I Et. L|GTFCA I . :MANASIIRTI POTiI iSfAntui - b - Isenc Snul 6hli \-6 Cuvinte citre singuratrcr despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Partea a II-a recent descoperitd Studiu introductiv ti traducer⬠diac. Ioan I. Ici jr lDusts Sibiu 2003 t obia Mbtia k/i' fi[ocalica tâ¬cror si liziune grafict Maria-Comelia tciJr Tehnoredactori ii corecto.i: Paul Si Violeta Morar lmagit'c: SJAI /I Is@c Situl, gravurA d⬠Fotios Konroglu, 1944. O DEISIS lsBN 971-9144-85-2 SfAntul Isaac Sirul operA, profil istoric qi pe fundalul tradiliei necunoscutul gAndire spirituald siro-orientale P rolesorului Sebastian 8rock, Pdtintelui Andr⬠lruf, imensei lor stiinle ti geaerc.itdli td ipet6go dx tiv irpertp iar traducerca romineascd a paisienilor romdni Macarie, lsaac ti losif t ipentAlot aici in Ilosif t ip5ri(a tor aici in 1819. Versiunea slavonA paisiana rctiperitE la Moscova in 1854 (Slova podri!.aireskie\ sub ingrijirea faimoasei sihisrii optina va avea o iradiere nu doar in mediile monahale, ci sj in cercu- rile intelectuale slavofile, precum gi, mai ales, asupra roman- cierului F. M. Dostojevski ( l82l- 1882). Acesta din urme a fost un asiduu cil itor al ,.Cuvintelor ascetice" ale Sfanmlui Isaacr, cum atesrd exemplarul editiei din 1854 cu insemnerile marginale din biblioteca sa $i, indeosebi, ,,inveterurile" stare- tului Zosima din cartea Vl ,,Cdlugarul rus" a celebrului sdu ultim roman Frulii Karumazov (1879-1880). ,,Cugerarile du- hovnicegti" despre rugeciune. dragoste. judecata semenilor, iad li gheene atribuite lui Zosima sunt clar inspime din pagi- nile ascetului sirian, a cdrui carte e mentionata explicit ln roman in alte douS renduri. Cu o seard inainte de procesul ore- zumtrurlui pancid Dmitri Karanuzov. frarele acestura, nihilis- tul Ivan Karamazov, are o a treia $i ultime intrevedere cu fra- tele lor vitreg Smerdeakov care em bolnav (cartea X, cap. Vm). Intrand in camera acestuia, Ivan observd cd,,De masi se afla o carte groase cu scoa4e galbene". in discutij dramarici din- tre cei doi, Smerdeakov ii menurise$re cd el,,,sluga", a fost autorul omorului htilui lor Feodor Kammazov. dar c6 auto- rul ei moml e de fapt Ivan (cu teoria lui ce,,dacd nu existe Dumnezeu, totul e permis"). Drept dovadi ii arati banii dis- paru{i de la Feodor Karamazov. Chemend servitoarea se le aduce o limonad5, Smerdeakov ascunde teancul de bani pu- nand peste el ,,singurul obiect de pe nusi - canea cu scoarle galbene pe care o remarcase Ivan Feodorovici in momentul cind inlrase pe u$e. lvan citi matinal titlul: invdldturite Sf6n- tului Pdrinte Isaac Siruf'. Cartea aparlinuse lui Grigori, sluga Kararnazovilor, carel crescuse ca pe propriul sau fiu pe Srner- deakov. Si care ,,incepus⬠s{ se iotereseze de cele Isaac cal afirma$a exrensiunii influenlei acestuia", mai precis constalarea ce Ia ru$i cel pulin ,,Sfantul lsaac Sirianul este cel mai mare dintre mislici, cel mai profund dintre filozofi. inva- ldtorul universal, mai actual decat orice altceva si. la fel ca tofi ceilalti, ortodox"'?. Paradoxul situaliei vine nu in ultimul rdnd din faprul ce un autor duhovnicesc atat de influent cum este Sfanml l$aac Srrul nu are o zi de comemorare ltturgtci speciala (cum are Sfintul Efrem Srrul pe 28 ranuarie). nici o viat6 care s6-i evoce figuta istorice fi spiritualS sau, altfel sp!s, Sfantul Isaac Sirul este o strelucitoare qi intrigang absenti din Sina- xarele, Vielile Sfintilor, Martirologiile sau calendarele tuturor Bisericilor cretrine. Secole de-a randul in Riserinl ortodox monahii n-au itiut despre Sfintul lsaac rnai mult decat spune suprascrierea vecbii traduceri eline a scrierilor sale: Ale celui intz SJinli Pd ntelui ttostru owa Isaac Sirul ascetul ti ana- horetul, care a fost episcop 6l iubitoarei de Hristos cetdli Nhtive. Cuyinte ascetice ogoi asketikoil scrise de el pe lim- ba lui Si Almdcite in graiul elin de cuviotii pdrihlii nottri avva Patrikios Si Avranios, floiofri Si isihaStii care au vieluit in isihie in Lavra celui tntrc SJitrli Pdrintelui nostru S(iya lcel Sfintit din Palestinal". CI panE in 1770 nu se tria mai muh in :.Dogme er spiriruah⬠ori ent^le, Rev ue (t A s.6! ique et de Mrs t ique 23( 1947), p. 3-37, reluar in: l. HAUSHERR s L. Erdes de spitnuoliti oientate(Oriertalia Chnstiana Anaiâ¬cra l8l), Roma, 1969, p_ 145-t79. dici p. t59 ti 160-161, ciratul din Kireievski tor aici. p. 158-159. ' Sin (arele sarbe g grecâ¬Slj modeme IIll introdus doar foane rccenl De 28 ranudne vi numele Sl inrului lsalc spre a t , comemoral t r rurgrc o i ja l ! ;u SmnrulEfrern. 4 Editia icromonaholui Nichifor Theoroliis: Tou hotiou patns henon Isaak episkotiou Ninevi tou $\.ou Ta eu,vthenta Arketika, LEipziE, t77O. reed. de reromonahul loachim Spersieris. Arena. 1895 ti reimprimari anas, talic de Ed. V. Rigopoulos. Tesalonic. I975. 1985, 199? (dupacare ciram), rici p L Dupd aceasla unica editie disponibilA. deti exrrem de defâ¬elooasa. s.u licut trei rraducâ¬ri romanetti: prilna a fosl cea a paisienilor romlni puhliclr. la Nca'nl in 1819, ,,foane greu de inteler. fiind facurA in tnod lileral dupa rextul grer arer de dettcruos i o r doua, .,rtlai noua. neriDarjla. $ ca de nulte ori destul de depatuli de continurll re)(rului grecesc i Si. in line. o ti rrcir, .,pe de o prrte, cer mai fideti, pe de alra, in proliozjni ci\l mai In le l jg ib i le . .u in l rodurcre(p. 5-12) i i not . rc. l izat6 de par inrete DunnLru spaliul ortodox o araltr $i prolixul cuvant introductiv anonim care prefaleaza, incepAnd cu secolul XIll, manuscrisele gre- ce$i ale ,,Cuvintelor ascetice" isaachiene ti care poarte litluli .,suprascriere [epigranna] impreuna cu Dumnezeu despre tncere $i isihie gi viala pustniceasce ce se poate constitui ina- inte de orice faptd din abtinerea limbii 9i o inimd blanda, in care e $i o micA laudt din buze nepricepule adusa cuvrosulur Parinre lsaac Sirul ". Lung $i obositor exercil iu retoric de admiratie, tipic bizantin, el este ,,o cascade de superlative elogioase'- la adresa Sfantului Isaac, prefalat de o intermina- bil5 diserlaiie pe tema virtutilor tdcerii Si liniitii. Tot ce aflem din el e ca lsaac s-a niscut qi a fost educai, ca li biblicul pa-(riarh Avraam, in Mesopotamia, nu departe de Edessa 5i cd prin descoperile dumnezeiasca a primit episcopia iubitoarei de Hrisros ce6ti Ninive'. Editor improvizat, Nichifor Theotokis (1731-1800) a pro- cedat extrem de amatoristic. Actionand la comanda patriarhu- lui Efrem II al lerusalimului (1766-11'70t. sponsorul editiei, a alrt la dispozilie doar doui manuscrise extrem de defec- ruoase (provenite din bibliotecile private ale preoolui Agapios din Galata ti ale mitropolitului Neofit al^Artei) qi care ofe- rcau un texl grec intr-o stare deplorabile. ln loc se recurgd la manuscrisele mai ve{hi $i mai bune din bibliotecile Rdsdritului(Sinai) sau Occidentului (Paris, Vatican), de care avea cunos- tinta. Theotokis s-a mulfumit si revizuiasce textul schimbdnd punctuatia, Si se adauge referintele scriptunstice ti o serie de note. Fapt $i mai grav, a schimbat radicai numerota[a ,,Cu- vrntelor" din manuscrise rearanjandu-le pe criterii temalice li Stlniloae ti publicara ca volumui X al F lo.atri (romanesri) {Filr SfantulfsAAc SIRUL, Cuyint. drsprc sfrntele heyairr., Ed. |BMBOR, Bucurc$i, l98l ,cf p.5 Si25. ta.urethcntu osLet*a.1895 {1997r. t XXV XXXIX: , .Epigrammapcrr sropes kai hesychias'. ,Ipigramma' anonima n-a fosl inclus, in â¬ditii- re rotnanesti tiparite ale ..Cuvinrclor despre nâ¬voinl{ ale Sfiinrului IiMc dtn lEl9 9i l98li potrivir parintelui Dumilru Sltuiloae, ea exisrt in unete man-uscnsc \â¬chi Si in rraducerea mar noua inediril. Ci FR X. t981, p_ | I 12 t' 20. nora 206 HAU5HERR. r)t .ri., p. t56. ' Te.uretheata asl.trika. p XXXV schimband astfel vechea lor ordine'. Rezultatul a fost ca scri- erile Sfantului Isaac s-au difuzat paDa astazi" intr-o forma precarA, improvizatE din punct de vedere nu doar $ti intif ic. creand nenum?irate dificultdti de intelegere ciritorilor Si pro- blemc insolubile traducatoilor'". Monah duhovnicesc. ierarh tr mare predicalor, dar gi intelectual de formatie $i vocalie ifuminisd -._ autor nu doar al faimosului Chiriacodro,nion Si al multor ahor lucrari teologice, dar Si al unei serii de rnanuale de $ti inld (Fisicd Inewtoniana!], 1166-17671 MatematicA, 3 volume de aritmetica, geometrie $i algebre, 1799. Si Ceo- Srdtc lcursuri de la Academia IaSi. 1775-1776], 1804) Nichifor Theotokis a incercat in ,,introducerea" sa" sa ridice valul de mi\ter care inconjura persoana Sfintului I 'aac. in acest scop, el s-a folosit cu spirit criric de ultimele achizitii ale $tiintei filologice disponibile in epoca sa. A ficut recurs ineviiabil la monumentala Bibfiorreca Orientali s Clenentino- ydrlc.rra in 4 volume (volumul 3 are doua pari), cu un total de 4000 de pagini. publicati intre 1719-1728 de faimosul erudit maronit Josephus Simonius Assemani (1687-1768). Originar din Liban, ajuns custode Si prefect al Bibliotecii Va- ticane, Assemani a fost un neobosit colectionar de manuscrise orientale, cunoscdtor a zeci de limbi orientale $i una din cele ' A se vedea m.i jos in anexd tabclcle de concordanF. p. 401-4&. 'Reedinrea ed4ieiThâ¬otokis de Spetsicns in 1895 a rbsr t ca,.un verF ubil masrcnf: nenumdrale grcicli de tipar. omilere:r a zeci de cuvinte, a pâ¬ste 30 de fta7-e tntrcgi sau parti de fraze au sporir doar dezastrul editier Theolokis. de al carei caracrer deplombil 'lheotokis insuii ertl tbrne con- O edilie.ritica de mulli atteplati a te)(tuhi grec d corpusrlui iraachian - edilie pfegdlita inca din 1970 iub auspiciile mindstirii athonile Stavro' nikil.r. iar actualmente lviron - e in curs de finaliza.e de catre M^RcEr- PTRARD,,.Hoi Askelikoi logoi tou abba haal rou Syrou. Prolcgomcna gi! mt.r kntike ekdose, s),rare. nr. 81, 2002. p. 50-58. '' Cum ,trll6, de ex . slaretul Paisie Velicikovski in p.eilta l:r edilia sl.- vona a Cuvinlelor Slintului Isaac ( Neamr. I 8 I 2) i rrad. rom. Valenlina Pclin in: SFiNrLlr- PArsrE DE L NE^i{I, Cuvntk ,i sttisori ltilx,rai.e{r,, Chi$- Mu. 1998, D. 99 107 sau D^NA MjLLâ¬R in ..lntroducerea' la monumenlala edilie a rraducerii engleze a Cuvintâ¬lor isaachiene dupi texrul grcc t siiacr Th. As(ctual Hontilies ol Seitt Isaa( the Stri/u translared by lhe Holy Trtrnsfiguration Monastery. Bostoo MA. 1984, p. LXXXV-CXII- .,Cuvinl cture cnirori . ed 1997. p Vl-XVll Nepdhticit in ed Neanrl. 1819. rradus ins, de pir inr ! ' lc Dumirru s lani ldac in FR x. 1981. p. l2-22 mai prodigioase min(i erudite din toate timpurile. intre alte vaste opere de eruditie pe care le-a publicat'' se numara gi Bibtiotheca Orientalis, o primd incercare de ,,patrologie siria- cA", de invenlariere atenta a intregului patrimoniu literar siriac, o mina de informatii prelioase pane astdzi. (Volumul I e con- sacrat scrii lori lor siriaci ,,ortodoc5i", volumul lt scriitori lor siriaci ,,monofizti", iar cele doue pe4i ale volumului lll erau dedicare scriilorilor siriaci ,,nestorieni".) Paginile ,14963 ale volumului I din Brbllotheca Orientalis consacrate de J. Asse- mani lui Isaac Sirul, pagini rezumate de N. Theotokis in,,in- troducerea" sa la editia corpusului isaachian grec din 1770, cuprindeau in cea mai mare parte (p. 446459) o detaliatd descriere analiticd a manuscrisului /@rrfiani, arab scris in ca- ractere siriace, Codex Nitriensis XX = Vatic. syr. 198, copiat in anii 1501-1516 in Nitria-Sketis, Egipt' ' . Acesta continea o traducere araba a corpusului scrierilor isaachiene, in roral 138 de ,,Cuvinte" grupate in patru ca4i (28 + 45 i 44 + 2l) $i constituia cea rnai ampl6 colectie a scrierilor lui lsaac pe care o gesise in manuscrise Assemani, intrucat manuscrisele gre- cetti nu cuprind decat cel mult 90 de ,,Cuvinte". in finalul editiei sale din 1770, Theorokis a tradus din latini in greacd aceastd descriere fdcute de Assemani corpusului isaachian arab, indicand gi ,,Cuvintele" care aveau corespondenti in textul grec (acestea eratr cuprinse mai ales io c64ile II gi III ale colectiei arabe)'*. Manuscrisul karshuni 198 qa prcfalat de o scunt notiti biografica edita6 fi traduse in hiine de Assemani de unde a fost rezumaid in greace de Theotokis. Nolila are continutul urmdtor: Isaac a fost un siriao din linu- rul Ninive. A intral din frageda tinerefe impreune cu frarele seu in minasti.ea Mar Mattai [,,monofiziti"!] din regiune.Dupe un timp pelrâ¬cut in chinovia de aici s-a retras ca anahq. ret vretulnd in depline lini$te ti singurtrtate. Fratele seu dâ¬ve- . - Opero onnia a Sli^tului EraLM SruL- 6 rot., )j32-11461 Kolea-dana Ecct.tioe ljniverrac, 6 vot.. n50-1.t55., Bihtion,e.a Jutis Oriatatis canontct seu.ivitit. 5 \61.. ti6z_1,tc,6. - '' Descriere reloara in S. E. AssEM^Nt -J. S. AssFM^N, aibliothcco?APosnt(d._Vatna@! Codkx\t ,donrt.nr'otun Cardlosrr t. r. Roma.I t5e,D 421442. '' Ed. 1 895 9vr7). D. 424-{29. I I l. l0 nit egumen incearci in zadar se-l aduce inapoi in menislire- Printr-o descoperire de sus primegte sa fie hirotonit episcop al Bisericii din Ninive. Dar chiar in ziua hirotoniei se con- fruntd cu o altercafie intre un creditor si datornicul lui. Nere- ulind str solulioneze disputa prin recurs la Evanghelie $i temandu-se se nu-li piarde lini$tea din pricina grijilor, pdra- selte scaunul episcopal ti se relrage in pustie unde r5mane pane. h moarte $i compune scriedle sale ascetic⬠ii duhovni- celti''. Theotokis a tradus insa grabit un detaliu: dupa ce ti-a dat demisia. scde el, Isaac ,,s-a reiras la schitul s6u iubit din pustie", in timp ce textul latin spune rnai precis ce dup[ de- misie Isaac ,,a fugit in sfanta pustie Sketis" din Egipt, unde $i-a scris opera 9i qi-a sfArgit viata. Aceeali notiti arabe - provenite, de retinut, de la un manuscris din Sketis, deci scri- sd de autor copt, apa4inand Bisericii nechalcedoniene ,,mo- nofizite" - plecand de la indicii cronologice vagi din cu- prinsul ,,Cuvintelor" lui lsaac lnsufi'' - spune ce Isaac a heit indate dupe anul 6000 de Ia facerea lumii = 492 de la nagterca lui Hristos. Identificandul pe Simeon, destioatarul Epistolei fV a Sfantului Isa.ac, cu Simeon Stilpnicul cel Nou de pe Muntele Minun at (Thltumasioreites) de iangi Antiohia, care a murit in anul 594, Assemani $ Theotokis trag conclu- zia ci lsaac trebuie s5 fi fost contemporanul acestuia, murind ii el la varstd inainrad. in jurul anului 600 dupe HristosrT. Pe baza acestei concluzii, Assemani qi Theotokis resping apoi ca eronate doua identificeri curente in Occident ale lui lsaac Sirul, care era cunoscut aici printr-o seleclie latintr in 53 de capitole din 25 din ,,Cuvintele ascetice" tnduse din grcaca cindva in secolele XI-XIII|B. ln Apus Isaac Sirul a fost cel mai adeseo identificat cu pustnicul lsaac de pe Montelucca t+ 602) in faimoasele s le Dialoguri" care lau adus Si su- Dranumele ,,Dialogul"- Anahoret sirian refugiat din Siria in iJmbria in timpul supinirii gote a haliei. acest Isaac infiintase Dc Monrelucca de langb Spolcto o colonie de eremld dupE mo- lelul lavrelor orienlale, creirnd o mica.,Tebaida a Umbriei' ' . unde a murit ln jurul anului 550 dupa ce s-a bucurat de un mare renume de ,,v6zitor inainte" ti faaator de minuni prin purerea ruglciunilor lui. Venemt ca sfent, lrupul siu se Pes- ireaza pinl azi in Spoleto, iar el este cinstit in Biserica latini pe I I sau 15 aprilie. De aici cinstirea lui a trecut pe 12 aprilie $i in Riselit prin internrediul Vielilor Sfinlilor $el'ucxate de Sfinrul Dimitri al Rostovului (1651-l?09). Din motive de inadvertente cronologice, Assemani Si Theotokis resping pe drept cuvant atat identificarea lui Isaac Sirul cD anahoretul \trian de pe Montelucca, cat $i aceea cu Isaac prezbiler din Anriohia traitor pe vremea imparatului Leon I (454-474)'". Assemani, $i pe urmele lui $i Theotokis, mai observe doue deralii impo(ante: mai intai faptul ca paru diD ,,cuvintele" atribuite lui Isaac in corpusul grec (n., 2, 7, 43 9i 80 din nu- rne.otatia edifiei lui Theoaokis) apa4in in realitate monahului sirian Ioan Saba (cel Bftran) de la menastirea Dilaiti (de fapt Dalyatha, a Viilor) de dincolo de Tig.u''. Iar in al doilea rAnd faptul ca in Catalogul versificat al cS4ilor apa4inand a peste 200 de autori siriaci, intocmit de eruditul canonist sirian care a fost mitropolitul Ebedjesu (AMisho., al Nisibisului (t l3l8)'?l, se spune: ,,lsaac al Ninivei a alcituit Fpte tomuri despre vie- tuirea duhului, tainele dumnezeielti, judecate li provident5". Iar Theotokis adaug8 ,,Nu $tim dace aceste tomuri s-au pier- Clut sau s-au pesfiat undeva nu ttim unde' Tot atat cat ltiau Assemani gi Theotokis despre lsaac Sirul, autor ascetic din secolul Vl, se qtia 9i dupi un secol. E ceâ¬a ce atesl6 arhplul anicol despre literalura siriaca din Enryclopedia t' PL71,244P_24AD. 'u ea- tags lrslzy, p. xI pi xlv: rR x. p. l6-t? i t9. ' ' lr ' . / . , p. Xv_Xvti FR X. p 21. -' Publicar de J. Assemani co anple comentarii in Errlioth?ca Oneakt l l r . io l . l l l . I , p t - j62, .efennla e la p. t04 _ Ed. t895(t997).p.XII | : t X.p t8 t3 de l6ogi Spoleto de care vorbegte papa Crigorie cel Mare '1D,ic.. p. vt-vttt; rn x. p. t3-ta. '" Cf. Cuviatel.33.'74 Si62i FR X, p. 185, ' ' Ed. I895 { 199?), p. xi FR x, p. 16. rr Edirale la vâ¬netia in 1506, reednare in Pall],n XI ri de J.-P. I,lign⬠in PG 86/1. 8l isaachiene laline au |i)sl traduse !i in italiana liancezA Si ponughezl (ranr se in manuscrisâ¬). l7m h Lyon in Bibliothee l-888. Cele 53 de ,.cuvinrc(ednate in 1500). castiliani t- t2 Britannica din 1887 scris de siriacisrul brilanic W. Wrighr, retrperrl sâ¬pffat dar cu nole in 1894?{. Acesra putea adiuga doar faptul cd in 1869 fusesera publicare intr-o anrologie douE ,,cuvinte" isaachiene in texlul original siriacz5. Alte trei ,,cu- vrtte" in originalul siriac erau publicate de siriacistul francez J.