SPARTA Cu greu se poate spune ceva in sens bun despre Sparta. Luati orice scriere despre Sprta si veti gasi cuvintele : Spartanii formau o ‘tabara militara’, erau niste brute, inapoiati cultural, economic si politic si alte cuvinte amuzante. Realitatea se afla in spatele aparentelor. Realitatea este ca istoria Greciei a ajuns la noi vazuta prin ochii celeilalte mari cetati grecesti, Atena, o adversara de temut si rivala Spartei. Cele 2 reprezinta concepte diuametral opuse despre polisul grecesc si relatiile lui cu alte orase cetati ; ele reprezinta deasemenea conceptii diferite despre relatia individului cu statul. In ciuda criticilor atenienilor , trebuie sa tinem seama ca spartanii credeau ca ei traiesc in cea mai buna dintre lumi si chiar unii dintre vecinii lor credeau asta. Rivalitatea dintre Sparta si Atena, ce putea duce la un razboi dezastruos pentru atenieni era deasemenea o rivalitate ideologica si culturala. Singurul fapt coplesitor din istoria Spartei este razboiul Masenian. In sec. 8, Sparta, ca toate vecinele ei era o monarhie cu o oligarhie limitata. In 725, avand nevoie acuta de pamant pentru a hrani populatia aflata intr-o dramatica crestere, spartanii au traversat Muntele Taiget si anexand pamantul cetatii vecine, Mesenia. Aceasta detine a o campie fertila iar spartanii se trezira cu suficient pamant care sa-i hraneasca pe ei impreuna cu populatia nou cucerita.. MN esenienii nu se multumira cu statutul de popor stapanit si, in 640, se revoltara cu ajutorul Argosului. Aceasta revolta nu a fost una obisnuita in urma careia mesenienii aproape invinsesera Sparta, Sparta insasi ca cetate a fost aproape distrusa. Asa se prezenta situatia pentru Sparta dupa revolta mesenienilor. Aproape invinsa, controland un teritoriu cu o populatie de 10 ori mai mare decat cea ocupanta, era doar o chestiune de timp ca aceasta populatie sa se revolte. Prin urmare, spartanii au inventat un nou sistem politic dramatic revolutionat precum democratia ateniana numai ca au transformat Sparta intr-un stat militarizat. Mesenienii au fost transformati in sclavi pentru munci agricole si erau numiti hiloti. Acestia lucrau loturi de pamint ce apartineau spartanilor, cea mai mare parte din produsul obtinut mergea catre proprietar , iar restl catre hilot si familia lui. Este clar ca hilotii aveau o viata mizerabila. Munca era grea iar acestia traiau la limita subzistentei. Societatea spartana s-a schimbat insa. Orasul cetete a devenit centrul vietii spartane. Statul decidea daca nou nascutii, baieti sau fete erau indeajuns de puternici. Cei slabi erau abandonati in munti, unde mureau. Abandonul era o pracica obisnuita in lumea greaca insa Sparta l-a institutionalizat ca pe o activitate de stat. La varsta de 7 ani, baietii erau trimisi la Scoala militara si de atletism. Aici erau predate taria, disciplina, rezistenta la durere si tehnicile de supravietuire. La 20 ani, dupa 13 ani de pregatire, spartanul devenea soldat. Soldatul spartan traia laolalta cu colegii lui, in baraci, manca impreuna cu ei. Se casatorea dar nu traia impreuna cu sotia lui. Atenienii, glumind, spuneau ca spartanii aveau copii inainte de vedea fetele sotiilor. Casatoria se desfasura dupa un ritual neobisnuit. La sfarsitul ceremoniei fugea cu sotia lasand impresia ca o ia cu forta(asta nu inseamna ca femeia spartana nu avea un statut demn de respect dupa cum vom vedea). Nuami la varsta de 30 ani spartanul devenea cu adevarat cetatean si avea dreptul sa locuiasca impreuna cu familia in propria-i casa rsmanand in continuare la dispozitia armatei. Serviciul militar se termina la varsta de 60 ani. Cum puteu supravietui soldatii ? Cum putea Sparta sa-si hraneasca tinerii care nu faceau altceva decat armata ? Fiecare soldat avea garantat un ogor pe care probabil nu apuca sa-l vada niciodata. Pamantul era binenteles lucrat