; e) [ ] Depăşirea absolută a indicilor de creştere şi dezvoltarea pentru adulţi. 653. Importanţa instruirii prin muncă a copiilor şi adolescenţilor Sursa – [1] pag.217, curs a) [x] Contribuie la dezvoltarea multilaterală şi armonioasă; b) [x] Contribuie asanarea copiilor în grădiniţe şi şcoli; c) [x] Apar legături corticale noi şi se întăresc cele vechi; d) [x] Se îmbunătăţeşte coordonarea mişcărilor; e) [ ] Nu influenţează capacitatea muncii intelectuale . 654. Factorii endogeni care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor: Sursa -curs a) [x] utilizarea antibioticilor de către femeiele însărcinate; b) [x] deficienţe morfologiceale uterului la femeia însărcinată; c) [ ] profesiograma femeilor însărcinate; d) [x] vârsta mamei şi numărul de naşteri anterioare; e) [x] boli infecţioase suportate în perioada sarcinii. 655. Dezvoltarea individuală a copilului depinde de următorii factori endogeni: Sursa- curs a) [x] endocrini; b) [x] metabolici; c) [ ] alimentari; d) [ ] ai mediului de trai; e) [x] genetici. 656. Factorii exogeni naturali care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor: Sursa- curs a) [ ] vârsta copilului; b) [x] condiţiile de habitat; c) [x] activitatea copilului; d) [x] clima şi mediul geografic; e) [x] alimentaţia. 657. Factorii exogeni economico-sociali care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor: Sursa- curs a) [x] profesia părinţilor; b) [x] asigurarea materială a familiei; c) [x] nivelul de instruire şcolară şi educativă; d) [ ] greutatea corporală; e) [x] calitatea îngrijirii copilului. 658. Acţiunea factorilor exogeni asupra organismului copilului depinde de: Sursa -curs a) [ ] gradul de accelerare; b) [x] vârsta copilului; c) [ ] vârsta mamei; d) [x] intensitatea şi durata acţiunii factorului; e) [x] grupa de sănătate. 659. Factorii care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor sunt: Sursa -curs a) [x] exogeni naturali; b) [ ] maturizarea şcolară; c) [x] particularităţi individuale ale copiilor; d) [x] exogeni economico-sociali; e) [x] endogeni materni. Igiena militară 660. Aprovizionarea cu apă la amplasarea oştirilor în condiţii de campanie se efectuează Sursa – [2] pag.184, curs a) [ ] Din fântâni arteziene; b) [ ] Din bazine de suprafaţă; c) [x] De la punctul de aprovizionare cu apă; d) [x] De la punctul de distribuire a apei; e) [ ] Din fântâni tubulare. 661. Dezinfecţia apei în condiţii de campanie se face prin Sursa – [5] pag.205, curs a) [x] Hiperclorinare; b) [ ] Coagulare; c) [ ] Desalinizare; d) [ ] Filtrat; e) [ ] Ozonare. 662. Necesitatea minimă de apă în condiţii de campanie pentru 1 militar în 24 ore Sursa – [2] pag.161, curs a) [ ] 500ml – 1 l; b) [ ] 1.0 – 1,5 l; c) [x] 1.5 – 3,0 1; d) [ ] 3.0 – 5,0 1; e) [ ] 5-7 l. 663. Conţinutul clorului rezidual în condiţii de campanie este Sursa – [2] pag.201, curs a) [ ] 0,1- 0,2mg.1; b) [ ] 0,3- 0,5mg.1; c) [x] 0,8 – 1,2mg.1; d) [ ] 2 -3mg.1; e) [ ] 3-4 mg/l. 664. Factorii specifici ce pot acţiona la staţiile de radiolocaţie sunt Sursa – [7] pag.46, curs a) [x] Unde electromagnetice suprafrecvente; b) [ ] Zgomot; c) [ ] Vibraţii; d) [ ] Radiaţii ionizante; e) [ ] Temperaturi înalte. 