-8. Chabol in anexa tezei sale de docrorat de la Louvain din 1892, primul studiu Stiinlif ic aspra lui Isaac Sirul de dupi Assemani". Interpretand ahfel decat erudirul maronit docu- mentatia existenta, Chabor propunea pentru viata Sfantului Isaac Sirul gi scrierea corpusului sau ascetic o darare incd gi mai timpurie: sfargitul secolului V, gi pleda pe larg pentru or- todoxia docrinara, chalcedoniana, a teologiei gi aparrenentei confesionale a sirianului Isaac. Aceash lntrucat, precum se itie, in secolul V, in urma controveNelor hdstologice care au urmal Sinoadelor Ecumenice de la Efes (431) $i Chalcedon(45 l), creitinismul siriac se scindase in trei Biserici rivale care se excludeau, persecutau $i acuzau reciproc de ercziel una ,,nestoriane", de tradifie strict an(iohiana li care nu pri- mise Sinodul de la Efes, aflati in afara teritoriului ImDeriului roman in cadrul lmperiului pcrsan al Sasanizilor zoroastrieni: alta ,,iacobita", de rraditie strict alexandrina, deci ,,monofizi(i"(mai exacl ,,miafizitt'), care nu primea Sinodul de la Chal- cedon ti ca atare s-a rupt de Biserica oficiali a Imperiului roman; 9i. in fine, o Biserici minoritartr chalcâ¬donianI, rrma- se fidele Imperiului, ii de aceea supranumiti ,,melkittr" (im, periale). Coâ¬xistenF a doue sau trei ierarhii rivale in acelagi spatiu $i tentativele nereuiite de reconciliere incercate de im- pdr4ii de la Constantinopol vor arunca inrreg Orientul in haos, schisme li criza, sbbindu-l hotarator in fata invaziei arabe si a ocupafiei islamice carE vor impinge aceste coftunitili intr-un Studierea sistemalic?i a tbndului de manuscrise orientale al bibliorecrlor din Occident $i din Orientul Aprcpiat a revelat un fenomen neobitnuit li unic pentnr E\,rrl Mediu: o receplie ..ecumenice". lransconfesionala. Fie in originalul siriac, fie in lraduceri. scfleaile lui Isaac Sintl erau citite in egal6 mdsura de monahi aparlnend tuturor familiilor confesionale ale cre$_ tinismolui: de sirienii orientali ,.nestorieni", de sirienii occi- denrali. de coptii li etiopienii .,monofiziri", de chalcedonienii ..onodoc$i" greci, georgieni. slavi sau mmani si de chalcedo- nienii ,,catolici" latini. Dar indicii concludenle despre lsaac Sirul ca personaj istoric identificabil nu existau. Fle n-au in- rarziar sd apaia inse. Intai de toate, Chabot a observat ci ,,Epistola IV cetre Cuviosul perinte Simeon F:cetoru! de mi- nuni" - prlncipalul argument itvocat eronat de Assemani penrru datarea lui Isaac la sfar$itul secolului Vl - nu apa4i- nea de fapl lui lsaac, ci era in rcalitate vadanta prescurtata a ,,Epistolei catre Patricius" a episcopului fi teologului Filoxen al Mabbugului (t 523), care a fost alaturi de Sever al Antio- hiei (i 538) unul din pdrintii fondatori ai hristologiei Biserici- lor orien!ale antichalcedoniene..monofizite". Cercetand biblio- tecile, Chabot va descoped apoi principalul document istoric care a permis in sfar$it identificarea definitive a misteriosului Isaac Sirul. E vorba despre notita cu nr. I24 din lista de I40 de parinti duhovnice'ti fondatori ai Bisericii ,.nesto.iene" a Resarirului, compusA inue 860-870 de mitropolitul nestorian Ishodenah al Basrei. liste cunoscute sub numele de Carrea curAliei \Kt&ba dnakfua) $i pe care Chabot a publicaFo cu traduccre franceza in 1896'??: .,/22. Sfinlul Mar Ishaq episcop al Ninirei. care a alce- tuit cdrti despre vietuirea singuraticilor- A fosl f icut episcop al Ninivei de catolicosul Mar Ciurfgrs Jcheorghe.66l-6801 in menasrirca Beir Abe. : ' l ⬠l ,qe dc la r hatetd conpo\e par Je,usde| |ah. e\eque de Br lah .prrblre cr r lddurr n4 J .B CHAsnt Mctdre\ . l n, lhaotosi t et I h^tonc t6 48q6r. p. : js-2ct 10 'u Je.nrc t jdJL iJ p 27r ?7h {or 64) at I v. r I r \ . . . lc \oJnrn \ lcrropot dc BJ.rb cr sonmuvre . L t , , , .nt r \htr l lI lq66) p 4l t_1so regim de rnarginalizare. opresiune gi supraviefuire in conditii uneori drarnatice. Sho Hittoa of Sf.iac Literarwa, tan&a. t894i rrad. rom. proi Rts, Isbria litedtuni sina.e.."rri,?, Ed. Diogenâ¬. Bucure$i. 1996. ZjNGERLE/G. MOstNcER, Mon(n"rrd Jlrja.a. lnnsbruct, I 869. B. CH^Bor. ,e S. Isaa.i Nitititac i!a, knpta er do.h.ind. pad.s, p.13. t892. t5 Dupd ce a pisroril cinci luni comunitatea din Ninive duptr episcopul Moise. inaintalul seu, a ldsat episcopia dintr-o pricini pe care o $rie Dumnezeu li s-a dus sa lo- cuiasc6 in munli. Ranras vacant o vreme scaunul seu, a fost fdcut episcop in locul sau fericitul Sabrisho. $i aceas- ta a l6sat episcopia gi a lriit ca anahore{ in zilele catoli- lui Shahen din linutul Qardu. Deci Ishaq, dupt ce a lasar scaunul din Ninive a urcat in Muntele Matut care e in- conjurat de linutul Beit Huzaye, $ a locuit in singurdtate cu anahorelii care erau in acel finut; dupe care a venit in menastirea lui Rabban Shabur. Cerceaa indeosebi Sfin- tele Scripruri paDa acolo incat li-a pie.dut vederea din pncina ciiirilor qi ascezei. Era foarte iscusit ln tainele dunmezeie$i ti a alcetuit cirti despre viafa durnnezâ¬ias- ce a singuraticilor. A exprimat instr trei propozidi care n-au fost primite de multi; $i a fost atacat de Daniel Bar Tubanita episcop [al Tahalului, in Beir] Garnai pentru unele atirmatii pe care le-a fEcut. S-a mutat din viata pd- manteasce la adanci bdtraneF ;i trupul s5u a fost a6â¬zat in mintrstirea lui Shabur. Fiind de loc din Beit Qatraye, cred ce invidia impo- triva lui a fost aFtatd de cei dinduntru [din Mesopota- mia], ca ti irnporriva lui Iawsep Hazzaya, yohannan din Aparneea Si Yohannan din Dalyatha " In 1904, eruditul orientalist $i liturgisr care a fost patriarhul siro-occidental unir,cu Roma lgnarios Ephrem Il Rahmanl(1848-1929) publica'o cu traducere latina, dupa un manuscris dal^t l4'11-1472, o alr6 notitd siriaci despre Isaac Sirul cu urmdtorul conlinut: ,,1a1e istoria sau biruinta binecuvantatului p5rinte Mar Ishaq. unde se povesrelte l inulul $i viala lui; ce a fosr episcop al Ninivei, dar mai apoi a lesat episcopia ti s-adus intr-o rntrnistire gi a akatuil cinci volume de invetl- tun Pentru monahi. Acest lshaq al Ninivei era de loc din linutul Qatar, mai jos spre India. Dupi ce a ajuns iscusit in cenile Bi- sericii li in comentarii s-a ficut monah lintr-o manastirel si invalator in tinutul seu. Cand catolicosul Mat Ciwar- gis lcheorghe, 661-680] a venit in tinutul sau lin 676], I-a luar cu sine in Beit Aramaye [Mesopotamia], pentru ger al Bisericii. Mat Ishaq a fost hirotonit episcop in menastirea Beit Abe, dar din pricina sub$rimii min$i 9i zelului seu nu s-a putut ingriji de comunilatea sa decat cinci luni. fi dupi ce l-a rugat pe npapao'" care l-a lesat se plece, s-a intors in singuretatea lui; npapa> i-a ingd- duit si se retragd, iar el s'a intors la linigtirea lui in mun- rele din Beit Huaye impreund cu monahii de acolo. La sfargir gi-a pierdut vederea $i frali a$temeau in scris in- vatetura lui; ei il numeau al f Chabot $i (o(' â¬ruditii catolici au fosr obligati se se plece, nu fdr, regret, in fata evidentei adevirului istoric incontestabilr ,,lsaac de Ninive a 6t⬠tout bonnemenr nestorien et 6v6que neslorien 'o. Conftrmarea definrttve a venrt in 1909 o date cu publicarea textului original siriac al primei pa4i a corpusului isaachian de c5!rc hamicul editor de texte siriace carc a fosl eruditul pArinte lazarist caldeean (sirian unit cu Roma), Paul Bedjan ( 1838- 1920)". ,,tlustrul Bedian, care n-ar fi cerur ni- mic mai mult decat se poatd venera in Sfantul lsaac, compa- triotul seu, un invetator de tradiie carolica. rnarturise$te insd ingenuu: "S-a dovedit ca Isaac al Ninivei era nestorid: trirditia Imanuscrisel Si tonul scrierilor sale o dovedesc suflcient,"r2. Analiza manuscriselor siriace ale corpusului isaachian ficutd de Bedjan a condus la constatarea existenfei nu a uneia, ci a doue traditiir una siro-orienhle ,,nestoriand" ii alta siro-occi- dentald ,,iacobitd '. Textul siro-oriental este cel original gi com- plet, numdrand 82 de ,,cuvinte" Si in el apar citati ca aurorita$ Teodor al Mopsuestiei, Diodor din Tars Si Evagrie Ponticul. Textul siro-occidental are 8 ,,cuvinte" mai pufin, iar aici nu- mele acestor autoritdli au fost schimbate cu ale uno. PArinti acceptabili pentru Biserica iacobira,,monofizita". Traducerea greace s-a ficut dupe texul siro-occidenral, Si ea are inca alte t'1. Heusxeaa, o2. .ir. (n. 2). p. 16l. Ln p. 162-164, Hausher repro, duce textul ftan.ez $ ladn al câ¬lor doua notifc cu urmatorul comenrariu la adresa ortodoctilor care conlinua sI sfideze evidenrele istor'cs .,Hon.â¬re- ment ildevail y avonchosejugee. Cependanl. devanr une ccrraine pers6vC- r nce e ignorer la vâ¬nl6 histonque- phdnonene que reod seul possible la separalion obstinee enlr⬠6rudition et pi6r⬠, nous sommâ¬s â¬xcusablâ¬s de produire lâ¬s deux documenG principalet. Cele douA notiF vor fi reluate in rraducerile englez⬠ale Pa4ii I râ¬alizar⬠de A. J. wensinck (1923. ci mai jos n. 31, p. XVIII-XIX) Si D. Mil iei(1984. p. LXV-LXVI), in rmd. francâ¬zi a Pa{i i l ldeA.t uf(2001. ct maiJosn 65.p. l0-12)t i t rad. i tal ianain monograf ia luiS. Chiala (2002, ct nlai jos n. 67, p. 53-55). '' Mar haacus Nitir,',, De perfecrioae rclisiow. ed. P. Bdjan, Paris- t.eipzi8. 1909,618 p. Aceastn editie s fost kadusn l'n limba engtczA de orienratisrul olandez A. J. Wensinck: Mrrri.. r/.atises b\ lsaa( ol Niree.h. Amsrcrdrm. I92Ji reâ¬d. anastatic, Wiesbaden. 1969. Edrtia Wensinck notcaza pe marginile lâ¬xlului 9i paginile editiei Bedjrn pecarc o c(am dupA aceasd versiune '' 1. HAUSHERR. /,r. .!r , o. 16l. 6 ,.cuvintc" mai Pulin faF de textul siro-occidental (in toul i+'-",ruint"" mui putin faF de textul siro-oriental oriSinalrr)- Numele lui Evagrie, care e citat de 16 ori in textul siriac atat oriental, cet li occidental, dispare sau e inlocuit cu al altor parinti acceptabil i Pentru chalcedonieni ,,Cum se explice dcci - scrie Bedjan in p.efala ediliei sale - ce monofizitii au vdzur in lsaac p⬠unul din ai lor, iar catolicii lchalcedo- nienii grecr $i latinil pe un Perinte al Bisericii lor? Ceea ce am descoperit in modul cel mai sigur e ce iacobilii au falsifi- car unele pasaje ale cerfii pentru a-l face inofensiv cititorilor seclei lor. Cu timpul Isaac a trecut drePt un onodox, iar nu_ mele sau a fost confundat cand cu Isaac al Antiohiei, cal cu un alt Isaac monofizit"r4. ,,La nestorieni, titlul de fericitul Talcuitor e dat lui Teodor al Mopsuestiei, elev al lui Diodor din Tars $i dascel al lui Nestorie al Constantinopolului. Scrie- rile aceslor doi episcopi au fost condamnate duPA moanea lor alaturi de cele ale patriafiului Constantinopolului fNestorie]. lsaac le citeazi frecvent, mai ales pe cele ale hi Teodor, de obicei fire si-i numeasci. Dar aceste evoctrri fiind insuporta- bile pentru ortodocai, nu s-au dat inapoi ln fata catorva falsi- ficari si anacronisme pentru a scdpa de ele"J'. Lesand textele citate asa cum sunt. s-au schimbat doar nurnele: ,,Fericitul Tal- cuitor" Teodor al Mopsuesliei devine astfel ..unul din dascdli". ,,ovva Martinian", ,,fericitul Chiril" sau ,,Sfintul Ioan Cur; de Aur", iar Diodor al Tarsului a devenit ,,Pavel din Tars" sau ,,Dionisie al Atenei"l6. Ac(,la$i lucru se petrece iD textul grec 'r A re wdea riJducere lor m$ jos, p. 4l I-446. " 1909, p. IV-V. ",lrl./., p. X fi lislr acesror coreduri la p. X-X,. '' .MdI Drodo- drn C!v. 17 ed BedJJn 'p 285, deune in ca, 2? edTheorokr\ , ,unutdrn In l⬠lepl ( fR X, p I45l ,,Fcncirul TalcujloC'- .,Mar Teodor al Mopsuesliei'din C!r. 9 ed. Bedjit(P l l l - l l4) deviDe in C!v. , l l ed. Theotokis , ,avva lv laninian" (FR X, p 216-217). Ccle doua ci ta le din Teodor din Clq lged.Bedjan(p. 155 t i160) nu apar deloc dal fijnd ca intrcs acesr ..crivant 'e omis lo.md din acesl mo$v din rraducerea Breaca: din arr. 22 ed. Bedjar (p. t68) devine in ct ! 32ed Thcorokrs -unuldin St inr t i Par in i (FRX.p. 175) id inC{r.44ed Bcdjsn l t 1 l9 l dcvine in Ck,. l8 â¬d. Tbâ¬orokis, . loan Cur.dcAur"(LR X, p.93)r drn cr f 50ed Bedlan {p 158)devinein(trr .60cd lheo'bk's .Chrr l a l Alexandnei l t f (FR X. f . r t4)r iar mentrunrtc notninalc t8 l9 cu numele lui Evagrie Ponticul care sau e omis cu tonl. sau inlocuit cu nume de Perinti consacratirT. prin intermediul aces- tor fraude pioase scrierile ascetice ale altfel ..ereticului" eDis- cop ..nestorian lsaac al Ninivei au beneftciat de difuziune ..ecumenica", Isaac devenind caleuzd $i invefitor duhovni- cesc iubit $i exalrat penrru zecide genera$i de monahi sirieni, greci, slavi $i latini. Prin citeva utoare ietuSuri, Isaac devenise din ,,nesto.ian", ,,monofizit" li din ,,monofizit", ,,onodox,'. Lumea savanta occidentah s-a gribit sd inregistrez.e gi sE recepteze aceste achizitii in lucrerile teologice standard: dic- lionare, lexicoane, manuale de patrologie. Toate notitele, ma,joritatea dintre ele extrem de scune, privitoare la Isaac Sirul din acâ¬ste lucrfui de referinltr pleace de fapt de la cele douS pagini foarte dense $i rehnice (cu inventarierea listelor manu- scriselo. existente) consacrate lui ,,Ishaq von Ninive" - ascet tr eplscop nestorian al Ninivei de la sfe$itul secolului V _ de citre orientalistul Si liturgistul Anton Baumsaark in erudita sa lrtorie a literaturii siriace din 192213. Aceasta a devenir imaginea schematic[ din dicgionarese ;i patrologii4. Figura din Co. 50 Si 59 â¬d. Bcdjan (p. 352 Si 418) sunr omis. in C@. 58 si 4. ed.Therrokis tFR X. p. 30? $i 43). ' Mentiunile nominalc din Cl.,. t, 8. 6j (de rrei ori) ed. Bcdjan (p. 4, 106. 441. 456.462) sunr omise in Caq l, 2t ti Ja â¬d. Iherrok; (Fi X.p. 28 $i I93): EvaS.ie drn C/.q 8r ed. Bejjan (p 57J, dcvrne in C!,. E6 ed. Thâ¬orolis ,,un oarEcarc dintre sfinti" {FR X, p. 461 r. dn Cue.22 d. Bdjan(p. 174 ti I75) devine in CtrL 22 â¬d. Theorokis .dumnezeiescut criso;e"(Ff X. p. I79), d'n C&r. 72 t 74 ed. Bcdjan 'p. 495, 496-497 $i 5 t3, de-une in Cry. 49 $i 8t â¬d. Theorokjs ,,fericiru l Marcu" (Fn X, p. 253, 255 Si400), iar din Can ?7 d. Bedjan (p. 532) devine in Cry. 19 cd. Theolokis .,sfenlul loan {FR X. p. l0l L " ANroN EAUMSr^RK c.r.htchk.tt rli.hen Lt d&r, Bonn, t922.p. 233-235. re Cl anicolul dâ¬spre .,lsaac de Ninive. ,lin ,icriornd ire de thtotosie cdthotiqu. yllltl. 1924. cot. t0-12. \e'nnar de invaFrut eprscop tarrn alAienei lrurs PETr. Acesta arata cA .,mull rimp socotir cablic, azi helcro,doxia lui nu mai poate fi pusa ta indoiata'(crl_ l0). Tradusr in sreaca. ..opâ¬ra sa a exercrBt o enorma Influenti asupn inrfegutui asxsm rasari- lean . dar ..det eman6 de la un scriitor nenonan, tumc drn ea nu so(hed?Adoclritra carolic{" (col. ll-t2). "' O. B,rrorr.rr.rawur. Ces.hichte .t$ attkitchtichen Litcrutkt, \ot. y. Freiburg i. Br.. 1912, p. ?4i B. ALTANER. par?ldft", Freihorg i. Br.. 1938. 20 2l unui modest ascet $i episcop ..nestorian" dintr-o obscure prc' vincie a lmperiului persan devenit ,'Sfant P?irinte" al Bisericii Orlodoxe nu putea se nu locheze, mai ales pe ortodocti- Acestia n-au ezitat chiar se sfideze evidenPle pentru a evita oaradoxul unui ,.erctic" dascil duhovnicesc al ,,ortodoc9ilor". iJn exemplu al unei astfel de atitudini anistorice, obsedad de cli$ee dogmatice li stereotiPii, il ofera ii reac(ia retoricd reti- nut indignate a perintelui Dumitru Sdniloae la aceasti ima- cine-standard, din foarte scuna introducere despre ,,Sfanlul isaac Sirul 5i epoca sa" care prefateazl traducerea sa roma- neasca a versiunii grecetti editate de Theotokis, inclusd in vo- l n\tl x ^l Filocaliei. ln opinia perintelui Dumitnt Stdniloae, ,,identificarea autorului nostru cu un episcop nestori.n al Ni- nivei ridictr unele lntrebiri greu de rezolvat in cadlul acestei ipoteze. De exemplu: cum a putut un adept al nestorianismului, care despafie strict in Hristos persoana dlmnezeiascd de cea omeneasce. sa adopte mistica evagriana care aproape confun- da dumnezeiescul cu adancul omlluil Cum a putut apoi un evagrian se foloseasca atat de frecvent pe Dionisie Areopagi- tul, ca.e e la antipodul lui Evagrie, prin plasarea lui Dumne- zeu intr-o trarscendentt atat de accenhratr?'"'. Intrebdrile sunt grave $i trimit spre probleme reale, dar din pecate ele nu pri- mesc nici un respuns afari de faptul ce, intrucet nu-i cunoatte nici pe Sfen$l Maxim Minurisitorul (t 662), nici pe Sfantul Ioan Scdrarul (t 649) ii citeazi doar autori din sâ¬colele IV-V(ultimul fiind Dionisie Areopagitul) ,,acesta e un semn ci au- torul nost.u apartine unei epoci nu prea depdrtate de sfertitul p 22f {7 rendurj de rext); M. VrLLE - K. RAHNER, As.cs. und Mytti* ia d.t Viiterzeh liad\tcerca ti adaptarea gennana dc catrc viilorul celebru teo- log catohc alsecolului XX Karl Rahner a carii f.anceze a lui Marcâ¬lViller din 1930), Freiburg i. Br., 1939, p. 245-246i H.-C. BECK, Kirche u d theo. tosischc Liaatw im by?r^ri,irct ,r R.i.t. Miinchâ¬n, t959, p. 453 04 ren- oun de lo(0, cu precizarea cA prin rraducâ¬reain greaci adaptat{ a scrierilor aceshi â¬piscop nesronan ai Ninivei .jnrrâ¬g curcntul nisticii evagriene s-a rnrors inapoi in Bizant , Rindc6 desi il cunoa$e pc Dionisie Areopagitul, rsaac -urmeaT-d in prima linie sistemut lui Evagrie t l. ORnz DE URBIN^.Pof:llosia ,rioco. etl. fi. t965, p. 145- r 46. secolu lui V""'. A afirma insd in 198 | c6 .,problema idenririri i lui lsaac nu e inca rezolvata, a9a cum $i baza siriaca a textuluiIui grec cere studii serioase inainte de a fi rezolvatd'{r e un enunl peremptoriu firi acoperire; el lradeaze inainte de toate carentele orizontului informalional al Romaniei comuniste in care lucra pirintele Durnirru Stiniloae in acei ani si care-si lisau inevitabrl amprenta asupra orrcdrei cercetari umantste, izolate artificial de ci.cuitul cercetdrilor Si discufiilor $iinti-fice internalionale. In lipsa accesului la srudii gi izvoare ggeu accesibile, recursul la cli$ee stereotipe $i ipoteze nesustinutede nimic nu reutea decet precar se compenseze eruditia in_ dispensabile pentru verificare, pentru afirmarea si infirmarea acesfora. Oricat de in Ftoare, reducerea romandce a oDerei Sfantului lsaac la ..un poem spirilual de negreire frumuse1e..