de hiloti. Barbatii spartani duceau o viata simpla, disciplinata si fara egoisme. Spartanii se considerau adevaratii pastratori ai traditiilor grecesti. Ei nu se inconjurau de lux, mancaruri scumpe sau placeri. In timp ce atenienii si multi altii gandeau ca spartanii sunt nebuni, viata spartanilor parea ca tinde catre modul de viata simplu. Disciplina, simplismul si autonegarea au ramas idealuri de baza in lumile greaca si romana ; se considera ca civilizatia aduce dezordine, tensiune, slabiciune, si decaderea valorilor morrale. Societatea spartana a fost un model pt. cetatile din jur care admirau simplicitatea, disciplina si ordinea vietii din Sparta. . Ideologia Spartei era concentrata catre stat. Individul traia si murea pt. stat. Viata lui era proiectata sa serveasca statul de la inceput si pana la varsta de 60. Combinatia acestei ideologii cu educatia si intretinerea unei armate disciplinata, au dat spartanilor o stabilitate ce a fost atat de dramatic amenintata in revolta mesenianilor. Paradoxal, acest stat militar a oferit cea mai mare libertate femeilor. Chiar daca femeile nu trceau prin pregatirea militara, lor li se cerea sa fie educate in acelasi spirit. Spartanii nu numai ca au fost singurii greci care acordau o atentie deosebita educatiei femeii, ei au instituit-o ca o politica de stat. Nou nascutele slabe erau deasemenea aruncate in prapastie. Copilele spartane erau supuse pregatirii fizice si gimnasticii. Aceasta educatie le invata pe femei ca viata lor trebuie pusa in slujba statului. In majoritatea statelor grecesti femeile erau obligate sa stea in casa; Femeile spartane dispuneau de libertate de miscare. Societea spartana era impartita in 3 clase: • in varf se aflau Spartiatii sau nativii spartani care-si trageau originile din primii locuitori ai cetatii – acestia serveau in armata si erau singurii locuitori ce se bucurau de toate drepturile politice si legale. • sub Spartiati se situau Periocii sau locuitorii din imprejurimi. Acestia erau straini ce reprezentau un fel de tampon intre spartani si hiloti. Datorita acestei functii virtuale, acestia se bucurau de o mare grad de libertate. Cele mai multe din activitatile de comert erau desfasurate de perioci. • La fundul societatii se aflau desigur hilotii. Guverarea spartana era o afacere cioudata dar principala caracteristica era stabilitatea.Spartanii au avut cel ami stabil guvern din toata istoria Greciei antice( unii politicieni numeau aceasta stabilitate stagnare politica). La conducerea guvernului se afla monarhia ; sub monarhie se gasea un consiliu format din 2 regi si 28 nobili senatori in varsta de peste 60 ani pensionati din armata. Consiliul dezbatea si aplica politica legislativa, externa si totodata era Curtea Suprema de Justitie. Sub consiliu se gasea Adunarea Populara din care faceau parte toti barbatii spartani ce aproba sau respingea propunerile Consiliului. Deasupra tuturor se gasea de fapt un mic grup cunoscut sub numele de Eforat format din 5 barbati, un fel de executiv ce rezolva problemele de ordin practic. Acestia conduceau Consiliul, armata, sistemul educational, selectarea copiilor sau Adunarea Poporului. Ei dispuneau chiar de puterea de a demite regele. Teama de a nu se repeta intamplarea cu mesenienii i-a facut pe spartani in sec. VI sa impuna o dominatie militara asupra statelor vecine. Atunci cand au cucerit Tegea au preferat sa incheie un tratat cu ei decat sa anexeze pamantul si populatia. Tratatul obliga Tegea in schimbul pastrarii independentei sa urmeze Sparta in toate actiunile ei in relatiile externe, inclusiv in razboaie si sa asigure un numar de soldati si echipament. A fost o miscare brilianta din partea spartanilor. Sparta a incheiat aliante cu un numar mare de state din Pelopones, devenind cea mai mare putere in Grecia cand au inceput invaziile persane in 490. .