665. Dezinfecţia apei din rezervele individuale în condiţii de campanie Sursa – [5] pag.214, curs a) [x] Fierbere; b) [ ] Ozonare; c) [x] Tratare cu permanganat de potasiu; d) [x] Tratare cu pantocid; e) [x] Tratare cu peroxid de hidrogen. 666. Mijloace tehnice unitare pentru condiţionarea apei sunt Sursa – [5] pag.209, curs a) [ ] Filtrul lent; b) [ ] Filtrul rapid; c) [x] Filtrul de cărbune şi ţesătură; d) [ ] Filtrul schimbător de ioni; e) [x] Staţia mecanizată de filtrare auto. 667. Grupurile indicilor de potabilitate a apei în condiţii de campanie sunt Sursa – [5] pag.162-170, curs a) [x] Toxicologici; b) [x] Bacteriologici; c) [x] Organoleptici; d) [ ] Fizici; e) [ ] Conţinutul clorurilor. 668. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei în condiţii de campanie Sursa – [5] pag.195-215, curs a) [ ] Fluorizarea; b) [x] Dezinfecţia; c) [x] Decolorarea; d) [x] Dezactivarea; e) [x] Detoxicarea. 669. Metode de declorinare ale apei Sursa – [5] pag.208, curs a) [ ] Filtrare lentă; b) [ ] Coagulare; c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na; d) [ ] Tratare cu raze ultraviolete; e) [x] Filtrare prin cărbune activat. 670. Pentru aprovizionarea oştirilor cu apă se preferă Sursa – [2] pag.180, curs a) [x] Apele subterane profunde; b) [ ] Apele subterane de suprafaţă; c) [ ] Apele lacurilor; d) [ ] Apele atmosferice; e) [ ] Apele râurilor. 671. Filtrul de cărbune şi ţesătură e destinat pentru Sursa – [5] pag.208-210, curs a) [ ] Desalinizarea apei; b) [ ] Clorinarea apei; c) [x] Decolorarea apei; d) [x] Dezinfecţia apei; e) [x] Dezactivarea apei . 672. Staţia mecanizată de filtrare e destinată pentru Sursa – [5] pag.211-213, curs a) [x] Clorinare; b) [x] Declorinare; c) [x] Decolorare; d) [ ] Desalinizare; e) [x] Dezactivare. 673. Staţia de desalinizare e destinată pentru Sursa – [5] pag.211-213, curs a) [x] Dezactivare; b) [x] Desalinizare; c) [x] Dezinfecţie; d) [ ] Clorinare; e) [ ] Detoxicare . 674. Factorii nocivi ce pot influenţa organismul tanchiştilor sunt Sursa – [7] pag.19-40, curs a) [x] Poziţie forţată de muncă; b) [x] Regim termic nefavorabil; c) [x] Zgomot, trepidaţii, pulberi; d) [ ] Radiaţii ultraviolete; e) [x] Contact cu carburanţi şi lubrifianţi. 675. Consecinţe ale acţiunii condiţiilor de muncă nefavorabile asupra tanchiştilor Sursa – [7] pag.19-40, curs a) [x] Stază sanguină; b) [x] Oboseală statică, simptomul "Spate dureros"; c) [x] Supraîncălziri sau suprarăciri; d) [x] Intoxicaţii cu CO; e) [ ] Hipertermie locală . 676. Măsuri de profilaxie a acţiunii nocive a condiţiilor de muncă nefavorabile asupra tanchiştilor sunt Sursa – [7] pag.19-42, curs a) [x] Exerciţii fizice la popasuri; b) [ ] Folosirea hainelor cu fibre metalice; c) [x] Ventilaţia tancurilor; d) [x] Respectarea distanţei între maşini; e) [x] Folosirea ochelarilor de protecţie, antifoanelor. 677. Acţiunea zgomotului asupra tanchiştilor Sursa – [7] pag.29-35, curs a) [x] Complică sistemul de comunicare în maşină; b) [x] Contribuie apariţia oboselii precoce; c) [x] Apare hipoacuzia ; d) [x] Scade pragul auzului; e) [ ] Micşorează presiunea arterială. 678. Măsuri de protecţie a tanchiştilor de acţiunea nocivă a zgomotului Sursa – [7] pag.34, curs a) [x] Reviziile tehnice ale tancului; b) [x] Izolarea fonică a pereţilor; c) [x] Folosirea sistemelor de amortizare; d) [x] Folosirea antifoanelor de tip bandaj; e) [ ] Folosirea generatoarelor de unde infraroşii. 