{ care oe aceea se sustrage unei ,,rezumeri satislecdtoare ereu de inliptr.rit" e la fet de dezaftigitoare ca $i concentrarealmpre- sronrsrS a onginalirati i spiritualir5ti i Smnrului lsaac in.,palru teme capitale": ,,a) importanta nevoinfelor $i a greutelilor pen- tru desdvartirea omului, rem[ in care manifesti o inrudir; cu Marcu Ascetul; b) imponanta smereniei, in a cirei descriere e poate cel mai mare maestn; c) rojulcunoscitor al J lenoare originare a naturii sufletului; $i viala duhovniceasc,(ruhanuk) - accestbila doar puljnora i i exclusiv ca un dar al harului - rdenttca cu lucrarea Duhului Smnl in sufletul cu.at 5i pasiv, repit in extazul ,,uimirii" (re."rd) in viala lui Dumnezeu, anricipand astfel stare de dupi iovieres. - Fuq.,yl 3 fost confirmat 9i de o vasti cercetarc des{e$urardin arii '?0 de pirinrele carmelit Robert Beaulay (n. l-927),prcfesor la Seminarul caldeean din Bagdad, asupia misticului slro-oriental din primajumitate a secolului Vlll yohannan din Dalyatha sau Yohannan Saba (Ioan din mindstirea Viilor sau loan Bltranul), un fel de Simeon Noul Teolos sirian. Re- zultatele investigaliilor perinrelui Beaulay s_au cincretizat in edifia critici a scrisorilor acestui mistic5o 9i intr_o monurrn_tali tez6 de doctorat susfinutd la Sorbona in 1974 sub con-ducerea erudirului elenist gi orientalist Amoine Cuillaumont(.1915-2000). Corpul principal al tezet, consacrar inviltruriiduhovnice$ri a lui loan din Dalyatha. va fi publicat abia in ryy^u ..Lr^elaSald, prima ei pane a fosr publicare separar in ry6l.suD lonna unet ,.innoduceri in studiul misticii siro_orien_lale" '. Aici perintele Beaulay arara pe larg cum s_a constttult sprntuattlarea stro-orientala. aniculand in cadrul schemei h,partite a lui loan din Apameea o sintezi intre mistica evarriane a ascezei $i conremplirit intelecruale a Treimii gi mistiJa ma_ canane a simtirii ti experientei inflrcdrate a lui Dumnezeu inInrmd, cu aporruri apofadce din Crigorie al Nyssei gi DionisieA-reopagitul, pe un fundamenl rcologic oferit de viziunea an-trohrane asupra hnsrologiei gi economiei nlentuirii sintetizarede Teodor al Moosuestrei_ . in aceeagi perioade, inceputul aniior 'gO, ,,pâ¬rseverenta in aignora adevirul isroric, fenornen pe separatia incipilanate inre erudilie &Ct KHAUFf.HA( HrM, op. .ir, ml. 204!2050. '", PatrcIoSia OrieaQtis)9 3. tgl9 '' R.BE^ULAy, r'arrâ¬i8rdrn ent spiritrcl de Jea, d? Datwltm, q,stiqw syru-onutut dr vIf siiclc (Thâ¬olosje hisronque 83). B"*"h*;:t;;, ': R. BL^ur ^\. La luaie4 lars ton4. hitro.lu.tion d l.i,ud. d. Ia l1r"J:1,:,"1i;lil,r,l;:ll,,endlp chew,ocm , a le8?r firad rom in z in 194'7 ca dominant la o odocti de parintele Hausherr". incepâ¬a sa fie depelit de onodoctii insisi. InfluenF smntului Isaai Sinrl n-a incelat sa fie dominanta intte reprezentantii rradiliei isihaste din monahismul Srec din prima jumitate a secolului XX li lor le datorem inderDnuri stdruitoare adresate monahilor 9i credinciogilor de a aprofunda scrierile Sfantului lsaac (ceea ce a condus la teeditari succesive a ediliei The- otokis in Grecia din 1966 incoace). Aslfel, faimosul gheron Iosif Vatopeditul (1 1959) scria: ,,Daci toaie scrierile Pdrintilor pustiei carc ne invati trez- via ti rugeciunea s-ar fi pierdut ti ar fi supraviefuit doar scriedle avvei Isaac, ele ar fi fost de ajlns sa ne invefe de Ia inceput Si pana la capdt viala de lini$ire li rugeciu- ne. Ele sunl alfa gi omega vietii de rezvie gi rugEciune IAunlrice $i sunt singure indeajuns sA ne ciliuzeasce de la prima treapte ti pand b desevartire." Iar gheron Hieronymos din Eghina (t 1966) lndemna si el: ,.Nnl uita pe Isaac. ln fiecare zi o pagint din avva lsaac. Nu mai, mulr. Isaac e o ogljndd in care si te uili la tine insufi. In aceaste oglindi vei vedea dacd ai pe fala ta necurelii $i murderii ca se le poti indepena ti se le potigterge. In avva Isaac iti vei vedea gandudle gi ce anume gandesc ele. Vei vedea incotro merg picioarele tale. Vei vedea dacd ochii tdi au lumini ti vid. Vei gisi acolo cAi srgure Sr neretecite care-ti vor fi de ajutor. O pagine din I$aac pe zi. Dimineata sau noaptea, oricdnd. E de ajuns sd citegri o pagini pe zi." Un ucenic al acestor doi celebri gheroni, pdrinrele pantelimon, a rnlrnlal inlre 1958-1962 in Boston, SUA, o comunitate monahalS onodoxa traditionali\ta cu hramul ,,schimbarea latsa15" ti a steruir se se faca o rmducere engleza a edilier Theo_tokis. Lovindu-se de dificukalile insurmontabile puse de tex-tul Srec deficirar al acestei edil i i . t i neputandu-le solulionantct prin recursul la microfilrnele vechiloi manuscrise grecegtr care-l face cu putinti doar gi evlavie", fenomen acu- 24 ' ror . , r . l ra/, ,u. n 2),p rol . 25 (de la Paris- Sfantul Sava, Sinai si Athos). tandrul traducator -- Dana R. Miller - a cerut ajutorul laimosului siriacist de la Oxford, protesorul Sebastian Brock. li a invatat siriace pen- tnr a putea confrunta textul grec cu originalul siro-occidental (inedir, deci consultat dupd microfi lme). folosit ca baza de lraducdtorii greci Patrikios 9i Avramios de la Mar Saba la 'f ir! itul seeolulur Vll l - incepulul secoiului IX\4. Rezulratul acestei traduceri a textului grec confruntate in note cu origi- nalul siro-occidental a fost monumentala editie americane a ,,Omiliilor ascetice" ale Sfantului Isaac editate de Holy Trans- figuration Monastery, Boston, in 1984 (CXV + 561 p.). Tex- tul englez e incadrat de doui ample ii riguroase srudii ale traducatorului (care din smerenie nu ti-a dat numele in carte). .,lnt.oducerea" (p. LXlll{XV) ofere o relatare istoricd exac- tA asupra vietii ii scrierilor Sfentului lsaac, plecAnd de la cele doue notite incadrate in viata Bisericii R5siritului din seco- lul VII, urmattr de o hecere in revista a situatiei textului siriac(p. LXXVII-LXXXVT. grec {p. LXXXV-XCIVt. slavon 5i rus(p. XCIV-XCIX, cu traducerea engleze a prefetei staretului Paisie Velicikovski), a traducerii engle?⬠din 1923 a lui Wen- sinck fecuti direct dupe rcxtul siro-oriental (p. C-CII) Si o prezentare a principiilor $i optiunilor terminologice ale noii traduceri (p. Cll-CXll). Aceea5i rigoare Si autentic stil ttiin- tif ic dominA $i ,,Epilogul" (p.481-541), un amplu $i valoros studiu consacrat ,,istoriei $i teologiei Bisericii Rislritului din Persia pana la sfarlitul secolului VIf't5. Aga cum aratd parin, lii de la Schimbarea la Fati in ,.Cuvantul" lor,,inainte", sco- pul anexerii acestui studiu la traducerea ,,Cuvintelor ascetice" ale Smntllui Isaac e acela..de a demonstra ce avva Isaac n-a fost nestorian, cum se sustine indeobste in Occident", intrucat studiul mentionat ,den|onstreazi ctr pe vrenea Sfantului Lsaac nu se poate pretinde istoric ci Bisericd din Persia em onesto- riani> in sensul doctrinar al cuventului. IndeDendent de roate ia Cel mai ve.hi manuscris, pastrat din p!.ak fratrenrar, e un râ¬xr grâ¬c umill de 78 dc file, continend p.imele 16 omilii, ri pastrar aciualmente la Biblioteca Nalionala a Frantei: Co.ler P4risihus F ecus 691. " Tradus intcgral penlru valoarea lui excepl'onald in volumul de fal, mai jos. p.465-516. aceste coDsideralii insa, in scrierile Sfantului - binecuvdnla- re.l lut fr( cu nor | - nu e^isd nimi! care sd con!ne doctf lnele hrrstologrce condamnate ale ne\loriani\mului sau orlcare din celelalte inv66turi eretice ale vremii"'" Daca anil 80 au vezut cel pulin in Ortodoxia americana reconcilierea evlaviei cu eruditia- anul 1983 a adus cu sine o descopenre cu adevirat epocald. Intr-o anexe a edi{iei sale din 1909 (p. 582-600) a textului siro-oriental original al corpusu- lui cunoscut al scrieri lor isaachiene, perintele Paul Bedjan publica trei extrase"' din ,,paitea a doua" (parguthi d-tunenl total necunoscutd part atunci a scrierilor lui Mar Ishaq al Ninivei dupe un manus-cris de 255 de file din regiunea Urmia (nord-estul lranului). ln p.efata sa (p. XVI), Bedjan scria: ,,Al fi publicat acest manuscris ca un al doilea volum umetor primului, dace l-aS fi putut colationa cu un alt manuscris. Dar aceaste resurse mi-a lipsit. $i am regretat faptul, ceci in el se gesesc pagini foarte frumoase." In evenimentele tiagice din anii l9l5-1919, care au dus la masacrarea populatiilor sirie- ne 9i ifrnene din nordul Irakului Si Iranului fi din Turcia de citre kurzi, bibliotecile din zone cu sute de manuscrise pre- lioase au pierit in fldciri pent.u totdeauna, in holocausrul cul- tural care a insotit ru$inosul genocid al unora din cele mai vechi crettinetdti orientale masacrate, deDortate, islamizate sau exilate. in aceste dramatice ",."u-.tun1". manuscrisul integml pc care-l avea la dispozitie Bedjan a pierit fa.e urme, Panea a ll-a a corpusului isaac^hian pastrandu-se doar frag- mentor in doua codice lacunare'.. Pierderea manuscrisului din Urmia erc socotiri ireparabild. in aprilie 1983 profesorul Se- basltan Brock a avut insd bucuda de a descoDeri in Biblioteca Bodleiand dln Oxford un alt manu\cris rntegral necunoscut al Pinri r l l-a Achi.,rl ionat in 1898 tol drn regiunea Urmra. de . - t ) f . t t !4\d,n ' Pasinite 582 588: t rusaciuDrie 5.22_26. t0), 1984. p. XXXIX. ,tapilole desprc cunoaiterc ', Sura IV.71-75. 78. 80 29-10 din Crv 5i irr Ia p. 5t9-600 Cri!. I I dcsprc i&r.{ l 298 (sccolc le XII-Xl l l ) . l l5 t . : . .Capirole dâ¬spre 46- lV. |5.2(Ll9f i a_rd, . 10, -1G-19. l0:$iAa'a, /s,e- rp'role destlre cunoattere lV,89 l0l) $i (-r,! t 20 26 11 Cercelarea colecliei de nanus.rise a lui Mar Issayi a relevat o alrt sur- prizr: existenla la nr. 5 a unui msnuscris de 133 d⬠file copiar in 1900 Si inritnl^ Pa .a a Ia Q'alsu u da-tlatl ascnetitot lui Mar lsaac. Manu- s.risul conline 17 ,,cuvinte" dinre care nr. 14-15 se râ¬gasâ¬sc in Pa.tâ¬a I(or. 22 i 4O), iar nr. 17 in Pane3 a II-a (nr. 26). Rameo 14 ,â¬uvintâ¬" inâ¬dilo afla{e ln curs de editaE de Sabino Chiah. Dublicarea in edilie critica a textului siriac al Pe{ii a II-a a iost impa4ita. Editarea Cuvintelor l-3 (deci inclusiv cele 405 de ,,Capitole despre cunoa$tere") a fosl preluate de siria- cisrul italian Paolo Bettiolo, dar publicarea lor intarzie panE a\taz;. Cuvintelc 4-4l. au fost deja publicate cu traducere en- rlezi de profesorul Sebartian Brock". In 1985 Paolo Bettiolo i oublicat insa o (raducere italiand a ..Capitolelor despre cu- noastere" (ed. Il revazuta ti addugird in 1990)6'. O traducere ruse a jumetate din Panea a ll-a, Era cele 405 de ,Capitole despre cunoattere", a publicat in 1998 (ed. I[, 2002) ieromo- nahul, actualmente episcopul rus al Vienei, Ilarion Alfeiev". in fine, foarte recent, perintele cistercian de strictil observanti, dom Andri Louf, a publicat (folosind pentru ,Capitolele de- spre cunoaltere" rtl.s. nr- 4 din colectia Mar Issayi) o excelenti traducere ftancezi a intregii Ptrli a II-a prefaFti de o fru- moase $i valoroase introducere in gandirea duhovniceascd a textelor Pirgii a II-a65. Reveland aspectele ezoterice ale gindirii duhovnicetti a Sfanrului Isaac, aparilia Pdiii a II-a a dat un nou impuls stu- diilor isaachiene. S-a Itcut simfite ti nevoia unor prezenteri de sinteze. Acestei exigente i-au r5spuns doui aparifii recente: ampla antologie tematicd a ieromonahului (episcopului) Ilarion Alfeiev cu litfuf (Jniversul spiritual al cuviosului Isaac SiruP, loan l- lcajr: S. BRocx, ..Panee a doua a scrierilor Sf. Isaac Sirul picrduta 5r rcgasita , Rey6r4 r.oro8lai 76 ( | 994), nr. I . p. 90-93. "r fs^Ac oF N|NEVEH (lsAAc TgE SyRtAN), I/r⬠Secord Pa.t. ChapteB lv XLI (CSCO 554-555: Scriptores Syn 224-225), lruvain, 195.c' lsA^co Dr NrNrvE. Dri.o rsi spiritwli. Capnoli su a conoscen?a, pre- thate, coaenplazionp sull argotnato h gehena. ahn ot6.oh,U.Qiga. lon. Bose. 1990: amplu g remarcabil studru inrroducriv rp. 9-4?). ccle 405 caprble (p.49-197), Cr nrele 4, 5,32,35 $j J9 din Partea a ll-a (p. 199-2316t Cuuintul5 dinP teaal l l .a(p 241-245r Sr posttbla rp.24?-258)PRr PoD.BNyr fsAAK SlRu\. O bo:e:tvcnnv(h taifuch t o drchovnoi :ivn Noao nt,R tcl$h.-'. Moscova. tc98. zom- ._ IsAAc r-6 SyRrEN, (Llzvres spirituelles - ll. 4l Dncows rdcenment d"'oer?rc (Spirirualit⬠Onenrale EI), Abbayc de Bellefo'tainâ¬, 2003: er- celenra- ..lnr roducerc- rp ?_90) 1^^, ur.har4i 14! t'tFrortt,hn.p kdaka Suna. Moico'a. t998: ed ll '" rl J.rL\ihile tr pe WWW: \.a.^ ndho toia. E/hitalron. rrad enStezi reverendul Yaroo M. Neesan din pe$onalul misiunii anglicane in zond, codicele nu era inse catalogal- Manuscrisul Bodle- ianus s\riacus c. 7 consti din 190 de foi (19.5 x 14,5 cm) scrise in caractere estranghela ti e databil dupE criterii paleo- grafice in secolele X-XI5e. Manuscrisul e complet si pesfat in bune conditii, cu exceplia primei gi uhimei file carc sunt deteriorate, ceea ce face ca inceputul prirnei piese ti finalul colofonului cu data copierii sa fie imposibil de descifrat. Analiza sumara a arelat ce textul celei de-a doua pe4i era alcatuit din 4l de,,Cuvinte" nurnerctate (doue din ele, nr. 16 fi 17, repetabd in mod .oi,os Cuvintele 54 9i 55 din Partea l, ed. Bedjan), partea central[ fiind ocuparl de Cuvantul 3 alc6- tuit din 405 ,,Capitofe despre cunoa$terc" lreie d'-idata) in- soflte de scolii ,,ltrmuritoarc" (nlrrare). Descopâ¬rirea a fost anuntatd de profesorul Sebastian Brock - auior al unei serii de studii si articole consacFte Sfantului Isaac@ - intr-o co- municare la cea de-a X-a Conferintd Intemationald de Studii Patristice de la Oxford (1983)6r. Pentru facilitarea apariqiei, 5e Ultâ¬rior, in biblioteca episcopului cddeeln din Tehcran Md Yohannan Issayi, s-a descoperil (nr. 4 al colccliei de manuicnse) o copie integral,(329 i) a Padii a ll-a a corpusului isaachian ereculara id 1895 dupa ma- nuscrisul anat actualnEnte la Bodlâ¬iana de prâ¬otul asirian David pentru acelasi misionxt snglican Y. M. Neesnn. @,,Si. Iraac of Nineveh and Syriac Spi.itualily". Sobomo l:2 (19'15, p. 79-89i ,,Thc Prayer of the Hean in th⬠Sjriac Tradir;,on" , ibid. 4:2 l19a2l p. | 3 | - | 42: ,,Isaac of Ninereh: Somc Ne\rly Discovered Works ', rbld 8i(1986), p.28-33i,,Humanity and Natural World in thc Syrian Tradition", ibid. l2tz llg9o'), p. l3l-142; ,,Some Uses ofthe Term 1eorya in thc Writ- iogs of fsaac of Nincveh . ParcIe d Oient 20 (19.N\ p. 40?,.119i ,,Fro Qarar ro Tokyo by way of Mar Saba: rhe Translations of Isaac of Berh Q lraye (lsaac the Syrian) . A.an ll-12 (1999-2000), p 475-484r .,Syri inlo Creek ar Mar Saba: the Translations of lsaac the Svrian". in: l- ParRtc \en.). The Sobaite Heritase in the Orthodor Church Jron lhe Fiih to t Prerzt. l,euven, 2001. p. 201-20E. '' ,.Losl and Refoundr Part tl of lhe Works of St. Isaac of Stutlid Pdtrittico. l8/4. Kalamuoo-Leuven, 198c, p. 230-234i 2a 29 J $i. in sfarsit, prinra monografie $liintificd de sinlezd lte?l de doclorat in orientalislice de la Universitatea din Louvain) datorut6 tan?irului monah rralian de la Bose, Sabino Chiali, pubficatd in 2002 cu frumosul tillu: De /d crceza eremiticd la nila infinitd, ti subintilulara modes,t: Cerc?tdri asupra lui lsaac ol Ninivei Si soanei /aro . Cele patru secliuni ale lucrerii trateazi pe rand despre: l. Mediul isrorico-geografic (Biserica siro-orienhle ii relatia ei cu societatea $i monaiismul pane la sfar$itul secolului Vll): IL Isaac $i oFrer3 sa (viala, opera in original 9i universul sdu religios li teologic): IIl. Marile tenre aie gandirii lui Isaac (cunoatterea lui Dumnezeu $ treptele ei; taina lui Dumnezeu ti taina omului; asceza ti lupta duho\ari- ceascS; eshatologia): IV. Posteritatea (in toate traditiile crestirE orientale ti occidentate, inclusiv in lumea islamice), un apen- dice masiv inventariind totalitatea traducerilor isaachiene. The Sprttual world of rsdoc r/te Sy,rtr (Cisrâ¬rcian Sludies 175J, Kalama, zoo, 2000i rrad. franceza: l'untuers spnnuald tsaac te Syrie, (Spirjluatir6 Oric.tale 76), Abbaye de Belletonraine. 2O0lt rrad. italiana in curs de aDa- ritie la E,ll. Qiqajon, ComuniD di Bose Dupi o rmpta inroducerc priviroarc lr isroria Bisericii din Persia, viala. s.rierale t izvoa.ete tuj Isaac. votumul stange rexre comâ¬nrar⬠8rupar⬠rem?ric in opr capirole .eprezenland rol alatea tenre majore (dcraliale in subrâ¬mâ¬): L Dumnezeu. oniverul si uma- nr 'alea.: . Cdle! {rngurarrculur: J tsprre rr :ncerct, J le drumut \pre Dum- nezeu; 4. Smerenia: 5. t crimi:e; 6. gcoala rugaciunii; 7. Viata in Drmne, zeui 8. Viata lunii vjrrcarâ¬. Recâ¬nzie cririci de Dana R. Milter in rrlole: Jonnal "l Staa. St|dics 5.1 t2OtJl\. htlp://sJren..ua edu/hutott iuti-vtt acesluia, riscul metodei scolasrice adoprate d⬠l. Alfeiev e aceta de a da imprcs,a talsa c! Isaac ⬠un gendiror sislema(ic. ccca ce nu e. da.deftcienF najora ar fi acâ¬ea ca el ne spune doar ceea re spunc Isaac, fi nu cxplici ti ./?.? lnume spun⬠câ¬ea ce spune. D'ci cum si ne apropiem de universul sau de gendir⬠ascetic dcspi4ir de o ,.enornlA prlprslie. de tumea i, care 61 Dall ds.esiemiti.a atld ttise,i.o1ria inlinito Ri.erche su laaco di Nuir< . la lua lb ua tBibliorec:l della Rivisra di storia e tetreratura rcli- siosa Xlv), Ed OIs.hki, Firenzc. 2002. v t + 406 p. (vad .or ncascn in cun de apante Ia Ed Deisrs. seda ..lnilicri ). Sabino ChiatA esre si aurorul rn( l dnrolo!r l de re\re rsJJchrdc l \^A,1, ' , r NtNr\r . un un e spt ,na. A lotoeia n crln di S. Chiala. Ed elqqon. Aose. 1999. fj pregaretle o ed4'e critr., pe baza inregir traditir nlnrscrisc I le utui original siriac al Par l r i I s i l l l Biserica Asit'iund a Risari tlui - oriSin(' istorir $i oPltunt 'eotogtL? O constalare cu valoarc de principiu hermeneulic se impu_ tl< dupil accJstA \uLcinla lrecere in re! lsta ir l tLeraturtt despre St, inr; l lslrc al Ninr!er Sir i i rnul. din epoca baro(a a orienta- listicii creitine $i pena la incePut de nou mileniu cre5tin: pen_ rru a nu fi denaturate. figura sa istorica fi profilul spiritualnd- lii sale cu o ata( de irezistibile atractie ,,ecumenicA" trebuie intelese nu plecand de la cli$ee identitare anexioniste, ci de la mediul eclezial, teologic ti spiritual in care s-a format si pe care-l exprime in ultima instanti. Acesta este crettinismul siro- orienral irl Bisericii Asiriene a Resaritului, cum s-a autointitu- lar si se nume$te oficial pane in zilele noastre, .efuzend eti- cheta insultetoare de Bisericd ,,nesto ana"63. Citeva cuvinte despre aceastd Biserici sunt, atadar, obligatorii aici6e pentru jusra situare a Sfantului Isaac. mai ales inrucat in literatura reologice romaneasca - aflate din pdcate incd in captivitatea anacronicd a vechilor clitee identitare de tip dogmatico-pole- mic sau a unei viziuni ortodoxo(ronrano)centrice - nu existi nici mlcar un articol despre ea Si despre creflinismul siriac in general. Disputele hristologice din secolele V-Vl, conducend la fractura Orientului crestin in Biserici chalcedoniene (grea- c6-bizantine) Si ne- sau antichalcedoniene, au dus la stigmati zarea acestora din urme ca ,,eretice" cu rearltatul practic de- plorabil ca vechea $i marea tradi$e a cie$tinismului oriental a aJuns sA f,e infierate $i marginalizatd in sine $i supuse (arunci cand s-a ivit ocazia) elenizirii sau latiniz-irii. Doar doue nume ti opere au reu$it se sparge,,blocada" bizantini Si latini, $ se se rmpunl in Risiritul onodox bizantino-slavo-romin sau in Oclidentul latin: cel al Sfintului poet Efrem Sirul (un Dante stnac, cum a fost numit) si cel al Sfanului Isaac Sirul. Re- ceplia lor a fost conditionard insa, pe de o parte, de limitele lraducerilor fi adaptdrilor dcliberate impus⬠textului original, 'r Cl SEBAsl.taN BRocK. ..The "Nesrorian, Church: A Lamemabte Mis-no^tnei BulbtiL al Th. Johk R\ laidt Un^ asN Lihmn al Maithc .r/6 {r1996' I l 2J-35. l rad. rom;neaL, marlos. p.44? 4h2.( I hrhlrngraf ia e\enl i l6 ( cr i nrrr ros. p. 465. 3l.10 f ur, pe de ald parte, de un fenomen de deconrexrlalizare a lor.pentru ambii sfinli confectionandu-se biografii ascetice sche- ma zate 9t retu$ate, cu inten^lii mai mult sau mai pulin pioase sau anexioniste confesionalTo- Siria, prescurtare de la Asiria, desemna in Drimele secole ale erei cre ine o zon6 vasl;. situala la est de Eufrat. inctu- zAndu'i pe locuitorii arameofoni din Mesopotamia, valea Ti-grului pana la podisul iranian 5i pustia Arabiei. Zona era divi- zati din punct de vedere politic $i disputatl militar intre Im_periul .oman la vesl li Imperiul iranian al parfilor ( t40 i. Hr. _ 224 d.Hr.\ li sasanizilor (224-636 d. Hr.), fiind terenul dedesfi$urarc a nenumamte rezboaie $i opâ¬raliuni milirare. prin- cipalele provincii civile $i ecleziasrice ale acestei zone erau. incepind dinspre Medilerana. in InDeriul romaa: Syria prima cu metropola Antiohia, al treilâ¬a oral al Imperiului dupi Ro_ ma fi Alexandria. scaunul patriarhului Orienrului, la sud eraSyria secunda cu metropola Apameea, spre est emu Euphra- tensrs cu metropola Hierapolis sau Mabbug qi, dincolo de Eufrat. Oshroena cu metropola Edessa. siriac Orhay. ,.Atena',Orientului siriac. Dincolo de granile. in Imperiui persan se aflau la est de Edessa pane spre Armenia $ lacul Van provin- cia Beit Arbaye cu metropola Nisibis, siriac Nsibin; mai la â¬st, inke Tigru li cei doi afluenti ai lui, Marele qi MiculZab, era Adiabena cu metropola Arbela sau Erbil; la sud de Micul Zab in(re Tigru gi riul Diyala gi la est pant la Munlii Shah- rzur era provincia Beii Carmai cu nrtropola Karka d,Ber Sloh(azi. Kirkuk), la vest. intre Tigru 5i Eufiat. in inima Mesopo_ tamiei se g6sea provincia Beit Aramaye (tara arameilor) cu rnetropola, totodati sediul pat.iarhal $i capitali a Imperiuluipart ti sasanid. in dublul Ora$ imperial de pe cele doui ma_ Iuri ale Tigrutui Seleucia-Ctesifon 1la 30 km sud_est de Bae_&d), ?- sud de Beir Aramale pana la Golfrrl penic era pri_vincia Maisan cu metropola prat d'Maishan (azi Basra); tor la - . - 'Desp'e cresrrnrsmul $nac r t pf lmetor t re i \ecote t r cazut StantutulErem cu o'sranta enormi dinrre .'Etremul (rnac.$i ,,Efremut 8râ¬(... a sevâ¬dia sludiul meu "Smnrul Efiem. cre$inismut siriac n câ¬ahlrA reotogiâ¬., carnrrodu-ce.e ta versiunea rcman$sca a monografiei tui SEBAsi.laN BiR(x.x, tr/rc,, Si&/. Ed. Deisis, Sibiu, 199E. D 5-r0 32 Colful Persrc. dar Ia e-\t de- Shal-( l-Arab {f luviul re/uhal din confluenla Tigrului 1r Eufrarulul inointe de virsarea lor in !f,i iut p... '.t pana la podi$ul iranran.se intindea provincia Berr Huzaye tsau Huzistan. vechea Susiana sau Elam) cu nE- lopola Gondrsapor. sinac Betl LaPal: mai spre est. tot plecind de Ia Golfll Persic era provincia Beit Parsaye (Fars sau Per- sida, leagenul dinastiilor persane) cu roetropola Rev-Ardashir: mitropolitul de aici avea jurisdictie atat asupra provinciei Khurisan, din nord-estul Iranului, cu scaunul la Merv, cat gi asuDm insulelor 5i tarmului de vest al Golfului Persic' reprc- zeniand asa-numita Beir Qatraye (Qatar). Cresrinismul a pAruns treptat in acest spafiu, ince din epoca apostolici, pomind dinspre Edessa, ,,fericita cetate", ti ulterior Nisibis. Dezvol6ndu-se in strans contact cu iudaismul ascetic esenian ii cel rabinic mesopotamian 9i dive$ele forme de gnosticism (Bardesane a trdit li activat int'xe 154-222 la Edessa) el a luat de aici o putemica inclinatie biblicd, simbo- lico-poeticd ti ascetica. Cum arate institutia ascedci a celiba- tului consacrat din comunitedb cre$tine siriace (ata-numitii ,,fii" S; ,,fiice ale legemantului", bnei/bnat qyama), vetirabtl ,,ordin" laic caruia ii vor apa4ine cei mai de seama reprezen- ranti ai liE.arurii ;i spiritualitilii siriace din secolul ry: Afrahat(270-345), ,,inteleptul persan", ti Efrem Sirul (Aprem Suriaya, 307-3?3), ,,harfa Duhului". Tot in acest spatiu se va dezvolta h sfe$itul secolului IV Si spiritualitatea pnevmatice edmziasta a simfirii ,,inimii", reprezentatd de a|a-numita Carte a tepte- lor ti de Ofiiliile fiacarie4e. Ea va fi imDinse in erezie de ex- tremismul harismaric al ,.mesalienilor" (,,rugArorilor"). in nu- nEle rugAciunii $i expâ¬rientei subiective, acettia refuzau orice fiEdiere sacramenhla ti eclezialt a vietii spirituale, gi vor creapane teiziu o Droblemi oentru Bisericile siriacofone. Profitand de toleranta religioas6 din Imperiul pan. creginii au putul ac- tr!a libâ¬r $i misionar in Mesopotamia y Persia. unde la mijlo- cul-secolului lll se inregislreaze deia pesre 20 de episcopii. U cotiture dramatlce s-a Drodus duDe anul 250 o dati cu lnstalarea la putere a dinas(iei iraniene a Sasanizilor care Praclica un /oroaslrism militant $i per\ecuror. Sasanizii au ous un razbor aproape ncintrerupr cu lmperrul roman timp de l l J aproapc patru secolc. conllicl soldar cu numeroase dâ¬porttr de populatrr creSlrne p( ter i ror iu l lmper iu lur persan t ;um fost cea din 260 in lrma vicloriei lui Shapur I asupra impira tului Valerian. ficut prizonier, cand cetatea Gondisapor a fos construitd de prizonicrii romani printre care se gasea ti epis copul Dernâ¬trian al Antiohiei)_ Srarea de beligerant! aproapl continu, intre Imperiile sasanid ti roman s-a repercutat dra- disrinct dc cel al Scolri alexandnne. fapr plin de conrecint pentru identitatea teologici viitoare a Bisericii siriacofone din Imperiul persan. in conflict cu episcopii celorlalte Biserici din Persia, Papa, episcopul oratelor imperiale de pe Tigru Seleucia- Ctesifon intre anii 310-329, i$i impune autoriratea de prima asupra intregii Biserici din persia care-Si c4tige astfel o auto- nomie ,,de facto". Incetarea persecu[iel Bise.icii crettine in lmperiul roman i matlc asupra creginilor din Persia suspectati mereu de a fi neloiali Sasanizilor. ,,agenfi secreti" romani. Ca atare, crerti- nii au fost, pe de o parte, supu$i unor persecutii aproape con_ trnue, lar, pe de alte parte, au fost obligati s6 se izoleze Si autonomiezeze â¬clezial fala de Bisericile $i cre$tinii din lm_ periul roman. Ca se reziste 9i sd-Si pastreze identitatea ln con_ dil i i dramatice de peneo.rt ie $i marginaltzare et f i-au creat un sistem extrem de bine pus la punct de tcoli cre$tine, care de- pindeau inse de o ,,universitale" situata in afara granitelor Imperiului persan persecuror: initial la Nisibis, iar dup6 ceda- rea de citre romani a acesrui ora; peqilor in jO3 $i pana in 489, Ia Edessa. Aici se va refugia in 363. pertsind Nisibisul ocupat de perti, Sfdntul Efrem Sirul. Edessa se afla lnsd subjurisdictia Antiohiei $i ca arare in spatiuJ de iradiere al 5colii .",.1 orez.rdat , le Mar lshaq. eplsiopul Seleucici-Ctcsifunului . i .urot'co. ut inlregului ()r icnl . in carr adopl,r - cu intet- ] i .re.te 85 de an' - Simboiul , le credinla si canoanele Sino- iulur I Ecumenrc dc l l l Niceea tl25). precum si canoanele .elorhhe srnoade lorale .rornane din secolul Mzbucnirea in 420 a unui nou val de persecufii ale cregtinilor din Impe- riul per\Jn a Londus rel de al trel le3 Slnod general al Biseri- c i r [ idsar i lu lur drn 424 (reunrt la Marlabta sub catol icosul Dadisho I [42]-4561) se interzicA - din motive poljt ice, de loialitate fald de Imperiul persan - orice fel de apeluri la episcopii din Imperiul roman (,,toate cauzele se judecS de ci- tre calolicos care nu e judecal de nimeni, decat de Hristos"), ceea ce echivala ,de faclo" cu proclamarea autocefaliei patri- arhale a Bisericii Rasaritului fale de celelaile patriarhii din Apus (Ronu, Alexandria, Antiohia ti Constantinopol). Dublul confl ict intre pariarhii le din lmperiul roman - Roma $i Alexandria impotriva ascensiunii Constantinopolului - si dintre $coala de la Alexandria - adepta a unei hristo- logii a uniteli ii pe fondul unei viziuni generale de inspiratie platonice $i ioancici -, si $coala de la Antihoia - care pro- mova o hrislologie a distjnctiei Si o viziune de inspiralie aris- totelica 5i sinopticd - va duce la izbucnirea controverselor hristologice care domina scena teologica $ polidce a secole- lor v-VIl. Primul episod al acestom a fost cel legat de con- flictul politic $i teologic intre patriarhii Chiril al Alexandriei(412444) $\ Nestorie al Constantinopoiului (428-43l, i 450) originar din Orient qi format la Antiohia. Plecdnd de la scin- teia declan$atd de conrroversa in jurul apelati!,ului de ,,The- otokos- acordat Fecroarei Maria. cei doi s-au acuzat recipfoc de erezie: Chiril il acuza pe Nestorie de adopfianism, adice de taptul cd divide unitatea lui Hristos in doue Dersoane seDarate(per\oana Lrmane a lui l isus Frul Omulur qi Persoana divrna a Fiului lui DLrmnezeu) ri vorbâ¬ire Je ..doi Fir" in Hri\tos: iarNe\loric i l invrnuia pc Chiri l cd vorbe$re de.,o singura f ire !nlrupatd a Logosului" (form!la, intr-adevar. apolinarista, dar pe cafe Chiril o credea atanasiana) de apolinarism gi mono- llzlsm. mai exact de resorbtia umanitatii in divinitirte. La ori-grllca tuturor schismelor 5i diviziunilor care au fragmenlat de teologice grecelti antiohiene care,ti constituia, in a doua iu_ malrte ir secolului lV prin Diodor al Tarsului ( i 394). prodlul 3l3 9i oficializarea ei ca religie a Imperiului in cursul secolu- lui IV, pe fundalul reizbucnirii rdzboaielor intre cele doud imprerii. a condus la declan$area de cetre Shapur [ (309-j?9) r unei lungi l i \a lbarrce persecut i i asupr; Lret l in i lor drn Persia. Soldala cu mii de maflrri. ea vJ durr o jumatdte de secol (intre 34(1110). profirand de pacea lemporare stabilira, Biserica RAsaritului din Persia tirre in 410 primulei Sinod ge- l5 nal pe Nestorie ti qi-a impus propria leologie alexandrine, far,A s, attepte sosirea episcopilor anriohieni 9i fird a angaja un dialog teologic real cu reprezentantii $colii antiohiene, care s5 clarifice ti sa aplaneze divergentele dintre cele doue Scoli integrandu-le inlr-o sintezi superioar6. Sinodul chirilian suspecta ftrrd discernemant lntreaga teologie antiohiana de ,,nestonanism" pe care-l definea unilateral si extremist dreDt un adoplianism camullat'r 5i incerca sii canonizeze o sinsu;l Scoala, cea alexandrinA. fari a o integra complemenrar i] pe cealalta. La Efes, in vara lui 431 au avur loc, asadar. doui sinoade separate: unul ale\andrin condus de Sfanlul Chiri l si altul anlrohian condus de loan al Antiohiet. Ele s-au excomu- nrcat reciproc $i au fost initial ambele anulate de imDeratul Teodosre lll ulterior acesta va recunoaite doar Sinjul ale- xandrin. Dar Sinodul de la Efes n-a devenit cu adevarat ecu- menic decat in 433 cand Sfan0l Chiril a accepiat Ia insisten- fele impiratului sd se impace cu loan al Antiohiei sernnand o formule hristologicd de unire sau rcconciliere proDusl de an- rohieni. Acerste formula. care anticipeaza clar d;finitia dog- matrce uherioale de la Chalcedon, nu era ahceva dec6t o edi- tie revizuird a mdrturisirij de credinti diofizite a sinodului antiohienilor de la Efes, redactari la inceputul lui august 431 de Teodoret al Cymlui. Ea ar fi putut fi deci adophta in comun incd de la Efes, daci aici ar fi awt Ioc un singur sinod, nu doua, ti un dialog teologic real, care insd n-a existat. Daca ar fi avut loc, Biserica ar fr fost scutitd de tragedia schismelor atunci Si pani azi Orienlul cre$tin a stat insa modul unilatera in care a incercat sA transeze aceastd disDutA Chiril al Alexan- driei la Sinodul l l l Ecumenrc de la hfes (43 | ). El l-a condam " Aceasta desi Nesrori⬠- care, spredeosebrre de loan al Antiohiei. s-a incapilan in r-l considcra in mod irevocabil pe Siantut Chiril drepr ereric .,upolinarisf . fapt penrru care n ! pulul fi ,,recuperat. murind in 450in exil - J antlohienii au condamnal ei irii$i inroldeauna in mod explicit adop- lranrsmul. J'recum fi exisrenla a .doua pe.soafle, siu ,.doi rii', in Hristoi.lar uD laic cum era rstoricut biedccsc Socrare I.i 450) sna obiâ¬crjv: .,Amdtrl srrrc.rle l!i Ncsbri⬠Sj voi spune .rdevArul: omut n-avea detoc aceleari oprni i ,u Pr\r ' t ' r SJmo\aro i r Fotrn ,dJof l , . ,n, i r r l . nr , r nr . l s(uleJ pe om v r . ,n.J do.,- c\rgc, ' | hra mcu\ Je f , , \ ;nrul - r neororo\ . r , , r .n i , / r r . , , .?dr. . iv . r r pd68.aorc ' care vor urma, Neavend autoritatea unui sinod comun' for- mula de unire din 433, semnau la presiunile imparatului Teo- dosie II. a rimas un slmplu compromls sau armi\tit iu in con fllclul neiolu!lonat dinlrc cele doua $coli i i lrei palriarhii Ce acest risc era unul real, nu numai ipoletic, o arali al doi_ lea sinod de la Efes (449' a$a-numitul ',latrccinium" sau ,'si- nod talhiresc"). in care Dioscor al Alexandriei l44U5t) l-^ reabilitat pe monofizilul Eutihie condarnnandu-i pe Flavian al Constantinopolului l i pe antiohienii Domnus al Antiohiei. Teodoret al Cyrului ii Iba al Edessei Efes II devenea un nou ffiumf al Alexandriei. dar unul de scu e duratd. Pentru ca de data aceasia Alexandria nu rnai avea spdjinul Romei; dimpo- riva, ea sfidase Roma, refuzand se accepte ,,Tomosui" dog_ matic diofizit al papei Leon cel Mare cltre Flavian al Con- stantinopolului. Dictatura Alexandriei riscand sd duce la rup- tura comuniunii cu Roma $i amenintand unitatea Imperiului, imptratul Marcian a convocat in octombrie 451 Sinodul tV Ecumenic de la Chalcedon, menit se reechilibreze s;tuatia. Acesta l-a depus pe Dioscor, i-a reabilitat pe antiohienii Teo- doret $i lba (sesiunile l0 si l2), a primit ..Tomosul" dioftzii al papei Leon ti a adoptat o geniali formulA hristologice de sintezd care proclamd in Hristos existenta unui singur subiect - o unici ipostase sau persoane - in doue naturi sau fiinF unite in mod neimp[4it ii nedespi4it, neschimbat li necon- topit. Hristos nu e, aladar, nici doue ipostase sau douA per- \oane - ceea ce inemna drvizarea Lui - nici o si-ngura na- tura sau fiint, ceea ce lnsemna contopirea Lui. ln Raserit inse, Chalcedonul a perut a fi un triumf al Romei, o revanti a Antiohiei ti o trldare a lui Chiril al Alexandriei. Aqa se face ca episcopatul oriental egiptean, sirian ii palestinian a intrat in schisma, acuzand pe Leon gi Chalcedonul diofizit de ,,nes- torianism" 9i fixdndu-se - prin intermediul lui Sever al An- t'ohiei (i 538) ti Filoxen al Mabbugului (l 523) - pe formu, la hristologica .,miafizita" (nu .,monofizitd", care era pozitia rad'cala ! lui Eutihie) sau pe un chirilianism strict (un,,funda- mentalism chirilian", dupe expresia parintelui J. Meyendorff, Intrucat canoniza arbirrar pozitia.,adevaratului" Chiril dinain- te oe reconcilierea din .+33 considerat6 un ..comDromis" tem- porar). Schisma Orienrului chirilian a produs un imens haos in Imperiul roman, iar imparatii vor t'ace eforturi constante de a restabili unitatea religioast fiacturata a lmperiului. Chalce- donul va fi anulat in 476, suspendat intre 482-518, resraurat in fine oficial in 518. Dupb un dialog teologic e$uat cu ,.miafi- zit i i" severieni la Constantinopol in 532, lustinian (527-565) va incerca o reconciliere cu acegtia pe baza unuj compromis: severieDii se nD mai condarnre formal Chalcedonul. in schiarb chalcedonienii vor condanma pe iangA Nestorie aFa-numitele ,,Trei Capitole"- Acestea reprezentau persoana ;i scrierile prin- cipalilor reprezentan(i ai tcolii anriohiene Si cririci ai hristo- logiei alexandrine chiriliene: Teodor al Mopsuesaiei (t 42g), Teodoret al Cyrului (i cca 460) 9i tba al Edessei fi 457). lustinian va condamna el insugi ,,motu proprio" cele ,,TreiCapitole" intai prin doua decrere proprii (543/5,t4 fi 55t) $i apor pfln rntermediul Sinodului V Ecumenic de la Constan_ tinopol (mai-iunie 553). ln definitia sa, acesra din urmd va transcrie ,,tale quale" anatemele la adresa celor ,,Trei Capito_ le din decrerul fui lusrfnian din 55l tHonotogia pisiosl. Contributia reologicb reald 9i valabili a lui lusrinian validatd de Sinodul V Ecumenic a star in primul rind in efonul de a demonstra severienilor ce foamula de la Chalcedon a distinc- tiei celor doue firi in Hristos nu conrrazice reolosia chirilianA a unrrar|| iposra\ei djvine a Iui Hri\tos (..Unul di; Sfanra Tre- ime Carc S-n intrupat $i a parimjt in trup,') $i ce formulele chiriliene omise la Chalcedon (.din doud firi" si ,.o unice fire intrupata a Cuvantului") pot primi o interpretare chalcedo_ niand. Nn era inse o sinteze realA ti o hristologie inregrale,penlru ca reconcii ierea cu tradil ia alexandrine se fdcea cu pretul condamnarii in bloc a teologiei anriohiene. Iustinian, care a lmpus despohc aceasld linie unilateralE Bisericii, a in- trcprins aceasta prin doua gesturi inacceptabile gi care au scan_ daliza( intreg Occidentul latin: a revizuit trecutul, condamnAnd pe baza unor citate scoase din context persoane decedate in cotrrunrune cu Biserica sau reabilitate de un Sinod Ecumenic anterior. gi a sacrifical pe altarul politicii sale o intrcase rradi_ l ie leok,prce. tradtl ia antiohtana 5ti f fmali tat i ca ..ncrl-urrara.., ceea ce a dus la o sdrecire a leologiei Biserici i (amputate de un ..plarndn ). Sinodul V Ecumenr( nu mai erPrima intreaed g,."i i.a. u" otrf.t dcestc ge\lurr nu $r'du alinl ohieclivul nu ,-r, fr.,,t p. orrenrallt severreni sa acceple Chal!