679. Asupra organismului operatorilor staţiilor de radiolocaţie acţionează Sursa – [7] pag.52-59, curs a) [x] Zgomot; b) [ ] Radiaţii ultraviolete; c) [ ] Radiaţii ionizante; d) [x] Suprasolicitări psihice; e) [ ] "Foame senzorială". 680. Factorii nespecifici ce pot acţiona la staţiile de radiolocaţie sunt Sursa – [7] pag.19-42, curs a) [ ] Radiaţii ione slabe; b) [x] Zgomotizant; c) [x] Substanţe chimice în aerul locului de muncă; d) [x] Suprasolicitări ale sistemului nervos central, analizatorului optic; e) [ ] Unde electromagnetice suprafrecvente . 681. Acţiunea biologică a radioundelor de frecvenţă supraînaltă va depinde de Sursa – [7] pag.76-79, curs a) [x] Lungimea de undă; b) [x] Durata acţiunii; c) [x] Intensitatea câmpului electromagnetic; d) [x] Dimensiunile suprafeţei iradiate; e) [ ] Concentraţia bioxidului de carbon în aerul încăperii. 682. Acţiunea câmpului electromagnetic suprafrecvent asupra organismului se manifestă prin Sursa – [7] pag.45-53, curs a) [x] Sporirea temperaturii corpului; b) [x] Sporirea termogenezii în ţesutul iradiat; c) [x] Sporirea temperaturii organelor interne intens vascularizate; d) [ ] Hipertenzie vasculară; e) [ ] Tahicardie. 683. Acţiunea specifică a câmpului electromagnetic suprafrecvent se manifestă prin Sursa – [7] pag.45-53, curs a) [x] Inhibiţia funcţiei motorii şi secretorii a stomacului; b) [x] Bradicardie; c) [ ] Tahicardie; d) [x] Hipotonie vasculară; e) [ ] Hipertenzie vasculară . 684. Măsuri de protecţie de unde electromagnetice suprafrecvente sunt Sursa – [7] pag.49-53, curs a) [x] Protecţia cu timpul; b) [x] Protecţia cu distanţa; c) [x] Protecţia cu ecrane; d) [x] Amplasarea corectă a sursei de iradiere; e) [ ] Diminuarea intensităţii iradierii. 685. Pentru protecţia de unde electromagnetice suprafrecvente se vor ecrana Sursa – [7] pag.50-53, curs a) [x] Ferestrele; b) [x] Pereţii; c) [x] Combinezoanele; d) [x] Ochelarii de protecţie; e) [ ] Antena. 686. Ecranul de protecţie de unde electromagnetice suprafrecvente se confecţionează din Sursa – [7] pag.51-52, curs a) [ ] Carton; b) [x] Plăci metalice; c) [ ] Hârtie; d) [x] Plase metalice; e) [ ] Sticlă. Igiena radiaţiilor ionizante 687. Indicaţi tipurile de secţii radiologice Sursa – [1] pag.246, curs a) [x] Secţii rontghenodiagnostic; b) [ ] Secţii de radiodiagnostic cu surse "închise"; c) [x] Secţii de radioterapie cu surse "închise"; d) [x] Secţii de radiodiagnostic cu surse "deschise"; e) [x] Secţii de radioterapie cu surse "deschise". 688. Radiaţiile ionizante formează în aer Sursa – [1] pag.247, curs a) [x] Ozon (O3); b) [ ] Oxigen (O2); c) [x] Oxizi de azot; d) [ ] Oxizi de metale; e) [ ] Azot . 689. Pentru confecţionarea ecranelor şi echipamentului individual de protecţie ca component principal se utilizează Sursa – [1] pag.247, curs a) [x] Metale grele; b) [ ] Metale uşoare; c) [ ] Sticlă organică; d) [ ] Materiale plastice; e) [ ] Stofă obişnuită . 690. Efecte biologice somatice nestocastice ale radiaţiilor ionizante sunt Sursa – [17] pag.181-182, curs a) [x] Leucopenia; b) [x] Osteosarcomul; c) [x] Cancer al pieii; d) [x] Cancer tiroidian; e) [ ] Anemie aplastică . 