(dunul au nrovocat o schlsma de pâ¬sle un secol in Occident | i Fau in- ieoirtat definit iv de Chalcedon pe orientalir frdeli l laditiei anirohiene. intrc cire.e nutn;rau Si cre$llnli Blsericii RasaIi- tului din Imperiul Persan' Optiunile teologice $i hristologice ale Bisericii RasdritLllui din Imperiul persan s-au jucat la Edessa. Aici Qiyore (l 436)' directorul icolii siriace. initiase un vast progmm de traducere in l imba siriace a comentarii lor biblice ale lui Teodor al Mopsue\trci. fapt prin care eruditul episcop va deveni penlru Bis;rica Rasarirului din Persia..l-eflcrlul Talcuitoi '. Comen- ratorul prin excelentd, Principala autoritate teologicd. Din mo- rive personale $i din oportunism, episcopul Edessei Rabula(412435\ - ca ulte.ior Filoxen (440-523) - trecuse in rabera chiriliane si declansase in urma Sinodului de la Efes o campanie de condamnare ti distrugere a scrierilor lui Teodor si de persecutie a adeptilor lui. In ciuda reabilitErii la Chalce- don (451) a episcopului Iba al Edessei (435-457), care fusese condarnnat de sinodul ,,telhiresc" de la Efes (449), chirilienii sprij inil i de oficialiteti le imperiale vor impune in cele din urma inchiderea definitivd a Scolii de la Bdessa in 498. Ulti- mul ei director. eruditul poet Narsai, se refugiase ince din 476 la Nisibis in Imperiul persan, unde, sprijinii de episcopul Bar- sauma de aici, favorit al regelui persan Peroz, va reinfiinta $coala periilor. Aceasta va cunoa$te o perioadd de mare in- florire devenind o veritabila Universitate de studii biblice li arislotelice (din al carei program se va inspira in ,,Institutiile" sale latinul Cassiodor, i 580). Sinodul de la Beit Lapat din 484 condus de Barsauma $i al lv-lea Sinod generalde la Beit Edrai din 486 sub catolicosul Mar Aqaq au adoptat o serie de deci- zri care marcau pentru prinra data ollcial separalia limpede a Bisericii Resdriruluidin Persia atat de Biserica chalcedoniana din lmperiul roman, cal Fi de cea orientala chiriliana. Sinodul a adoptat acum nu ,.nestorianismul ', cum se scie in vechile manualc si studii confesionale, cj prima marturisire hristolo-grcd strict diofiziti de tip antiohian - Hristos e doub fin si o l8 ,19 f singure persoane - (a se vedea maijos studiul lui D. Miller) tr-ti reafirma fidelitatea fafi de Teodor al Mopsuestiei si lra- ditia Scolii antiohiene. Acesre doua elemenre vor fr reafirmate ulterior in Sinoadele generale din anii 544, 554, 5?6, 585, 596, 605, 612 (ale ceror decizii sunt cuprinse in afa-numitul Synodicon Orientale), Biserica Rdsdritului din Persia trebuind astfel sd fie numite mai degraba ,,(eodoriane" decat ,,nestoria- n6"- Fixarea pe formula diofizismului srricr: Hrisros e doud q-tane/physeis ;i o \rnic' parsopalprosopon, nu insi $i o uniceq oma./hypostasis, ti dezvoltarea ei ulterioare in formula pre- tins ..nesloriand': Hristos e doue 4)anr. doue 4zome gi o unicepadopa (Dnde qhoma/htportdsir nu are insa sensul chalce_do_ nian de iposrasA autosubzisrenttr, ci doar acela vasilian de sub_ zistenld individuale a unei firi concrcte) se exDlicd Drin reac- tia defensivd fatd de doue sâ¬rii de imprejureri.'in prirnul rand,pnn avansul $r propaganda intensd ln persia a sirienilor iaco- biti antichalcedonieni,,monofiziti"; persecuta(i in Imperiul roman, er se vor refirgia in valuri succesive inlle anii 521_526. 536-541. 555-567, creAnd ierarhii $i cornunitati biserice$ti srflene paratete" $i centre monahale. putemice nuclee misio- nare. In al doilea rend, prin crizele lnteme provocale de,.de_ viationismul" sau inclinalia spre chalcedonism gi monofizism a unor importanli lideri spirituali, cum au fosr Henara. con_ duc5torul ,,eretic" al gcolii din Nisibis (572-610) condamnar de catolicosul Sabrisho I (59fuM) sau ascetul ,i episcopulSahdona./Manyrius din Mahoze d-Arewan (cca 635_6i0t condamnat de calolicosul Mar Ishoyahb III (g9-659) pentru erezia .,unicei ipostase". Nu trebuie uilal faDtul ct dreDt ur_ rnare a influenlei la cunea lur Klosraw Il (5-90-o2gt a medi- cului Gabriel Sigar trecut la monofizism, Biserica Rdsiritului din Persia nu ti-a putut alege un catolicos timp de doui decenii. Intre 609528 conducerea Bisericii a preluat_o eruditul $i aus-terul monah Babai Rabba (cel Mare, t 62g) care a incercat seimpunA o directie teologici conservatoarc polemic defensivn: '' Oslilitate, intre cele doua.onfeliuni siriene cra a5a o⬠rnlensa du\ ld crearea in hmha rrriacr inctun! ! doui pu de ( nere Si d⬠zare orrenre: unut ncslorian-caldeâ¬an, allut ircohrl 40 4l extremirmulur mrafrzit i-a ra\puns la fel de radical insrstend inrr-un sens radical diofizrt rnu ..nestonan in sens de .,adop- ,i""iu l," p. necesrtatea mamrnsrrii a doua qromd..ipostase" in Hristos. cu refuzul teo ei ,,unicei ipostase compuse" a Chalcedonului 9i a lui Henana. Suslinut de putemica panidi monahalS consewaloare anlimonofiziti de la mtrnastirea sa de pe Mlntele Izla (la nord de Nisibis), Babai a reutit se-si imDund formula hristologic{ in Sinodul din 612 (care face 9i Drima refenre la Nestorie intr-un document oficial al Bisericii iersiei), iar adep(ii sdi vor declanla o adevSratd campanie (,,vanatoare de vr4itoare") impotriva celor ce indrizneau si susine alte puncte de vederc in acele vremuri tulburi. inceputul secolului Vll a fost intr-adevdr o perioadi dra- matice in istoria Orientuhi Apropiat. In anul 602 imperatul Mauricius de la Constantinopol fusese asasinat de crudul uzur- palor Focas (602-610). Ultimul mare $ah sasanid Khosraw II(590-628), care obtinuse tronul cu sprijinul lui Mauricius qi era legat de el printr-un tratat de prietenie ti alian(d, de{lan- geaztr in 665 un amplu atac asupra Imperiului roman: pe 613 trupele persane ocupe Antiohia gi Siria roman4 pe 5 mai 614 devasteazd lerusalimul ti rdpesc Sfanta Cruce, in 615 ajung la Bosfor. iar in 619 cuceresc Egiptul. Noul impdrat Heraclie(610-641) declangeazi o contmofensivd de propo4ii prin Ar- menia, veritabild ,,cruciadi" gi rezboi religios, Consrantino- polul reuseSle in vara lui 626 sd reziste asediului conjugat avaro-pâ¬6an! iar Heiaclie lli continui ofensiva pe teritoriul persan- zdrotrind armata persand langi Ninive (12 decembrie 627). In primevara lui 628 Khosraw II este asasinat, iar noul rege coprl s⬠supune bazileului, care se intoarce in trilnf la Constantinopol in 629 9i la Ierusalim in 630 unde reinalte 7r,,in definiri!. la un eramen mai amplu, hrisrotogia nesroriant ne apare r.ull 'ini pulin indeptrnata dc hristotogia chatcedoniana deâ¬al ate rcpulalia.Inlemeiali pe ilefinitii ale naturii, ipostaâ¬i Si pâ¬rioanci diferir⬠de cele c⬠au prâ¬valal in leologia {apuseana,, ea propune o noliunc de (mod de uni- re, care lira indoirla nr se \uprdpune nemrjtocir pe cea d Chdtcedonutui. uar poale ca rraduccn oponune ar pulea reduce ace.sra notiune ta aceea airodn:iet crroflce- rE. AM ^\N. D.nurnuirc.!. ftioloqtu .athotiq@ xUt.ryr t . cut . l0t_3021 Sfanla Cruce. La Alep in 630 Heraclie primette delegatia Bisericii Rasdritului condusa de catolicosul Mar lshoyahb lI (628-645) recent ales dupd o vacanlS patriarhali de 20 de ani, $i celebread cu el solemn pe baTa Chalcedonului ,.unirea" re- ligioasd intre Biserica Rasaritului ti Biserica Constantinopo- lului. Situatia nu va dura insa, pentru ce dup6 moartea profe- tului Mahomed in 632 arabii unificali inifiazi o ampl6 invazie cu importanta decisiv6 in istoria universalS: in opt ani doar(intre 6342) lmperiul roman scindal de disputele religioase legate de monoenergism $i monotelism pierde succesiv Pa- Iestina, Siria Si Egiptul ti e arnenin(ar in insati exisrenta lui. ln februarie 638, bdr.Anul patriarh Sofronie predd Ierusalimul califului Umar. O infrdngere catastrofald inregistreazi ti ar- mata persand, iar in 635-640 arabii ocupl intreaga Mesopora- mie; in 650 este lichidad $i ultima rezistenti persand in pro- vincia Fars. Venirea arabilor a fost intampinalS favorabil de crettinij din fostul Imperiu persan. Bucurogi ci au scipat de politeismul unui stat pigan gi de persecutiile lui, s-au sim(it evident mai aproape de monoteismul $i etica islamicd, mai ales ca, in ciuda unor raporturi uneori dificile cu noile autoritdti, timp de ca- teva generatii crettinii siro-orientali s-au bucurat de respect $ protectia cu restrictii a libertdtii religioase in schimbul achi- tarii unor taxe ti impozite suplimentare. Fiind cea mai bine tolemti. Biserice de islam, Biserica Rdseritului cunoa$te in se- colele VII-IX perioada ei de maximA inflo.ire misionard, cul- turah si monahala. Biserica Risiritului a fost probabil cea mai misionare Bi- serici din istoria cre$tinismului. Pe drumul mdtasii 9i pe cel al mirodenii lor. monahii $i clericii ei au dspandit cre$tinis- mul intr-o veritabila ,,epopee misionarE" spre India - und⬠creitinii Sfantului Toma i-au apa4inut pene la venirea portu- ghezilor in secolul XV - gi spre Asia Centrald, Mongolia, Tibet ti China. In 1625 s-a descoperit la Siangfu, capirala Chinei de nord sub dinastia Tang (618-906). o srela de piatri neagrd de 2,36 m indlfime, 86 cm litime ti 25 cm grosime $i cdnhrind 2 tone, pe care se aflau inscriptionate I780 de carac-(ere chinezelti. iar la bazd qi pe laturi 50 de cuvinte $i ?5 de nume in scrierea sinacA estranghela. Da1ale in anul 781 d Hr-. in".r ipp" .o.e-oru prlmu jroslre a misronarrlor srrienr in Chi na in inul o l5. Inrtral favorrzat. cre;t inismul a fosl Perseculal aDor in 698- 705 5r 845. disprir ind la sfir5rtul secolului [X. dnr ft ind rerntrodu. r-rlterior in l06J si sub mongoli. unde e qdsir de Marco Polo in 1275, care ne sPune c5 hanul Krrblai il26G-1294) o.."ut un departamenl pentru creitini (Biserica asi ana avea doui arhiepiscopii). In l28l e ales catolicos un mongol convertit sub numele Mar Yahbalah III ( l28l- l3l7), cunoscu! pentru ambasada trimisa in Europa prin monahul tot mongol Rabban Sauma pentru a incheia o alianle intre mon_ golii inca neffecuti la islam ti crettini. Biserica Asiriana a Resariului cunoa$te acum apogeul maxim, numerand 250 de episcopii grupate in 30 de mitropolii gi intinzindu-se din Cipru pani in Manciuria, $i djn Turkestan pand in Malabar $i Java'". t{ Biserjca Rasaritului va primi insa loviluri nimiciloafe o dat! cu con- vâ¬rti.e! in 1295 r dinasljer mongole la islam. cu cjuma nergri ii, mai cu se.mi, daron6 cruzirnij masacrelor lui Timur Lenk ( ll70-1405). Penlru a purea supravietoi, cre$inii asnie.i s'au repliar apoi timp de patru secolein muntii Kurdistanului. De aici incA in 1503 Mar Eliyya V hirotonca milro- politi penrru Indru, Jrvn :ri China. Din aceleai motile, incepend din 1450 palriarhia va deveni ereditari tijnd transmisa inLr'o sigura iamilie de h Dnchi la nâ¬poli. Tor acum asirieniiincep sadevina tinla misiunilor catolice. In 1552 e hioronir Ia Roma pimulpatriarh caldeean unrl, ceea ce a consi- ru'l incepL'rul!nei complicare Si lamemabile perioade de dezbinare inlâ¬rna. Pe fondul unei decadenle accenruate. cre$inii asirieni fiind d'vizat pann ur in doui Biserjci: un parriarhal neunit. inrilulat oficial Biserica Asirianl a Risarilotui. si alrut unir cu Roma si indlllar Biserica catdâ¬eana a Rrsari, tului in secolul XIX misiunilor calolice li s-au adlugar celc proresbnLe t rnglrcane. Inrperirl rarist avanseaza ti elin zona ranscaucaziana g emitcprelenl" dc prore.tie asupra populatiilor cre$ine. Rerragerile rrupâ¬lor rus⬠se sordeazA merâ¬u cu râ¬presrlii t nEsacrc al caror inslrumcnt la insligatiile olomane vor Ii in 1843 1846. 1894-1898 si l9l6-19t8 rribunle lalbarice arc liutzilor Inlrc l9l6_l9l8 are loc, Dlanifrcal de Junii rurci, holocaustul cre5r'n armein. sinan Sj grcc din Asia Mica u.mltl dc deporri.i ;i emigran. uin Pcsre 5 Co0.mrc de cresrini in 1900, vor rtmine in zoni in 1922 abi0 700 000, circa 2.00O 00O fiin.l ucisi. in masacre a dern circa o rreime din Popr'lalra asiriani. cireia trar.rul de ta Lausannc nu i,a rccunoscul oficial srarurul de nr inor i rare (pent.u detal i i . c t . wr/ ! . aro! r . con/halocaust) . Pe r rmrtre 1918 a fo l t ls ls inat de turz icarol icosul MarShrrnun XlX r lenya, rnn V 'J,n ' , rca 'upra,Eturrulror iug. t re (u,1. in I ' rkul df ldr .un prore(-Ln c_ 'n! ; Sl j r ) Iu i mdnJdrulur hnrdnr( in ls.r1,un.htr( td un md.J.ru L- 42 43 - in Dlan cultural. el i ta siro-orientali ( l i terati. medici ' f i lozofi) ajucat un rol esential la Bagdad in traducerea in Iimb arabtr a patrimoniului cultural grec antic in cadnrl afa_numite Dar al Hikmah create in 830. O inflorire unic, in felul ei va cunoa$te in secolele VII 9i V si vjata monahala Sr mr\ l tca : spre slar$lrul secolulul vl l actF veaza in Bert Huzaye rrei rcmarcabile l iguri duhovnicett i d origrne din Bert Qatmye: Dadisho. Shemun d-Taibuteh l i M ,R?t-81?) in f ine. in secolul X a v ieturt Rdbban Y wiep cil*"va ri 979 la I l0 anil alc carui vraLe lr invaulura au fosl i*or"in , ' . t ; t inlr-o brogr:rfre sPil i luala scr'\A de Yohannan Jar Kaldrrn. Dupa secolul X nu se mai inregislreaza figuri soiotuale srmrlare. accenlul c6zdnd pe supmvletulre 5l con- *rvurer tradilr i lor intr-un rmdlu din ce in ce mai o\t i l Dupa o scurte rena;tere in secolul Xlll, literatun siro-orientale dis- oare praclic ii ea o data cu loviturile devastatoarc primite de la mongoll Sfitttul Isuac Sirul pe fundalul Bisericii Rdsdritului din secolele Vll-VIII Prima jurndtate a secolului VII din viala Bisericii Risiritu- lui a fost faite intr-o tensiune eshatologice sub semnul apro- pierii sfartitului lumii. Ea vizuse in Orientul Apropiat prlbuii- rea in cateva decenii a doud imperii, sasanid 9i romano-bizan- tin, Si instalarea noii puteri mondiale a islamului. Figura do- minanta a fost incontestabil catolicosul Mar Ishoyahb III cel Mare (58M59)76, in al cirui timp se situeazi gi anii de tine- re(e fi de formare ai Sfantului Isaac Sirul. Ndscut in jurul anului 580 intr-un sat din Adiabena, Ishoyahb s-a format la $coala de la Nisibis unde a trdit in 596 c.iza provocati de invatdmantul reformator al directorului ei din anii 572-{10, Henana din Adiabena, Acesta incercase se schimbe paradigma teologice de baze a teologiei Bisericii din Persia, reprezenate de canonul teologiei ti comentariilor biblice ale lui Teodor al Mopsuestiei, inlocuindu-le cu propriile sale comentarii biblice Inspirate din alegorismul lui Origen $i mistica lui Evagrie, cu un puternic accent pus atat pe unirea sufletului cu Dumnezeu(pentrt care a fost acuzat de panteism), cat gi pe unirea natu- rilor divinE gi umani in ipostasa compuse a lui Hristos (pen- tru care a fost acuzat de chalcedonism). Ierarhia oficiali a reactionat decis prin Sinoadele din 585. 596 fi 605 reafir- mend autoritatea lui Teodor al Mopsuestiei t i o hristologie ro Ct J M Ffl,y. ,.lsoyaw le crand. vie de ':r Att'.rhcne . ocp 35 2 969). F :105 itl catholicos nestorien ISoyrs $i 36: l (19?0). p 5 46 tshaq al Ninivei; iar in prima jumdtate a secolului VIII lgi desfetoare vietuirea duhovniceasce alti doi uimitori mistici siro-orientali: Yohannan Saba sau din Dalyatha (t cca 760) gi Zwâ¬i Crundmoriye (hrinlich,orientalischer N,ystik". Oti.ns.hrXianu 6-1 ( 1979). p. .ll-60: ..chrisrlich-orienralischer Mysrik und sufismu{, tn: l l l S, ,nt ' arnh \ \na.an tOC4 :2 t r o81.p. . t6t .2 i t . Yawsep Hazzaya (1 cc ll0). Radicalismul mistic si unel exprimiri inddznete din scrierile acestora din urmi va ale ierarhia care-i va condamna intr-un sinod din 786-787 su catolicosul Mar Tirnateos l, veritabil ,,proces al misticilor", condamnare aevocate inse de succesorul seu Mar Isho Bar Nu in care peste 3000 de persoane pier, ceea ce a dus la exodul in diasporA al ma.iorit4ii comunitdlii. Carolicosului Mar Shjmun XXI i se retage cet4e- nia irakiana ti se srabilesre la San Francisco unde va fr asasinar in 1973. circa 150.000 de crâ¬dinciosiin St.lA. '' Ci G. BLUM.,,Nestonanismus und Mystik. Zur Enlwicklung ch risllich orientalischcr Spirirualiut in der osrsynschen Kirche". Z..ts.hrfi lilt Kir chenB?s.hi.ttre 93 ltgE2t, p. 211-2941,.Ve.einigung und vermischung Decizia sa de a rrece la calendarul indrâ¬ptar a dus ta sâ¬hisma episcopilo rAin3ti in lrak car⬠au cbâ¬mar la Eagdad p⬠mir.opolirut asirian din lndia, iar acesta le-a hirotonir kei episcopi- in 1976 e ates catolicos epis.oput Teheranului cu numele Mar Dinkha IV cu sâ¬diul din | 994 la Monon Crove(l lhno's. lenEr Chrcasor Dupa sccole de complera iTolare ir dtrenir d marginalizar⬠ecumeric{. datorare rezislenlei tenace a cliwului,,nesrorian' ,plicat abuziv venerabilâ¬i Bise.ici Aririene a Rasnritului. Biserica a mani rlor t misricilor. in noiembrie 1994 Mar Dinkha semnâ¬aza cu Daoa toa Paul Il o declaratie hrisrologice comuna Si Sinodul creeaza o Comisi⬠pen tru daalog ecumenic iniliind p.in intermediul Fundatier .,Pro Oriente" di Viâ¬na iratali!⬠de unire cu Biserica CrldeeanA UnitA cu Roma si cu Biseri cile siro-occidental⬠iacobiic (,,monofizitâ¬") (ci maiJos, p. 462, n. ' Si "). Aclualmente Bisenca Asiriana a Rilarirului numara circa 150.000 d⬠cr d'nciofi Sr 16 episcopi, nsipiti in lrak. lran, Sina, Liban, SUA (Dca 100.000) Australia |i India Biserica Caldeeana numafd 125.000 d⬠credinciosi zece eprscopi in lrak. a parru epkcopi in kan, parru in Orientul Apfopiar 44 t I l .15 7 strict diotjzit i. In 595, 300 din cei 800 de elevi ai $coli i, printre care ti tan5rul Ishoyahb, au pdrtuit in serlrt de protest Nisibisul, stabilindu-se la Balad. Ishoyahb intrd mar apoi in proaspet inremeiata menAsdre Beil Abe din Adiabâ¬na. Aceasti faimoas[ mandstire care a jucat un rol esential in viaia Bise- ricii Rasaritului - l i a cdrei ampl6 istorie duhovniceasca o va scrie in secolul IX Toma din Marga - fusese intemeiau de monahul Yakub plecdl din cel mai imponanl centru mo- nahal al Bisericii Resdritului care era vestita mare menAstire de pe Munlele Izla (la nord de Nisibis). Aceasta fusese inte- nleiate in 5? | de marele ascet si reformabr al monahismului siro-oriental Abraham din Kashkar (t 588, in vfuste de g5 de ani) care i-a dat gi faimoasele Reguli care-i poaJtd numele, organizand-o dupa modelul ,,iavrelor" egiptene din Sketis: colonii cu viate semianahoreticd. Dupe moartea lui Abraham, menestirea a fost conduse de Dadisho 9i apoi de cunoscutul ascet $i teolog Babai cel Mare (i 628). Rigorismul ,i tempera_ mentul violent al lui Babai, promotorul reactiei conservatoare in Biserica ResAritului, au dus insa la plecarca unor monahj de pe Muntele Izla, printre care ii Yakub, intemeietorul rne- ndstirii Beir Abe. Secolul VII a fost o perioadi dificitd penrru Biserica persiei. Aceasta cazuse in dizeiralia regelui Khosraw Il care a interzis in anii 609-628 alegerea unui carolicos. Influenta ,,monofizi, tiloi' atinsese cote alarmante. ln jurul anului 628 ace5tia infi- rnlaserA o mitropolie siro-occidenrala ,,monofiziti,' la Takrit ti infiinFseri la nord de Ninive manastirea Mar Manai, cen- trul propagandei ,,monofizite". in conditii dramatice deler_ minate de infringerea zdrobitoare a per$ilor de citre romano_ bizantini in decembrie 627 Idngd Ninive gi asasinarea lui Khosraw II, Biserica Rdseritului $i-a putut alege in sfar$it un catolicos in persoana lui Mar Ishoyahb II din Gdala (628_645). fost coleg de lcoali Ia Nrsibis 5i refugiu cu Ashoyahb din Adiabena. Noul calolicos I-a numtt pe acesta drn urmd epis_ cop al Ninivei, reu5rnd cu mare dificullate si_l rmpun6 in iara locuitori lor de rr(i cJre doreau un lmalnrc 5r au declcnsat im- potri\a lut o vtolenta campanie de derrigrlre. Noul epiicop al Njnivei a reu;it sd contracareze cu succer propaganda mono_ 46 frzrra de la Mar Marlai l.-suibul \aranei ) care se e\lrn\ese lhiar i l in ora$ul 'au Refuza insa ulterior sE accepte scaunul de mitropolit al Adiabenei din Erbil. Acesta e ocupaf de un oarecare Makkiha care inse apostazlaaa li kece in jurul anu- lui 635 ta ,,monofiziti". Acum Ishoyahb acceptd scaunul de mirropolit al Adiabenei. Principala preocupare a anilor petre- cuti de Ishoyahb la Erbil a fost, pe de o parte, contracararea exrinderii influen(ei ,,monofizite" putemice lnce in zond, iat, De de altd parte. demascarca ,deviationi$tilor" care inclinau din inrerior!l Bisedcii Resaritului spre .â¬rezia" chalcedoniane a unicei ipostase compuse: episcopii Chiriac al Nisibisului ti Sahdona/Manyrius din Mahoze d-Arewan vor fi denuntati, atacat' $i excomunica-ti (Chiriac va muri lnainte, dar Sahdona va fi obligat sI se autoexilez⬠lange Fiessa). Pe lenga aceste crize doctrinare, Biserica Raseritului s-a vezut confnrntatd - in condi[iile prebu$irii Imperiului sasanid gi invaddrii arabe a Orientului Apropiat - cu afirmarea unor tendinte auto- nomiste tj secesjoniste din partea unor provincii. Mesopota- mia centaala. a$a-numita Beit Aramaye, cu oragele imperiale Seleucia-Ctesifon, fusese ocupad de arabi in 635, iar Emeh, urma$ul lui Ishoyahb pe scaunul episcopal al Ninivei, deschi- sese 9i el in 637 potile oragului arabilor al ceror favorit va deveni, ajungand cu sprijinul lor catolicos intre 645-649. Re- zistenta antiarabe a continuai inse pAne ln 651 in Beit Persaye (Fars, leagdnul dinastiilor iraniene). Cand mitropolitul Adia- benei va fi ales catolicos in 649 ca Ishoyahb III (649-659), mrlropolitul Shemun din Rev-Ardashir cu episcopii sai a re- fuzat sa se supune noului catolicos $i $i-a proclamat autocefa- lia. Ei vor fi urmati li de episcopii din Beit Qatraye care vor cere htrolonia episcopilor lui Shemun din Rev-Ardashir, nu lui lshoyahb de la Ctesifon. Catolicosul reactioneazi prompt 9i in 649 line un sinod in care-i declari depuqi pe episcopii scnrsmatci. ln colecfia epistolelor lui Mar tshoyahb III ni s-au pdstrat cinci scrisoriT? adresate laicilor (nr. l7-19) qi monahi, ror (nr. 20-21) din Qatar; acestea le cer laicilor si iasi din .^ Ed R nuv:|. l\o\ahb Ill prDnhhu. Ltl'.t .ristutatan tCSCo ll- r r . 1904. p t ( , rL l f i t ro tEE 204) comuniune cu episcopii rezvrelili, iar monahilot refugiati sd reziste in fata represaliilor Ei persecutiilor. Cu toate aceslea, schisma a continuat, ba chiar s-a adancit sub urmasul lui lshoyaib IIl, ucenicul sru apropiat inca de la Beit Abe, noul catolicos Mar Giwargis (Gheorghe) I care a Pestorit intre 649-685?3. in 666 episcopii din Beit Qatraye s⬠revolte la rdndul lor impotriva mitropolitului din Rev-Ardashir ti se proclamd mitropolie autocefale. Pentru a soluliona schisma incipiente, Mar Giwargis a cdletorit personal in indepbrtatul Qatar Si in mai 6?6 a tinut pe insula Dayrin (actualmente Ba- hrain) din Golful Persic un sinod de reconciliere. Sinodul a promulgat 19 canoane?n extrem de interesante pentru cA, citi- te in negativ, ne permit sd ne formam o imagine despre creg- tinismul ti Biserica din Qatar, regiunea in caae s-a nescut qi format Sfantul lsaac. Canoanele au continut pastoral, moral gi misionar ti reamintesc episcopilor (l-5, 10, I I, 19) datoria predicerii Evan8heliei, invaterii li indreptdrii credincio$ilor, stabilesc regulile de alegere a episcopilor (3), de ategere ti conduiG a clericilor (7, 8, l0) ti monahilor (obligati sd cu- noasce Scriptura, l2), iar laicilor li s⬠fixeazd reguli privitoare la cesiroria legitimd (,jn fala crucii", l3), Ii se impune evita- rea unirilor cu pdginii (14), a poligamiei (16) g li se râ¬amin- tette obligatia rugdciunii comunitare zilnice dimineafa $i sea- ra ( 15) ii a unui componament adecvat duminica dupa Litur- ghie (17) care, strvar$itii de episcop, e centrul vielii cre$rine. Crettinii din Beit Qatraye - regiune cu relafii comerciale rntense c|l India $i cunoscuttr pâ¬ntru productia de perle - triiesc, aFdar, intr-un mediu cosmopolit, aldturi de evrei, arabi Si pAgani, tentati de pngdnism, erezie 9i indiscipliDa (in- clusiv la nivelul clericrlor $i monaLhilorr. inci de la inceputul secolului VIII crettinisrnul iDcepea sd dispare rapid din reg! une. a$a cum se inlamplase inca de pe vremea catolicosului 2tr22 lshoyahb III cu creginii arabi din Urnan (sudul peninsulei aIa- 'r Ct D. Buror. anrculul ..ceo'gei I ' .le Kaph'a . D(nonnak d hts. Ioirc.et le saosraphie ec.lisiastiqu. 20 (19a3). cnl.625-421. " Pisrrlte in S]?di/i.dn Oderlale. ed. J. B. Chabor. 1902, p.(48k90). Analiza lor la P BErrrolo, I9E5, 1990:. p l7-l8, Si 2002. p. 29-31. L- 4E CHrALa, 49 hrce), care fiecusera Ia i j. lam. lposlazie dererminati de la\ele sEecrrle pentru cre$tini, dar facil ita|e $ide disputele biserice$li ' in Beir Qarraye. regiune care a dal in secoluMl Biserrcii Rdsarirului multi rnonahi erudili, s-a nascut in jurul anului 620 si Sfantul Isaac. Potrivit notitei publicate de Rahmani, aici ii-u fo,m"t Isaac profunda erudiie scripturistice fi patristica, ii tor aici a inuat in monahism li a devenit invifitor (malPo- ,?r,), o functie extrem de irnponante ln Biserica Reseriolui care avea un excelenl sistem de gcoli biserice$ti cu .egim strict. cvasi-monahal3o. Potrivit recoJtstituirii ipotetice, dar extrem de Drobabile a lui Dana Miller'', in 649 in dezordinile care au insolit alSturarea episcopilor din Beil Qatraye schismei auto- nomiste a mitropolitului din Beit Persaye, e foarte plauzibil ca lsaac s5-ii fi ptresit finutul natal stabilindu-se pentru un rimp Ia rnonahii dintr-o altd regiune, probabil in tinutul mun- tos din Beit Huzaye (sud-vestul Innului de azi), unde se va gi retrage dupa demisia sa din scaunul de episcop. Cand tulbu- rarile s-au mai potolit, Isaac va fi revenit in Beit Qatraye vie- tuind aici ca singuratic, Aici l-a gasit probabil in anul 676 catolicosul Mar Giwargis venit se solutioneze schisma epis- copilor din Qatar. in semn de unire intre cele do],ld Biserici, auzind de eruditia $i sfinlenia acestuia de la ruda sa Gabriel Qatmya, care era exeget la $coala din Seleucia-Ctesifon, ca- tolicosul l-a luat cu sine pe lsaac in Beit Aramaye hiroto- nindu-l la faimoasa minestire Beit Abe episcop al Ninivei. Scaun sufragan al mitropoliei Adiabâ¬nei din Erbil, Ninive se afla in zona critice supusi presiunii propagandei ,,rnonofizite" cu centrul la men[stirea Mar Mattai. DuDe numai cinci luni de pestorie insE. Mar lsaac fr-a dat demi;ia retragandu-se ca ascet srngumtic intre anahoretii din zona muntoasi Matul din Huzistan (Beit Huzaye). Motivele reale ale demisiei, ocolite oe notita publicata de Rahmani, sunl sugerate de lotila lui lshodenah- Acesaa vorbegle, extrem de plauzibil - datd ltind ex!,e.ienta anterioad a catolicosului Ishoyahb IIl cand a fost numit la randul sau eoiscoD al Ninivei in 629 sau de cazurile Cl D. Mru-ER. 1984. p. LXVI. rai l , p. LXVI_LXX similare ale predecesorului $i succesorului lui lsaac pe acel scaun din Ninive - de gelozia l@uitorilor ,,dineunttu", res pectiv din Mesopotamia, fata de un venetic venit din indepar tatul Sj schismaticul Qatar. La acest motiv s-a mai adlug desigur 5i faptul cd lsaac ii va fi dezamdgir desigur pe nini viteni Si prin aversiunea lui declarate faF de zelul excesiv 9 disputele dogmatices2, neangajandu-se in combaterea ti pole mica deschisi cu ,,monofizi(ii" din eparhie, la care se aqte tau ei. Ba chiar, prjn pozifia sa hrisrologicd moderar;i, se pr ^,in{ in ..eincr volume Pline de dulce invalatuta Catdlogul i..r,f ia" "t ca4ilor autonlor srro-orlentall. intocmit de Ahli- , io a'n tl i . i tts rt tJl.8) vorbette de ..laPte volume k('r!rv'r ii,t a".pt. vietuirea duhovnrceasce taine dumnei'eie$ti jude ."ra si pro*idenF t'. Din toate acestea au ajuns pane la noi un numa,r ie l56de..Cuvinte grupale in ttei Pa4i(82+40+ l7) .rlrimele doud fiind descoperite foarte recent, iar a treia flind incd inedire. Ele toate vorbesc despre un itinerar ascetic li conremplativ riguros' menit sil conduce pe monahul ,,singu- ratic" (anahoret sau eremiD de la nevoinla ascetica fizice h cea interioard $i de aici la simtirea iubirii ti milei infinite a lui Dumnezeu. E ceea ce aratzi succint urmltoarele celebre frag_ rnente din cele trei ,,cuvinte" ale P54ii I: $tim precis despre Mar Isaac al Ninivei e ce a locuit multi an ca anahoret pe Muntele Matut din Huzislan in ruseciune. stu ,,Sdvartirea intregului drum sti in aceslea trei: in poce- diu qi scris. Pierzindu-gi vederea din pricina cititului inrens in(a, in curitie li in desevarSirc. Ce este poc6inF? Pdrdsirea celor de mai inainte gi in- trislarea Dentru ele. s-a retras la manastirea cea mat apropiald. cea a lui Rabb Shabur (t sfar$itul secolului VII), de De Muntele Sushtar unde pentru eruditia, blandetea 9i smerenia lui era numjt ,, Si ce este cu.dtia pe scurt? Inima plina de mile pentru doilea Didym", $i unde a $i murir la adanci betranefi si a fos poate se fi fosr acuzat de-a dreptul de cripto,chalcedonis(ca odinioari Henana sau Sahdona). Numele lui Mar Isaac n apare in orice caz, ca de altfel nici cel al predecesorului t succesorului seu, in dipticele mitropoliei Adiabeneisr. Tot c ingropat candva in jurul anului 700 d. Hr. in urma lui, scri notita tipirita de Rahmani, a ranlas un amplu corpus de scrie duhovnice$ti, in parre dictate ucenicilor sii duDe orbire. cu- 31Cf. Cuvdrr(/ 50. ed. B edjan = CueAr Sg, ed.Theorokis (FR X p. 29? sq) intjtulat: Dâ¬qrr⬠fttd'Mfta din panea .elului cetui nebu car. socorc$k ca lucreo.a pentru Dhrtezeu: ,,Ol].l!t zetos nu ajunSe niciodr Ia pacra minli. Ia. cel lipsit dc pacc e lipsil ri d⬠bucurie. Crci dacn pac e numti sanadea desavertiri a mjnlii, câ¬l ce are zel rnu boteste de o boalgrea. O. omule. (arc socore$i sA toto.esli zetut rau impordva botrlor sirni nâ¬. tu afungi prin aceasta sanilarea din suflerul tau,. Sa\t in CuvAnd j. d Theorokis {FR X, p. 63)i ,,Fere$.-te de discutiile despre dogmc, ca de u leu infunlt. S{ nu inrri in a.â¬slea nici cu credincjosi ai Bise.icii. nici cu cr Ioatd firea zidite. Si ce este desavarlirea? Adancul smereniei, care este paresirea tuturcr, atat a celor vezute, cat $i a celor neva- zute. Prin cele vdzute inteleg pe toate cele simiite, iar prin cele nevezute, pe cele g6ndite linteligibile]. Atunci egi in afara griiii de ele. Ce este pociinta? Inima zdrobitd Si smerit?i; moartea indoiti, de bunavoie, fati de toate. Si ce este inima pline de mil6? Arderea inimii pentru toate zidirea. pentru oameni, penrru pistrri, pentru dobi- tonc.. p.nrru d,rcr si penlru loare fiptura. in acest caz, Sandul la acestea $i vederca lor fac sd curgd din ochi qi- roaie de lacrimi. Din mila mul6 li apesitoarc ce stepi- nerle Inrmr Si din slerurnE. Inima se mrc$oreazA )i nu mat poale rdbda sau auzi, sau vedea vreo valimare. sau vreo intristare cet de micA, iviti in vreo zidire. $i pentnr aceasta aduce rugaciune cu lacrimi in tot ceasul $i pen- srAini". ' /rrd., p tl5. ..D'n pun.t de redere h.irrologr, Smnrut trarc erd pro' babil intre moderalii Bisâ¬ricii din Persia, dar cuvintele sale aspre la adres zâ¬lului nebunesc aregt dezSustut sau pu(emic faF de pracdcile de (vend toar⬠de vriliroarc, ale exlremistilor Si. altfet, rensiunile a.ule djn s6n Bisâ¬.icii din Persia. Din mijlocut acesror cu.ents. Smnrut haac a urcrr munrele inalr al linr$trii unde a a$lernur pâ¬nrru noi cuvirtele sate plin⬠harulDuhuluiSl inr ' " AssFM^\r . a i l l t r l ,c . , o r i . r tu l is | l / t - p.1U 5l tt 50 tru cele necuvan6toare Si pentru du$manii adâ¬verului pentru cer cel varame pe el, ca sA fie pdzifi ti iertali; I fel li pentru firea celor ce se tartuc pe pimant. O f aceasta din muka milostivire ce se mi$b in inima lui masud, dupd asemtnarea lui Dumnezeu. Ce este rugecrunea? O llntsrire li o golire a cugel de toate cele de aici qi o inime ce-li lntoarce cu desiv tire privirea spre nddejdea pline de dor a celor viitoa lar cel despe4it de acestea seamiint simantA amesteca in semantrtura s4 aseftEnea celui ce injugi impreune bo cu astnul. Cum poate dobandt cineva smerenia? Prin neinceta pomenire a gle$elilor sale ti prin con$tiinta apropierii moarte, p.in imbreceminF sarecicioasd, prin alegere locului din unnl in fiecare clipi 9i prin alergarca la fa tele cele mai injosite ti mai de ocari ln orice lucru; pri a fi totdeauna ascuhitor, prin ticerea nelncâ¬tari, pri neiubirea de indlniri in aduntrri $i prin voihta de a fi n cunoscut li neluat in seam5: prin a nu tine la vreun luc dupi regula proprie, prin a uri vorbfuia cu multe persoa ne, prin a nu iubi cbtigurile. $i dupd acesrea, prin dipretuirea de citre minte a oricirei ocdri Si invinovdti din partea vreunui om gi a oricerci pizmuiri; prin a n avea mana sa asupra nimenui li mana nimtrnui asupr sa, ci a fi singur Si insingurat in cele ale sale, $i a nu Iu 5l in lume grija cuiva asupra sa, afarl de grija sa. Si scu.t, la smerenie se ajunge prin instrainare, prin sereci Si prin vietuirea insinguratt. Acestea nasc smerenia c curdtette ini.na. Iar semnul celor ce au ajuns la desiv6rgire esre aces de vor fi predafi de zece ori pe zi arderii pentru dragos oamenilor, nu se vor setura de ei. Preaum a zis Moi cere Dumnezâ¬u: meu>. Ai vdzut dragoslea deseversita? Chiar cand era afard de sine nu sufâ¬rea se nu odihneasce lospdteze] pe aproapele lui. $i avea o sepalign $i inband un frate la el ia dorind-o, nu l-a lasar se iase din chjlie fere ea. Dar si alte de acestea sunt scdse despre unii ca ace$ua. $i de ce spun numai acâ¬stea? Mulli dintre ei si-au datlrupurile lor fiarelor fi sabiei li focului penlru atroapele. Nimeni nu se poale ridica Ia treapta acestej iubiri, daci nu simte in chip ascuns nddejdea sa. Si nu pot dobandiiubirea de oameni cei ce iubesc lumea aceasla. Cend dobandette cineva dragosrea de Durmezeu insuSi. se 5iimbraci indatt cu ea- Dar e nevoie ca cel ce a dobandir pe Dumneze! se nu caute a dobandi impreuni cu EI Si altceva. ci se s⬠lepede chiar $i de lrupul stru. Ceci de se va imbreca cu lumea aceasta gi va dori viata aceasta, nu se va imbrdca cu Dumnezeu, pane nu te va pertrsi pe acestea. Cdci El lnsugi a m5nurisit acestea zicind: [lr 14,26]. Deci nu tre_buie numai s5 le lase. ci se le ti urascA. gide nu poare sA se taci ucenicul Lui. cum se va sElislui in El?'.3s. ,,Si nu urigti pe picetos. Cdci toti suntem vinovati. gi dace te migi cdtre el pentru Dumnezâ¬u, plangi pentru el. $i de cel uretti pe â¬l? Ur5$te pecateli lui ii ,oagt-tepentru el, ca sd te asemeni cu Hristos, Care nu Se mania impotriva p5catoiilor, ci Se ruga pentru ei. Nu vezi cum se ruga pentru lerusalim? Ceci prin multe suntem batio- coril i t i noi de diavol. 9i de ce uram pe ccl baUocorit ca 5r nor, pe diavolul care ne bauocorerte pe noi? De ce ura$i pâ¬-pacdtos, o. omule? Oare pentru ci nu e drept cu tine? Dar unde este dreptatea, o dattr ce nu ai iubire? De ce nu pldngi penrru el, ci il prigone$ri? Cdci din ne_ $trrnfe se mitcd unii in mania lor, de$i socoresc ci deo_ sebe$c faptele pecetosilor. tR X. 198Lp 392-397. -54 Fii vesritor al bunetdlii lui Dumnezeu, pentru ca rc ce- lauzegte pe tine care e$i nevrednic ti pentru ce e$i mull dator, ii nu scoale dreptul Seu de la tine. Si in locul llcrurilor mici pe care le faci, ili deruielte cele mari. Sa nu numetti pe Dumnezeu "drept". ceci nu drePtatea Lui se vede in faptele tale. $i dacl David il numeste pe El drept. Fiul Lui ne-a adtat ca El este mai degrabe bun Si bland. [Mt 20,33]? Si cum numâ¬$te iarqi omul pe Dumnezeu nu eram, cine a trezil trupul nostru la vialS? $i iardti, de unde vine intelegerea cunollintei in terana?' O, minuDate mitostivire a lui Dumnezeu! O, har nein- teles al lui Dumnezeu, Ziditorul nostru! O. putere, care le poate toate! O, bunetate nemasuratd, prin care zidetti din nou firea noastre a picrtogilor! Cine e in slare se-L shveasct cum se cuvine? Ridictr pe cel ce a trecut peste El Si L-a hulit, innoiegte Frana fere ratiune Si o face iaragi intelegdroare ti cuvantatoare; qi ftintea risipiti Si nesimfitoare ti simturile imprittiate le face fire rationali $i destoinicl de lntelegere. Nu e in stare pecetosul se in_ Fleaga harul invierii lui. Unde este gheena. carc ne poate intrista pe noi? Unde este pedeapsa care ne infrico;eazi in multe chipuri $i poate copleti bucuria iubirii Lui? Ce este gheena pe l6lgi harul invierii Lui, c6nd ne ridicE D⬠noi in iad gi face pe acest stric&ios se se imbrace inrru nestricdciune $i pe cel cezut in el il ridicd intru slave? __ O, voi cei cu dreaptd socoteah! Veniti gi va minuna(i! Cine are o cugetare inteleaptd gi minumti' ca st se mi- nuneze dupl vrednicie de harul Facatorului nosfiu? El este rdsplata picato$ilor, ceci in loc de rispl{tirea cea dreapti, EI ii rasplaletre cu invierea: li lrupu;le lor. care au cdlcat legea Lui, Ie imbracd cu slava nestriciciunii. Acest har, care ne-a inviar dupd ce am pdcituit, e mai mare decat acela prin care, cand nu eram, De-a adus la fiintA. Slavd Tie, Doamne. pentru harul Tdu nemtuurat! Undele harului Teu rna fac. Doamne, sa tac. Ctci nu mai este in mine vreun gand pe misura multumirilor ce lr se cuvin. Cu ce gend ne vom nrAnurisi fie, lmoiratepreabun. Cel ce iube$li viala noastri? Slav6 Tie pentru cele doue lumi ce le.ai f icut spre creiterea;i b;curia noastrS, ridicindu-ne prin loate cele ce le_ai ficul sDre cunottinla slaveiTale. de acum 9i pind in veci. 