691. Care din următoarele radiaţi ieste cea mai periculoasă la iradierea internă a organismului Sursa – [17] pag.172, curs a) [x] Alfa; b) [ ] Fluxul de protoni; c) [ ] Beta; d) [ ] X; e) [ ] Gama . 692. Indicaţi principiul de radioprotecţie ce nu se aplică la lucrul cu sursele închise de radiaţiile ionizante Sursa – [2] pag.276, curs a) [ ] Protecţia cu cantitatea; b) [ ] Protecţia cu timpul; c) [ ] Protecţia cu distanţa; d) [ ] Protecţia cu ecrane; e) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală pentru radiaţiile ultraviolete. 693. Pentru care grupe de persoane sunt normate dozele maxime admise de iradiere de 1 mSv/an Sursa –curs a) [ ] Persoanele expuse profesional din industrie; b) [ ] Persoanele expuse profesional din domeniul medicinei; c) [ ] Persoanele care locuiesc în apropierea centralelor nucleare; d) [x] Populaţia în ansamblu; e) [ ] Pacienţi . 694. Efecte biologice stochastice ale radiaţiilor ionizante sunt Sursa – [17] pag.181-182, curs a) [x] Cancer tiroidian; b) [x] Anemie aplastică; c) [ ] Cataracte; d) [ ] Fibroză pulmonară; e) [x] Afectarea fondului genetic al populaţiei . 695. Tipurile de radiaţii, apărute în procesul de dezintegrare radioactivă a elementelor Sursa – [17] pag.172, curs a) [x] α – radiaţii; b) [x] β – radiaţii; c) [x] γ – radiaţii; d) [x] Radiaţii cu neutroni; e) [ ] Radiaţii ultraviolete. 696. Tipurile de radiaţii ce dă densitatea minimă de ionizare în substanţă Sursa – [17] pag174, curs a) [ ] α – radiaţii; b) [ ] β – radiaţii; c) [x] j – radiaţii; d) [ ] Radiaţii cu neutroni; e) [x] Radiaţii X 697. Tipul de radiaţii ce dă densitatea maximă de ionizare în substanţă Sursa – [17] pag.172, curs a) [x] α – radiaţii; b) [ ] β – radiaţii; c) [ ] γ – radiaţii; d) [ ] Radiaţii cu neutroni; e) [ ] Radiaţii X . 698. Caracterul fizic al radiaţiilor X Sursa – [17] pag.172, curs a) [ ] Flux de electroni; b) [ ] Flux a nucleelor de Heliu; c) [x] Unde electromagnetice (fotoni de energie); d) [ ] Flux de pozitroni; e) [ ] Flux de neutroni. 699. Caracterul fizic al radiaţiilor alpha Sursa – [17] pag.172, curs a) [ ] Flux de electroni; b) [x] Flux a nucleelor de Heliu; c) [ ] Unde electromagnetice (fotoni de energie); d) [ ] Flux de pozitroni; e) [ ] Flux de neutroni. 700. Distanţa parcursă de razele - γ în aer Sursa –curs a) [ ] Micrometri; b) [ ] Milimetri; c) [ ] Centimetri; d) [ ] Metri; e) [x] Sute de metri . 701. Distanţa parcursă de particulele - α în aer Sursa –curs a) [ ] Micrometri; b) [ ] Milimetri; c) [x] Centimetri; d) [ ] Metri; e) [ ] Sute de metri. 702. Unităţile de exprimare a activităţii substanţelor radioactive Sursa – [17] pag.172, curs a) [ ] Roenten; b) [x] Ciuri; c) [x] dezintegrări /sec; d) [x] mg-echivalent Ra; e) [x] Beqhereli. 703. Caracteristicile principale a radiaţiilor ionizante Sursa – [17] pag.181-182, curs a) [x] Energia; b) [x] Proprietatea de penetrare; c) [x] Proprietatea de ionizare; d) [ ] Proprietatea de destrucţie a materialelor; e) [ ] Efectul termic. 704. Urmările acţiunii iradierii ionizante asupra organismului uman Sursa – [17] pag.173, curs a) [x] Efect somatic direct; b) [x] Efect somatic indirect; c) [x] Teratogen; d) [x] Efecte genetice; e) [ ] Nu sunt efecte . 