'e6. a inaintat deplin, a inaintat in dragosre. Din acestea, doua care doua sunt lâ¬gate una de alta. Cum ala? Cand se afli cineva in cunoqtinta trupeasce, se teme de moarte. Cand se afld ins, in cunottinF sufleteasce $i in vietuirea cea buni, cugetarea lui se mitci in fiecale clipi in aducerea' aminre de judecate. Pentru cA sta in chip drâ¬pt in firea ins6ti $i se mitce in treapta sufleteasci ti umbl5 intru cunogtinta de sine ti intr-o vietuire dornicd de a se apro- pia de Dumnezeu. Dar cand ajunge la cuno$infa adeve- rului, prin trezirea simtirii tainelor lui Dumnezeu qi prin intfirea nidejdii in cele viitoare, omul trupesc care se teme de moarte, ca animalul de ttiere, e inghilit de dra- goste; cel rational se teme de judecaltr, iar cel ajuns fiu se infrumuseteaza lse desdvarle$te] in dragoste $i nu se mai poveFie$te prin toiagul care spede. .lar eu gi casa htehi meu vom sluji lui Dumnezeu" [Si24, l5]. Cel ce a ajuns la dragostea de Du$nezeu nu mai doreite sE remana aici. Caci dragosrea scoate afard frica. Iubifilor, fiindcl m-am ficut nebun, nu mai raM si pi- zesc taina in tecere, ci md port ca unul feri de minte pentru folosul fralilor. Pentru ca aceasta este dragostea adeverad, ca nu mai poate rEbda se pfutreze ceva in taina faF de cei iubilt. De mulre ori cand scriam aceslea, ru se opreau degetele pe haflie $i nu mai puteam se le mi|c de plecerea ce se ivea in inima mea ti care rni aducea la idcerea simturilor- Deci, fericit este cel ce se indeletni- cette pururea cu Dumnezeu gi se opregte de la toate cele lume$i $i numai cu El se ocupd toati cunolrinfa lui. gi de va fi lndelung rIMetor, nu va indrzia mult str se arate rod mare_ Bucu.ia cea intru Dumnezeu este rDai puternici decal uiata de aici $i cel ce a aflat-o pe ea. nu numai ce nu mal caute spre patimi, ci nu s⬠rnai lntoarce nici spre viata sa; ll nu mai are vreo alta simlire a ei, dacd bucuria aceasla i-a venit din adevir. Dmgostea e mai dulce ca Yata. CEci e mai dulce inlelegerea cea dupi Dumnezeu,oln cate se nagte dragostea cea mai dulce ca mierea gica ragurul. Dragostea nu se intristeaze cand rebuie se pri-D'rnitru Slanibae, ed. Theoiokis (= Clvnrrlr Fn X. 1 981 . p. 31 3-3 16. ,,Omul, cat esle in trandivie, se apropie de Dumnezeu, se se terne de moatte. Iar c6rd teme de jude.aIt, Dar cand L- Jh 50h, ed. Bedjan): uad rom. measca moartea infricosf,toare pentru cei pe care ii i be$e. Dragostea este iiica cunottintei. Iar cunogtinta fiica sendEtii sufletului. Si sanatatea sufletului este p terea ce se naste din multa rebdare, /nrrelare: $i ce esre cunogtinla? Rdrzrnrr E simtrrea vie[|i nemuriloare. intrebare: Si ce es|e viala cea nemuritroare? R{lrpkrur Simtirea lui Dumnezeu. Cici din cunoa$te este iubirea. Iar cunoatterea de Dumnezeu est⬠imper teasa tuturor poftelor, ii sufletul ce o prime$e nu mai nevoie de vreo alte dulceafe de pe pemant. Cici nimi nu este asemenea dulcetii cunoasterii lui Dumnezeu. Rugidciune: a- reped lbn as-Salt, carlile lui Isaac nu pot fi in(elese decat cei care au inteles in prealabil in profunzime "cdrtile sfin ale scripturilo. si ,,c6(ile Bisericii" sau scrierile Sfintilor P rinti. E si aici un indiciu $i o trimitere Ia cheia hermeneuti adeveratd care deschide intelegerea unive6ului gandirii te logice gi duhovnicegti isaachiene. Sfanol lsaac trebuie citit in(eles pe fundalul tradi(iei teologice f spirihra.le a Bisericii siro-orientale. Sau, cum scria avizatul siriacist Paolo Bettiolo: ,,Pentru cinel citelte conttient de continutul sc.ieril exegetice Si monahale anterioare sau contemporane I lsaac apare drept un indreznel dar coerent interpret credinFi Bisericir sale. Aceasra nu penrru a-i nega ori nalitatea, nu penrru a dlminua fo(a de meflurie cu to singulara a exrsten{ei sale. rod al unei ascul(ari inte gente li sincere ti al experien(ei harului. UinE te in uneo recunoa$tâ¬rea in paginile lui chiar cele mai p trunzdtoare a inseti literei unor invilituri de fapt comu a unei lumini car⬠lumineaze elernentele unei traditii D6 atunci opac⬠in compilalii de tcoale care o reproduc sunt uneori srngurele ei urme"s Cindirea ryiitwld a SJintului Isaac Sirul pe fundalul tradiliilor teologice si duhavnicesti ale cre st ini smului s i ro- o rientol Dupa cum sublinia Babai cel Mare (t 628), in prefafa vofuminosul sin Comentariu la Capitolele gnostice ale I Evagrie Ponticul, pentru Biserica siro-orientah ,,intreaga i vetiturtr a vietii adeverarc" se cuprinde la ,,rrei sfinti" c sunt totodate li autorita$le ei maxime: Evagrie Ponticul, Io Singuraticul (Yohannan Ihidaya) si Teodor al Mopsuesri ,,Doi dintre ei, monahii Evagrie gi Ioan, invati pe cei c umbld pe calea lui Hristos despre vieguirea vinu$i, experie lele luptei sufletului 5i discemimintul impresiilor 9i migci "r Op .it (su?ra. n.63), 1990'?. p. 35. Pen!ru o urila piivire de ansa blu, cl /D.. -.l,ineamenti di parrologia siriaca", in; A. QuaceuARELL! ( Cotnplent Ni itenlisci inati A patuheio, Ron.a. 1989, p.503-601. b- 60 6l lor dinaunrrul nostru. I-encitul Teodor $i loti sfinli i inrelatorl ,r"m.n.a lui sunt Parinti i nostrr in creltrni\m prin cunoaqte rea sensrbrli $i inteligibilr. Si ne inva{i adevarata cunoa$lere dobnndita prin invi(dtura 9i virtute. [...] Ei inalt:i in inirna sc6ri pdni la al treilea cer, unde credinta devine certitudinea celor nadajduile care ni ^ se impbrti$esc ca p6rgd a Duhului vieti i care ne-a cuprins"' ' . Acelti trei autori fundamentali. reoiezentind unul traditia origeniane (Evagrie), altul $coala an- ti;hiane (Teodor) ii altul prima sinrcze ascetico-mistice siria- ce (Ioan), sunt cei mai des citati Si de lsaac, $i ei determine ti structurile de sustinere ale gandirii sale. Baza o constituie viziunea pedagogici despre Economia divine a lui Teodor al Mopsuestiei. Potrivit acesteia, crcaturil⬠rationale, inge.i $i oameni, sunt supuse schimbdrii $i sunt susceptibile de instruire. Dumnezeu e Creatorul, Educatorul oamenilor pe care i-a a$ezat in gcoala lumii supunandu-i la diferite incerciri pentru a-i face sn se hotirasci pentru natum lor profundi $i a-i muta apoi la lumea de sus. Fiindci in aceast, scherni a Economiei ca Paideia exista doud sttrri (*4- rcsra"rei.r) sau conditii fundamentale ale creatiei $i umanitefii: sta.ea de acum ti de aici, supusa monalite$i, conrptibilitdtii, pasibilitefi $i mutabilitlfii, qi starea viiroare sau de dincolo, in care va domni imortalitatea, incoruptibilitatea, impasibili- Iatea fi imutabilitatea. Cel care il duce pe om de la una la alta e Dumnezeu in Hristos prin Scriptura li Tainele Bisericii. Aceaste scheme pedagogicd explici masiva proliferare a gco- lilor in Bise.ica din Mesopotamia ti Persi4 care a cunoscur o mitcare de tcolariza.e populare gi misionad fir{ precedent in analele Bisericii, o ,.cvasi-mistici a scolii"er. Schema soterio- W. FRANKENBERo, t&8r,'r.r Ponrikus, Betli'.|, l9l2, p. 17-19. Cf. R MacrN^, 'L'honme I l'6cole de Dieu. D'Antioche d Nisibis",Ph h? Oa? Chfiicr 32 tl98l r, p 86-124. 263 301 )r lJ r t982l, p 39- rut . te lc i intele ld 1981. p. l l2 )r I982. p 45 R. Macrna emi le rpotezd rorrc pldu/rbil! ca teoria .elor doua .,calrsraze sa fie de laDr o râ¬acLiâ¬. o teplrca to l i r r \d in l r -un sens tstanc. Drosresi \ . dat t Je catre Teodor al\4np'ue.t,er reonei tor ped"gogrcc a citoi.ltoua creatri'a lur onsen. .to. t rnal i insade idâ¬ea cadcni or iSinare: c l I9E2,p.4l .n. l2 ' ,p 45,n 124 lr l t7 ( o,molo$a ti dnropologrd .u Tmdor n-au to.t create ca o repli-\ i I ' r r re .+emlnatoare in formJ. dr rJdrcJl Jr lenrA in onenlJre n rmr| | logica pedagogicd proprie lui Teodor al Mopsuestiei ca pro gres de la imperfectiune spre perfectiune contrazicea funda rnental schema devenite ,.clasice". In cele dou6 forme ale ei date de Origen $r Augu\lin. aceasta vorbetle de o perfecliu ne/dreptate originad disrusd dramatic de pacatul originar, d neascultarea Si concupiscenla lui Adam. gi restaurad de as cuharea $ije(fa lui Hrislos Care invinge deftnitrv penlru noi pica(ul li moanea prin Cruce Si Inviere ale ceror roade le pri mim in Biserice prin Sfinrele Taine. Concepla lui Teodor diferiti: degi destinat perfecliunii. omul n-a fosl $i creat at de la inceput, penru ci nu era capabil se aprecieze daruril lui Durnnezeu. Numai Dumnezeu cunoaqte binele prin fiin Lui, creaturile i l cunosc doar prin conlrariul lui. Scopul lui Dumnezeu e esenUalrnente pedagogic acela de a-l antrena om prin â¬xpedenta contrariilor sd primeasca de bunavoie da omul pierde asemAnarea cu Dumnezeu supunandu-se sclaviei satanei 5i a mortii. MAnluirea e un proces pedagogic lent in care experienta sldbiciunji Si decederii omului il face sd simte necesitatea unor legi de Ia Dumnezeu. Ca omul sa nu cadd in dispe.are, Dumnezeu intervine prin proroc-i qi apoi prin in- rruparea Sa in Hristos, al Cerui exemplu ti lnviere panicipate pfln Botez reveleaze in chip anticipat starea viitoare a vietii nemuritoare ti incoruptibile. Cei botezati sunt la mijloc intre starea actuald $i cea viitoare. Botezul de pe Duhul Sfant 9i viata viitoare a Invierii in arvund, pedagogia divine dmanand necesard $i pe mai depane in viala spiritualb a omului, al ci- rei continut nu este altul decat actualizarea anticipate a vie+ii eshatologice a omului de dupa inviere, primitd la Botez, viata Duhului Sfant. Spiritualitatea siro-orientald a fost ince de la incepu( o mis- ticd simultan eshatologice, baptismald 9i pnevmatologicee5. Eshatologismul ii accentul ascetic radical pus pe expâ¬rienta baptismala Si pnevmaticA explic6 tendinlele ei din primele se- cole (III-IV) de exaltare a fecioriei si consacririi lui Dumne- zeu priD celibat li renuntare la cisdtorie, fi imptrtirea credin- cio'ilor in dout clase: ,dreptii", care se ctrs6toresc ti lucreaze ti care se mentuiesc prin pezirea poruncilor, 9i .des5varqitii", care renunfi-la toate pentru a avea experienF plenad a Du- hului Sfint- lmpinsa la extrem, aceasfi misticd pnevmatice a luat un aspect sectar in ,,mesalianism", in care experienta Du- hului imbraca forme anarhice $i anomice, antisacrarnentale ti omului, creat in aceasta lume supusa mutabilitdfii !i monali tE1ii, dobindind insd pnn caderea lui Adam li caracterul d pedeapse pentru pacat. Acest caracter de pedeapsd moartea ll are doar in aparenttr, avand rolul de a sedi in om ura fali d pecat, ea dnand de starea actuale a lumii createel. I,rin cede calii la cel⬠ale lui O.iBen? Teodor.,! st6ns hnd,firii vigurosului sjste origenian arzandu-i spinii . ASa s-arâ¬xplica ii dominanta remei pâ¬da8o8i⬠rurile ti descoperirâ¬a Lui. Teodor al Mopsuestiei a atacat d altfel direct teoria pecatului originar expusa de leronim li d Augustiner. Pentru Teodor moartea ine de conditia naturale div'ne la O.igcn fi Ia siro,oricnralii ,,nenorieni ii paradoxul relâ¬var d tal6 a incercal o complementantate fi.a sa reuseasci o sintezl, ci sludi dc retennr6 r l lu ' W VA' oMBre. . . I }e t leolofrc:r l Synrhe.r( o l C)ru. o A. G'rillaumont in l96l ca sirienii atir orienlrli, cat si occidentali au reusi paradorul de a fi arir antronsenrsu. car tr Iiloevagrienr. reconcrhrnd Jnl inlr-'rn mod surpnnzdtor Si remarcsbil Andohia cu Alexardna. " Ct fragmenrele din PL 23,495,50! Sr Pd 66. 1005-1012 si rezlma Iul lui ForrE din Sirlt /ie(.r, Codei 176. Despre cele doua conceptii diver gente cu pnvire la picar ti minlune. inr⬠care Teodor ti Lradilia siro-onen ct refennlele din Di.rba4hz de fteoloei. catl&lh e Xyl, |93I.col.103- 304. Pentru auiorulcatolic al anicolului despre ,,reologia Bisâ¬ricii nestorie- ne , pAJ'ntele E. AM^NN, NceasLa e o pozilie ,,pelagirnt imposibil dc igno- rdl . ace\r ..pelagranism - de rJre .uSusrrnrenu ir vor invinui de alre ti pâ¬lod Hri.oslom $u lo.n Casvdn - . rimin;nd una drn caraclerisucrl. esen. liale alc teologiei nesroriene" (col. 304). ,,Pelasianismul" ti.,nestorianismul" sunt nrsa cli$ee ercziologice care descalifica aici o schem6 soteriologici avdnd in .enrru pldagogia divina. nu rrrbunarea drvina pfln Cnr(e alupra(adeii ine\p|fabrle r Iui Adam drn pcrfcctrun.a/dreprrrea sa origrnarA. ' O ercelenra $nreza in aflicolul lui A. CurLr-AUMoNr, ..Syriaque (spi- l\tt^ltt() , Dictioniditz de s/,i,
[email protected] X tv ( | 99O), col. | 429- i 42, relunr ' I A Guil.l ^l voM. Ard" r er lo :ptandhtc J. t oti.at .htatpn tsp'lr rurrrr i O'rcnrJc 66r. AhbJyc dc Bel letonlarne. l9ao. p l8q.2l0 klesa, m Easl Syri:n Thcologian of lhc M rd 6 h Ccnlury , OCp 30 ( t 964 p. l lE$16l- t l i4. v4 Biserica Ras.rirului ir !a condarnna in 596 pc Mcptii hi Henana on lenrslul care inlsiica r'nlitdt!ra lponoli.i a Biseneii Si _.spun ci Adrm rbsl crcal ncniuritor de la inceput tici picitul e sadrr in firea onl,lu . sa . ,1 B{ re. . l . . . ' r J" . - rc icrrJrcd pd' Jrulu, oa!rnJr. nu . t .e Inr ier( J in, r ( re L- 62 r antiierarhice. lmpotriva devialiilor alat gnostice, cat liene, Smntul Efrem Dune bazele unei ,,spiritualitdti echilibrate, dar care rdmane fidela mistic pnevmatice tradilionale; el e primul intre autorii siria care adop6 o antropologie de origine biblici ce va Ju un rol esenlial in mistica siriacS a secolelor urmAloare I care se bazeazd pe distinclia in om intre trup, suflet duh [...], disociind intre duhul uman sau mintea, si Du huf Sfant. Paracletul divin (lmnul la Datudis 9,20-21 Progresul spiritual tinde spre asumarea trupului de s flet. a sufletului de duh si a acestuia din urma de ctrt Duhul lui Dumnezeu. Pentru Efrem insd, capdtul aces proces nu va fi atins decat dupd inviere. Aceasti cre$te a Duhului in noi, indumnezeire progresive a omului, asigurata de post ii de celelalte practici ascetice, dar plecand de la Botez, prin viala sacramentall, mai c seamd Euharistia. Mistica pnevmatici a lui Efrem r6mAn deai funciar sacramentali si bisericeascd"%. Dupd primele forrne de ,,protomonahism" sau de viaE co sacrate in lume. alestate la Afrahat. la Efrem si in Carre treptelor, in Mesopotamia Si Siria apare simultan cu apariti sa in EFpt. Ia sfar$itul secolului [V. monahismul propriu'zi sub forma retragerii, anahorezei, in pustiet6ti Si in munti. primajumitate a secolului V se iveqte qi prirnul autor monah propriu-zis siriac: Ioan din Apameea sau loan Singuratic (Yohannan Ihidaya) care a realizat qi o primi sintezi ascetic mistice siriacd. Scrierile lui, care vor avea o influenti hotet loare ln constituirea spiribalitatii siriace, au teoretizat pent prima date viata duhovniceasce cu o clari definilie eshatol gice ii baptisrnale sub forma a trei trepte (m&trta): trupea^sc sufleteascA f i duhovniceascd (d-pagranua, d-napianuta, d- ianlta). Secolele V-VI vor cunoagte ampla difuzare in trad cere siriacd a scrierilor monahale egiptene - Viala Sfantul Antonie. lstotia lausiaed- Patericul - si grece i - opere a.scetice ale Sfintilor Vasile, Nil, Marcu, Isaia, Macarie $i, 5l s /b 'd, col t432: p. 193-194. 64 65 ales. Evxgfle Ponticul. ptecum qr Dronisie Areopagitul. Sub i,r,'ou.r,rt pr.trigiutrienorm al monahismului egiptean are loc iiri u"ur"" fi reinterPretarca tradr!iei.prolomonahale sinene: .r."- devjne un anahorel de len85 Edessa cu slagiu in Egipt. "i," sineurnti.ul devine loan din Lykopolis. Simeon Meso- o"il.i"*t devine Macarie Egipteanul. iar legenda lui Mar i*ein tEugen), monah egiptean plecat cu ucenici din Egipt "" ,la inremeteze monahismul Ianga Nisibis la inceputul seco- lului IV, unnirea se confere monahismului siriac origini ne- miilocit egiptene. Secolele VI-VIII vor fi pentru monahismul si mistica siriace epoca sintezelor originale. La sfatiitul seco- iutui VI apar marile minastiri de pe Munlele Izla 5i cea de la Beit Abe, iar Regulile monahale ale lui Ab.aham din Kahkar fi 588) vor produce o veritabild reformi a rnonahisnrului siro oriental: foarte Populatâ¬, ,.menastinle erau focare de ascezi, dar $i de muncd gi de culturS; ele ofereau un remarcabil echilibru intre viata comuna ti cea singumiicE. Dadisho QatEya (f sfarlitul secolului v[ in Beit Huzaye) aratd in tratatul siu intitulat ..Retragerea septdmaniloD ca unii monahi rdrnaneau z5- vorat in singuretatea chiliei lor in perioadele de cdte $apte sdptamani de post ale anului liiurgic nestorian; in acelali tratat el distinge lase feluri de monahi dupe gtadul singuretatii lor: chinoviti care duc in pennanenti viata comune in minAstiri; cei care petrecAndu-qi saptemana in chilia lor se reunesc ca monahii egipteni din Sketis ii Kellia la sffu$itul septAmanii pentu Liturghia duminicah: vin apoi cei care practici singlrAhtea celor Fpte srpte- mani; la ace$ia mai adaugi trei categorii: cei care vietu- iesc in permanente ca pustnici; cei carc duc o viafi itine- rante. insolitd uneori gi de travesti, ascetul ciutnnd sl ascundd ceea ce este de fapt; 9i, in sfiirgit, anahorâ¬tii care vieluiesc cll totul retragi 9i necunosculi de lume. Nu face inse nici o mentiune de stilpnici, nestorienii arltfudu-se pulin favorabili acestei forme de anahorezi"t. l4 lGlzr3?. p.200-201. O influenle deosebit i asupra constituir i i spintuali6ti i m nahale siro-orientale au avul-o scrierile ascetice 9i ezoleri ale avvei Evagrie din Pont (t in Kellia in 399)es. Evagrie fi pentru sirieniascetul 9i misticul prin excelenfi. Cu excepli scoliilor scripturistice, ei au tradus in siriactr intreaga sa oper inclusiv scrieri al cdror original grec a disperut in urma co darmarii luj Evagrie ca origenist de cArre Sinodul V Ecum nic (Constantinopol, 553; acelaqi Sinod I-a condarimat $iTeodor al Mopsuestiei, un motiv deci de dublu scandal pe Iru siro-orientali, care au v6zut in aceasta un senm al aband ndrii tradi[iei parrisrice $imistice de cdtre Biserica imoerial chalcedonian6t. E cazul mat ales al laimoaselor 540 r(cpiz ,Despre Evagne monahul. a 5e vedea pErinrâ¬te caBRrEl.BUNGE, EyaPonticL.l. O i[t/oducere.U. Deisis. Sibiu 199? Iaia Gnostika pentru care exis6 nu una, ci doue traduce siriace: prima (S,) e opem unui autor care a cautat sd elimi slstematic din textul grec tezele origeniste privitoare mai c seama la cosmologie ti eslurologie, resf,ectiv teoriile dubl crealii qi apocatastazei; un al doilea traducetor. care este. pare, Se.ghie din Reshaina, a vrut sA restabileasce textul lu Evagrie in finuta lui autenticd li a dat o traducere literal6 (Sr)Considerata drepr o ,.falsificare ' origenisra. deri era o reslitu ire fidele a textului original. aceasle versiune nu s-a impus9 De o mare circulatie s-a bucurat prima versiune (S1), in can speculari i le cosmologice $i eshalologice priviroare la deslinu exjsten{elor au fost convenite in it inerrrul mistic al sufletulu in drum spre Dunmezeu lftrnspuse lntr-un cadru filozofic alter nativ din care aluzii le gnosticc au disperutrm. p|.