705. Unităţile de expunere a dozei de expoziţie Sursa – [17] pag.175-176, curs a) [x] Roentgen; b) [ ] Rad; c) [ ] Jouli/kg; d) [ ] Ciuri; e) [x] Culon/kg. 706. Componenţii fondului radioactiv natural Sursa – [17] pag.181-182, curs a) [x] Radiaţia cosmică; b) [x] Radiaţia gama-telurică; c) [x] Radiaţia prin ingestie; d) [ ] Radiaţia apărută la experimentarea armamentului nuclear; e) [ ] Radiaţia cu izotopi radioactivi . 707. Efecte nestocastice somatice precoce Sursa – [17] pag.181-182, curs a) [ ] Boala actinică acută; b) [x] Arsuri cutanate; c) [ ] Leucemii; d) [ ] Tumori; e) [x] Epilaţie. 708. Materialele folosite la confecţionarea ecranelor de protecţie contra radiaţiilor ionizante Sursa – [1] pag.247-248, curs a) [x] Metale grele; b) [ ] Metale uşoare; c) [ ] Mase plastice; d) [x] Beton; e) [ ] Sticlă. 709. Doza admisă de iradiere a personalului medical conform NRP internaţionale Sursa –curs a) [x] 20 mSv/an; b) [ ] 30 mSv/trimestru; c) [ ] 5 mSv/an; d) [ ] 0,5 mSv/an; e) [ ] 0,1 mSv/an. 710. Proprietatea de penetrare a razelor -β in mediu biologic Sursa – [17] pag.172, curs a) [ ] Microni; b) [x] Milimetri; c) [ ] Centimetri; d) [ ] Metri; e) [ ] Sute de metri. IGIENA MUNCII ÎN AGRICULTURĂ 711. Particularităţile muncii agricole: Sursa – curs a) [x] Caracter sezonier; b) [x] Efort fizic sporit; c) [x] Prezenţa factorului biologic; d) [ ] Regim de muncă raţional; e) [x] Folosirea pesticidelor. 712. Ramurile muncii în gospodăria sătească: Sursa – curs a) [x] Agricultura; b) [x] Zootehnia; c) [x] Prelucrarea primară a produselor de origine vegetală; d) [x] Prelucrarea primară a produselor de origine animalieră; e) [ ] Prelucrarea primară a produselor de origine sintetică. 713. Condiţiile de muncă în agricultură depind de: Sursa – curs a) [x] Organizarea lucrului; b) [x] Tehnologia prelucrării culturilor; c) [x] Nivelul mecanizării; d) [x] Utilajele tehnice folosite; e) [ ] Sistematizarea încăperilor manageriale. 714. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă a mecanizatorilor sânt: Sursa – curs a) [x] Variaţiile de temperatura ale aerului; b) [x] Pulberile; c) [x] Degajările gazoase; d) [x] Zgomotul şi vibraţia; e) [ ] Iluminarea artificială permanentă. 715. Bolile profesionale caracteristice mecanizatorilor sânt: Sursa – curs a) [x] Lumbago; b) [x] Radiculita lombo-sacrală; c) [x] Boala de vibraţie; d) [x] Bronşita cronică; e) [ ] Berilioza. 716. Măsurile de ameliorare a condiţiilor de muncă în agricultură sânt: Sursa – curs a) [x] Utilizarea noilor pesticide mai puţin toxice; b) [x] Perfecţionarea utilajului tehnico-agricol; c) [x] Diminuarea nivelului zgomotului şi vibraţiei; d) [x] Diminuarea nivelului de pulberi; e) [ ] Construcţia cabinelor deschise. 717. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în sere: Sursa – curs a) [x] Umiditatea crescută a aerului; b) [x] Viteza minimă a curenţilor de aer; c) [ ] Viteza mare a curenţilor de aer; d) [x] Poluarea aerului cu monoxid de carbon; e) [x] Suprasolicitarea fizică şi neuropsihică. 718. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în zootehnie: Sursa – curs a) [x] Umiditatea crescută a aerului; b) [x] Efort fizic sporit; c) [x] Pulberile; d) [x] Mirosul specific; e) [ ] Folosirea pesticidelor. 719. Bolile profesionale în zootehnie sânt: Sursa – curs a) [x] Neuromiozitele; b) [x] Angioneurozele periferice; c) [x] Boala Rosenbach; d) [x] Bruceloza; e) [ ] Hepatita virală A. 720. Factorii ce influenţează asupra condiţiilor de muncă la fabricile avicole: Sursa – curs a) [x] Condiţiile meteorologice; b) [x] Pulberile; c) [х] Zgomotul; d) [х] Impurificarea aerului cu microorganisme; e) [ ] Vibraţia. SALUBRIZAREA CENTRELOR POPULATE 721. Se deosebesc reziduuri: Sursa – curs a) [x] Solide; b) [x] Lichide; c) [ ] Gazoase; d) [ ] Semilichide; e) [ ] Semisolide. 722. Etapele de epurare a reziduurilor lichide şi solide: Sursa – curs a) [x] Colectare; b) [x] Transportare; c) [x] Neutralizare; d) [x] Utilizare; e) [ ] Repartizare. 723. Sisteme de înlăturare a deşeurilor sânt: Sursa – curs a) [x] Canalizarea; b) [x] Transportarea; c) [ ] Evaporarea; d) [ ] Sedimentarea; e) [ ] Lichidarea. 724. Metode biotermice de epurare a deşeurilor solide sânt: Sursa – curs a) [x] Compostarea; b) [x] Amenajarea în sere (utilizarea); c) [x] Epurarea în locuri special amenajate; d) [ ] Spălarea; e) [ ] Dezinfectarea. 725. Epurarea apelor reziduale poate fi realizată prin procedee: Sursa – curs a) [x] Fizice; b) [x] Chimice; c) [x] Biologice; d) [ ] Entomologice; e) [ ] Radiologice. 726. Instalaţii fizice de epurare a apelor reziduale sânt: Sursa – curs a) [x] Grătarele; b) [x] Decantoare orizontale; c) [x] Decantoare verticale; d) [x] Bazinele de sedimentare; e) [ ] Filtrele biologice. 727. Metode biologice de epurare a apelor reziduale pot fi: Sursa – curs a) [x] Naturale; b) [x] Artificiale; c) [ ] Mecanice; d) [ ] Chimice; e) [ ] Evaporare. 728. Pentru epurarea biologică naturală a apelor reziduale se folosesc: Sursa – curs a) [x] Câmpurile de irigare; b) [x] Câmpurile de asanare; c) [x] Lacurile biologice; d) [ ] Decantoarele; e) [ ] Grătarele. 729. Pentru epurarea biologică artificială a apelor reziduale se folosesc instalaţiile: Sursa – curs a) [x] Filtrele biologice; b) [x] Aerofiltrele; c) [x] Aerotencurile; d) [ ] Grătarele; e) [ ] Decantoarele. 730. Metodă chimică de epurare a apelor reziduale este: Sursa – curs a) [x] Dezinfecţia; b) [ ] Dedurizarea; c) [ ] Limpezirea; d) [ ] Deodorarea; e) [ ] Sedimentarea. 731. Metode biologice de epurare a apelor reziduale nu pot fi: Sursa – curs a) [ ] Naturale; b) [ ] Artificiale; c) [x] Mecanice; d) [x] Chimice; e) [x] Evaporare. 732. Din reziduuri solide fac parte: Sursa – curs a) [x] Gunoiul (de casă, de bucătărie); b) [x] Deşeurile şi resturile de la bucătărie; c) [x] Deşeurile industriale; d) [x] Deşeurile de la abatoare; e) [ ] Apele meteorice. 733. Din reziduuri lichide fac parte: Sursa – curs a) [x] Excrementele; b) [x] Resturile lichide de la bucătării; c) [x] Apele industriale; d) [x] Apele meteorice; e) [ ] Resturile industriale. 734. Nu se referă la etapele de epurare a reziduurilor lichide şi solide: Sursa – curs a) [ ] Colectarea; b) [ ] Transportarea; c) [ ] Neutralizarea; d) [ ] Utilizarea; e) [x] Repartizarea. 735. Pentru epurarea apelor reziduale sânt folosite: Sursa – curs a) [х] Câmpurile de arare; b) [х] Câmpurile de asanare; c) [х] Câmpurile de irigare; d) [х] Câmpurile de filtrare; e) [ ] Gropi de gunoi. 736. Deşeurile solide sânt înlăturate prin: Sursa – curs a) [х] Ardere; b) [х] Metoda biotermică; c) [х] Compostare; d) [х] Pe poligoane; e) [ ] La staţiile de aerare. 1