|ma versiun S-a pastrar intr-un singur manuscris din sâ¬cotuM Da,$trat in bibtio manasurii sidenilor. Deir et Su.iani, din Sketis, acrualrnenle la Brilish Mu seum, Add. 17167. Ambâ¬te vcniuni au fosr cditar⬠crilic cu trad. kan@zde A. CUILLAUMoNT: Izs sit C tuties des aKenhafuia Cnostika, d'tra sre te Pontique, Pdrrotosi. Oi.ntatis 2E.l, 1958 ii sludiare exhausri,imnleuna cu inreJgr rsroflc posrcrioarr a resprngelt tor de c6rre Brscnc: Ur(na t i rc(cprar i ' lor in Brs 68 69 fundamentale remane $i in cazul Sfantlrlui Isaac cea a cel trei trepte sau moduri de viali: corporal, psihic li pnevmatic: ,,Prima treapti, cea corporala, corespunde intrarii in via monahale li practicii ascezei (diferit de loan din Ap meea! unde aceasta e treapta cre$tinilor obignuiti care n practicd incf, asceza care incepe cu treapta urmetoafe) cupnnde exercitiile ascezei corporale: posturi, privegh rugeciuni vocale etc., prin care sunt biruite patimile t.! pului $i se ajunge la aia-numita ,,documente scrise pentru unul sau mai multi frati, sau no personale a$temute in scris in vederea unei publiciri ulierio, re"ros. Primele trei piese ale Panii a II-a reprezinte rrei genu Irterare difente: nr. I constituie o amplS scriaoare-program. u fel de manifest ascetic, adresale unuj pr'eten (Mar Ishozek s-ar putea spune. la o lectura alente. unui veritabil ,,parcurs" sau ,, i t inerarCuvintelor desPrc carc ci marcheaz6 etapele pe6onale la rugeciuni tot mai universale care imbretiseaz intreaga Biserice gi in cele din urma intreg universul fZrd de un parcurs spiritual intr-o gradalie ascendente: de la cere osebire ca un singur Corp gi o unice Bise cr. Asamblarea redaclarea finala a acestor piese disparate apa4in lui Is insugi care sernnaleazi treceri de la o temi la alta (4. I trimit la 5), anticipeaza dezvoltdri ulterioare (4, ? trimite la 14.34) face trimiterr la teme tralate anleflor in panea I (asrfel J/Il. g: trimite la C v. 35, ed. Bedjan = Cav. 85, ed. Theorokis, i 32, 6 trimite l^ Cur. 22, ed. BedJan = Cay. 3t_32, ed. Theo tokis) sau anterior in Panea a II,a (?, 2 trimite la 3/TV. 92_93) (28, I gi 36, l). Isaac se jusrificd in fata ciritorului dezorient necunoscut de alrfel): nr. 3 Srupeazd 405 de Capitole desp cunoa$lere rr?ie d-idalar compuse in genul ..centuri l loa l Eragrie'" t i reprezentend o incercare de rinrezd speculalrva intregii gendiri spirituale isaachiene; iar nr. 5 e o culegere 30 rmpre $i uimire (IV, l2-15), despre l inistire (1V,39-45) Si, f ine, o tefleclie exlrem de percutante despre iubire unic motiv al Intrupdrii (IV, 78-85).', Pentru ojustd intelegere este esenfial de rednut de ce anu scrie Sfanlul Isaac, $i cui ise adrcseazi: el scrie Dentru si in\u$i penrru confralii s5i ..singurarici" - monahiior eremi care dupd o perioad; de rimp petrecute in mindstiri cu via de.ob$te se retrag temporar sau definitiv in singuretate, t5ce $i.linittire (isihie, jslr) - pentru ca, plecand de la scripturi brblice $i parrisrice ii de la propria saixperients (cf. 3n,4l se le aduce aminte de asceza loa de cdpetenie: ,,osteneala" sa ,,lucrarea (pmctica) ascunse" a rneditatiei, contempldrii gi rl un sens mai complex gi, mai ales, mai putin tehnic, decat Ibizantini -, li ,,vrea ca cititorii sei sA urmereasce esentialul' vrea ca ,,singuratjcul si urmereasca cunoasterea spirifuale inlerioara mai degraba decar simpla virtute exterioaa"r". gaciunii huntrice, fiindci sunt mulli care au virtuti, dar n-a cunoa$terc, deti numai aceasta desivar$eite virtutile ,i fe ea sufletul e ln intuneric (3^lI, 53-54). ,,Isaac se face cant retul vielii singuratice". al isihiei - care la siro-orienrali Eroul qi destinalarul scrierilor Sfantului Isaac _ el insu l0 {dâ¬spre (dacrâ¬ruI rctari extefloar6. bund pentru oamenii dln lume- 9i monahli din chi- -^vii. Denlru a invla SPre lucrafea ascunsa a nrgac,unll tl unl- ,li cu Dumnezeu tglll, 44) Drepratea il vinutea se fac pentru ^rnrni, rugiciunea e desavdrtirea fiindca se face pentru Dum- iezeu in.usi (3/l l l .35). viruli le $i osleneli le exterioare din lume ti comunitate duc la mindrie si lrufie 5i ne dePedeaza de Dumnezeu, in trmp ce in singurelate chiar slabiciunile ne aoropie prin sfiterenie de Dumnezru (-l/11.93-94), intrucal liosurile si deficienlele singuraticului il fac srnerit $i-l indeam- ni si se arunce zi 9i noapte cu inimtr de copil spre Durmezeu, sinsura lui nedejde $i mangaiere- Oriunde am fi, trebuie sa cau'iem liniqtirea cu noi intine, fie 5i mdcar pentru un ceas(3llll, 6l). Singurltatea nu inseamnA desfiinlarea iubirii de semeni, ci restauHea Primatului iubirii de Durnnezeu $i cat- dgarea iubirii Lui l6rd de care nimeni nu poate ajunge nici la ..luminoasa iubire de fra1i". Nimeni nu este scutit de iubirea de semeni, dar ea trebuie se ta$neasce din asemararea cu Dumnezeu in mila Lui. Daci mirenii ti cei din chinovii i9i exprimd iubirea de semeni prin faptele milosteniei, eremilii singuratici adev5rafi ard 9i ei de mila nesfarqite fate de se- meni pe carc o revarsi din inirnh in rugiciune asupra inregii creatii. Orice crc$tin trebuie si fie siglr ce Dumnezeu nu pri- me$te doaf gestul exterior al pomenii fEra lucrarea ascunsd a milei inimii (3/II, 38). Chia! daca nu e asumat de toti in dgo- rile lui ascetice extreme, parcursul singuraticului e exemplar alcr pentru toti crestinii: el se retrage in singuritate gi linigte pentru a cetriga iubirea aprinse de Dumnezeu din a crrei ..be- lie" fi slrci tr extatice se natte fi adevfuata gi luminoasa iubiretaE de semeni (10, 29.31-36). Care este inse calea singuraticului isihast? Iat-o in descrie- rea sintetici a lui dom Andr6 Loufrr?: ,,Ocupatia principald a singuraticului in liniltirc/isihie e lechrta mediladve a Scripturilor ti scrierilor Pdrintilor de odjnio.ri. Lectura e izvorul ti mama rugiciunii (29, 5;34v, 63; 6, 29). intr-un prim'moment. piin inlelegeri qi eremit devenit pentru cinci luni episcop. cum $tjm din notitel oespre vtata tut - este, a$adar. eremitul isjhasl ,,singuratic(ihidaya\, opus simplului monah de menzslire (/ayala). in cepAtorul este indemnat de Isaac si nu intarzie prea mult I vrctd uc oolte, carc pretungtta prea mull duce la iDocrizie nerulinare, Si sA descopere vinutile severe, dar risDlititot ale singlrarAlii ;i lini irii (3/fV, 7l). Numai linistiiea il inpiedica pe monah str se invarra in cercul orizonialireli i 5ideschide spre verticala unirii cu Dumnezeu pe o cale scuni 1repede-(3iTv, 30). O sin$rre rugiciune Si o singori noapte i singuritare sunt mai de pref decat mii de liturgtrii 5i o,uta d zile de osteneli $i virtuti in tumullul lumii (:nt, qZ). I.it ia n inseamni a practica virtutea, ci a muri chiar pâ¬ntru virtu " lbi.l.. p.U Si 18. Cf. maijos C/,nr"/" t. al ascezer trupe$i taF de cea inrerioarA a mintii L- '12 fr a inimii) fi 24 in inrregi IbtJ .p.2+25 r/p'1ld) a Cuvantului unire cu rugeciunea \a olef l o c noa$tere luminoase a Economiei ti Proniei lui Du zeu ( 10, 9: 14.27 9. a.\ ti a milei Sale extreme fald cei cdrora a voit se le dea exislenla- S6mit in inteno seu de mi$c6rile leuntrice sau duhovnicegti (3/1, 4-5. 3 nascute din atare in(elegeri intuitive, contemplatiwl s gnosticul se va apropia tot mai mult de Dumnezeu pe a ajunge se fie amestecat sau unit cu El (7.3) prin d gratuit al Duhului Sfent. Fdra a neglrla pravila de rug ciune a regulii - la care Isaac tine ca reaclie contm m salienilor care pretindeau ci rugiciunea curate e su cienti in lucrul a toate (3/IU, 86-87) - sinpraticul va trebui insa se se preocupe peste mesurd de recit integrah a psalmilor prevdzuli, in cazul in care se si atras mai presus de el ti invitat se se opreasce aici spr savura rnai pe indelete miile de sensuri confinute in v sele t3/ l l ,52-56: IV.3l ; 14.47). C6ci rugdciunea trebui si-l introduce in adincul siu, in inima sa unde ascunde Sfanta Sfin(elor, al c[rei preot este (3/fV, 41,2), qi unde se gisette l i uta care se deschide sp lmpere$a viitoare qi spre cer. E ceea ce Isaac nume lucrarea sau osteneala ascunsd (29 intreg). Ajuns ai conremplativul se geselte mai presus de fire $i chiar presus de rugiciune (32, 4-6) sau, mai simplu, ac unde e adevarah lui fire, cea a crealiei originare s prirne (3/I],72. 74. 76), unde toate cuvintele tac li to migcerile inceteaza (6, 5 li passim) $i unde rlmane lo de minunare (14, 20; 20, I | $i passim) sau de uimi inaintea lui Dumnezeu (3/lI, 14; IU, 49 ti passim)." In cele din urmi, parcursul singuraticului nu face altceva cet si refaci interior desfeturarea istoriei spirituale a um lal,r care se mr$ca Intre cer dor polr reprezenlalr de conol orrgrnJra {protologrcal a n3lunr sale lr conorl la er rnnol l inale teshatologicaJ din Impdrdtia lui Dumnezeu sau lu cea noul (cf. 3/I. 39; ITI, 6l; IV. 6l ), experimentatd anticip in .,arvund". ince de pc acum (3/IV, l4). Atct pe parnanl rt inerdlul spirirual al rtnguraticului e inra in mod rnr\rlabil un parcurs slnuo\' V,ala a\celict e o alter' ;rnt6 neinlclrtzr de iui$uri si coborasurr. de momente de para- srre de har ri de rnirngircre-a lui. de rama $r pnmavara (J4. 2-3: 2J: a. I lr Rolul acestor inccrcan nu este in(a vjndicdtiv. de Dedeapse. ci pâ¬dagogic; ele sunt o judecatt tiindce ii fac pe om sa simt; alal increderea. lumina 5i bucuria prezentei lui Dumnezeu. cel $i disPerarea li intunecarea absentei Lui, care poare duce la experiente infemale. la blasfemie si akedie, ade- vdrat,, iad pe pament". Scopul incercdri ior $i al plresiri i de Dumnezeu e sa desfiinteze mandria, sa duce sufletul prin con- stiinta sldbiciunii la smerenie, la rugeciune fierbinte $i lacrimi. din care se nasc transparenfa Lui creaturala ti eshatologice. Smerenia e un dar al Duhului Sfent ;i e distincd de blandetea narurale ( 18. 6-9. l0-ll), iar lacrimile caintei, care sunt supe- rioare sangelui manirilor (3/1. 53), nu sunt lln dar exceptio- nal, ci absolut necesar fiecdruia. pentru absenta c6rora nu s⬠poate invoca asprimea firii omului (18, 4-6. ?. 14-15) Din plans se na$te cureia, iar din curafie m6ngaierea simtirii des- coDeiri lor dumnezeiesti" ' . ln esenta lui insd, itinerarul singuraticului e o ;coali a rugd- ciunii, meditatiei Si contemplatiei in unirarea lor indisolubil,. Izvorul rugeciunit este lectura meditarive a Scripturii Si Pd- rintifor, tema Clnvantului 29 care polemizeazA impotriva celor ce spun ce cir i lul e lnuti l penlru monahi Si miren, care ar tre- bure sd puna in locul acestuia faptele ti activismul exterior. Lectura mcditariv?r este de neinlocutt penlru ca. in conceplia btblt( i d religret cre$rine. rugaciunea nu esle o tehnice indi- vlduale de autosugestie. ui ie In\creaze intr-un dialog. ca un raspuns la Cuvantul lui Dumnezeu care are initiativa in acesl dialog. Primatul lecturii exprimi deci primatul initiativei lui uumnez.eu in dialosul ruedciunii. E vorba de o lecturd medi- KIva I carer mcterje e Scriprura l i scrieri le duhovn,cetti alerar lntr lor . in care rmportanl nu e te\rul . c i intelesur i le lu i rustice, $i al carei scoo n1 e eruditia. ci transfr:rmarea interi- oar6 lsaac inlerzice, ci inutile progresului spiritual al singura- inrui t r r tot mar f tne 131. I r dcea\rE Ie!rure medi lat i ' 'c t Pa'r- . : r c, ," r5 cu treJr. ,n = r, .r 85.cd rh.nr^r, , b-_ 75 ticului, nu numai li(eratura profana. ci $i scrierile teologice conlinut dogmatico-polemic ale Perinti lor Bisericii ( I, Aceasta pâ¬ntru cI ele nu au un folos duhovnicesc nemijloci Ba, din contrS, cunoa$terea lor erudita duce fie la urfla trufali in pene a ,,cunoscdtorilor" fate de cei care nu le $i fie inciti direct la polemica impotriva celor ce ptiu aldel, s nrasca ,,zelului pentru adever", ambele fiind forme de orbi duhovniceasce. Zelul oolemic. De care Sfentul Isaac l-a c noscut bine din proprie experienF in implicaliile lui negativ e de fapt o sdmire ir4ionala a irascibilitilii $i a vointei putere pfln ..cunoagtere" ti ,,adevir". El tddeazi la c''l zel fie m6ndrie, fie prostie (1, 6fu7) $i, mai grav, e o dov clart cd n-am inteles nimic din Dumnezeu, din mila si di modul economiei Lui mentuiroare (3/IV , jj-'t9). Citirca a tentic duhovniceasci duce Ia meditare, la aprofundarea se surilor ascunse ale textelor citite (ineditatia e tema amDlul Cuvint l0) 9i la rugiciune. .,Rugeciunea curatd (slora d/ r Fc!ioarer Mana din lue 1,.\5 m gqnanura in. ir iacd. r i reia ii este dedicat C,,viirrrrl 16) 9l o ,,luminare" (nahhiruto er de catre lumina lui f)umnezeu (6, l-4). Sfantul Isaac in lege insa aceaste luminare in sensul evagrian al vederii i recte de carre suflet a luminozidtii (,,limpezimii") sale n rale in lumina divind a Treinlii- Sufletul se concentreazi totul in inima care e locul ascuns (7,31 18, l8) ai Impira! Itr i Dumnezeu in om (8, l). locul cerului (20,23) si al l i ghiei interioare a rugAciunii (4i, 2). Lucrarca ascuns6 a m nahului (24, l: 29.5-9). care se identifica cu unificarea in rioard a omului imprSstiat in exrerioritate (3/lV, 6l). e p inimii. care confine in ea toate formele de ascezi (29,3) dispenseaze de ascezele doar exterioare ( 10, 8-15). Larea srnguralculut esle In esenla o gcoala a nrgacrun|| c e oSlinda sufletului (7lIV, 62\. La Sfantul Isaac ruseciun singuraticului e chemate sd sufere un dublu proces: unul dezindividualizare gi universalizare - cum aratd progre celor 30 de minunate rugeciuni din Clr,tizral5 - qi altul purificarc ti esentializare, de trecere progresivi de la mi5c rea interioard a rugdciunii la starea de rugeciune, de la cuvi la tacere, de la rugAciunea curatd la,,rugeciunea Duhulu(slota ruhanayta), de fapt o rugdciune dincolo de rugdciuner sinonima cu o pasivitate extadce totala. in care totul din o l rup. suflet. gandire. tace in uimire in fata danrlut lucrAri i I r r De\tre d(ea\ra rugacrune dI colo dc rupdcrun.. d .e redea PJnea n,,mnr1c . Suspendarta e\latica a ganduri lor are doua for- I l . ,nun"'., ttol,.o) in fala bclSugulul inlelesuri lor dufirne- -.t".t, din Scnptura l i crealle. $t uimtrea {/enrd elr/drt\} in i"rr ' f ,r i i tu Durnnezcu. care implica suspendarca lotala a rcriuir atiIsprflt ului Si anlicipeaze viala eshatologica: ea cade n.r,a or., somnul extatic pe(te Adam drn Facere 2,21 1i |Jri" ,qu.uo- ain Facere 15, 12 (3/ry, 95), ii e gustarea im- oeraliei lui Dumnezeu (35, 12-13) $i a exPerientei eshalolo- ;ice (8. 1-4). Aceasta e o vedere direcd a lui Durmezeu, nu orin oglindiri sau ingeri, ci a fetei lui Dumnezeu, nu a fiintei Lui c;11'e rtrmAne acoperitd de norul slavei Lui (10, l7). Fonna acestet minunari - care natle vedcri. descoperrrrr16. inlele- geri $i contempla$i - e cea a unei.beii extatice a sufletului ln fata iubirii lui Durnnezeu (35, l)"'. Iubirea infinitA a lui Dufmezeu e experienla fundamentald 9i intuilia centrala a intregii gandirii duhovnice$ti ti teologic⬠a Sfantului Isaac, alfa $i omega scrisului sdu. Calea singurati- cului e nu doar o lcoale a rugeciunii, e fi o $oale a iubirii. Iubirea gi mifa (hubba, rahnal nesfar$itd a lui Dumnezeu explicd la el in mod riguros totul. Crealia. intnrparea 5i desi- vertirea eshatologice a universului, principalele momente ale Economiei divine, nu sunt decat manifesfiri ale acestei iu- biri/mile divine infinite, care e singurul lor motivrrs. Iubirea explici creatia (10, 18-19), Intruparea, Crucea (extraordina- rele paSini din 3/tV, 78-82; 38, l-3) ti eshatologia, fiindcl lumea e destinati se fie inghilitd in iubirea lui Dumnezeu, a Ctrrui intreagi istorie cu crealia e o istorie a iubirii: iubirea e lnceputul, mijlocul $i destinul final al lumfl. Odr 22, ed. Bedjan = Crr. ll-32. ed- Theotokis. unde se spune ca. dactr rug.crunea curara ajunge abia unul din zece mir, Ia rugaliunea Duhutui I O'ient er d O..il.ht lsprrirualjtd Oricnhlc 62). Abbaye de Bc efo rainâ¬. 1994, p. 77-116. invredniâ¬e$e abia unuldinlr,o generatiei Ja.Si Panea a ll-a: Cry. 3/tV, .]1. 35. 44. 48j 30, 8-9i 32, 4-{. Ct Drecizarrle De acersla rema djn im rantul studiu al parinrelui E. KHALTFE HacHEM. ,_Lr p ere pure er la pri spiriruelle selon lsaac d⬠Ninive". in: t4anorial Msr Gabtie! Khotl Sar*ir.lruvain. 1969,p. 137 l7l, ir care ffi)nahut maronir rccrifica lecn d'n sludiuliczuirulLri IRENâ¬E H AUSHERR. ,,Par dela I oraison pure. g'nce l coquiUe. A pfopos d un lexre d Evagre ,,R(y!" Ar.ali4k er te M\sti l3 (1912), p lE4-181i . A se vcdeaS' studiutpioieso.ret ys^BEl_DEANDT ,,H6sychasme el conremplalion chez l!a!c lc Syrien , in: C.//?.r.r, Cts/?,ri?rrtu 5l rl99l).p 20-41. rclual in cutegeren aceteiati: Mrs?i4a I16cl P,neal .cru. lgSi 20. nekrdure in g 'eaca. l radure atc i maiJos. P.4r t -4t7 ^ . :7 ct Por ' " r I Cnvrnele n. e l Bedjan = 8. ed Theoroki ' . 46. cd.DmlJn : 1t .d Theoroti(: 74. ed Bedrdn = 81. â¬d Theorukr\ A.ensriDetie e pei(cnurr Jc allri ca o adevArara n;t'un'er ct panea I Car ur./e 3 3 tl 62. ed BeJr n : Cx\rnt?tp 24,t 18. ed Thcoroks , ' r P 8r - l lor o. ,Ave( lechrnt icommebul: Dreu esr cretr t ron ddnsra medrhtion d tsaac de Ninive". /,?,.totr 63 (1990). p. 323-345, t A. LoriF. 'rou.quoi Dreu se manifesra sclon tsaac le Sy.ien . Caaldirratr.? //prrc\ \ dP t t p l 'w. \ 80 (100n) n. r7- 50, : r . ,1. homm. JJns h,(r , r .e . lu ' {ur 'e1. 1 l \ . rd, lc S}aer". , / 'a. nr x i r lm:, . | .19-54 L-- 78 19 In aceaste lumina trebuie ci!ile ultimele Cuvinte 394 ale Pd4ii a II-a a corpusului isaachian, care constituie Drov catoarele rneditaii asupra misrerului gheenei sau iadului relaie cu taina iubirii infinite a lui Dumnezeu. Smntul Is atinsese problema gheenei $i in trei djn Cuvintete plrtii IlO-dati el combate ideea celor ce spun ,,nebuneqte 9i prosttte" ce le este de ajuns sa scape de gheeni pentru cA a sca de gheene e acela$i lucru cu a intra in impnra$e. Rnspun dat e acela ca in lunrâ¬a de dincolo nu existE trei locuri sau t cere, ci numai doudj imperdtia desliririi sau gheena chinl loare. lar lmpdreFa e o singure patrie, un singur loc. un sigur soare, o singura vedere Sr o singura bucurie, egale Dent toti, deli fiecare se vesele$re de ele dup6 misura luir$. in alpane e combtotd ca ,,nebunie', ideea unora ce in gheeni peq totii ar fi lipsiti de dragostea lui Dumnezeu; ei nu sunt liosi de iubirca dumnezeiasci, dar sunt ,,biciuiti de biciul iubi $ ce chin e mai amamic 5i mai cumplir decil biciul dragoste Uer ce srmt ce au grefit fal.e de dragoste suferi acolo un chi rnai mare decat orice chin, fie el cat de infricosltor. Cdci tris lea intipdrila in inima-de pecatul fala de uragosG e mat asc lrle decat once chin "'. Iar altundeva afirmi fer.A sa dezvol ins6 ci, intrucet nu au existentd subsrantiale, ci sunt lucrprovenite din voinla omului sau a lui Dumnezeu, Dicat moanea 5i gheena vor inceta. Demonstralja o ofere ultirnel trei Cr.vinr" {18-40) ale Pd4ir a ll-ar:2. Baza teologlca a eshalologiei isaachiene se concentreazA trei afirmatii: Dumnezeu e intreg iubire fi mila li tot ce face rre C/v{t,r,/0, ed. Bedjan = Cwd,l// 56, ed..l heotokis ''. CuvAnd 2l . ed. Bedjal = C&pi,// E4. qt. Theoloks ''' CuvAnd 26. d. Benjan, netradus in grecesre, rradus 424. r?'? O excelenrd teourl ofer6 ptrinrâ¬te cisrercian DosrrHEE REy in a colul: .,"Nombreux sont nes pâ¬châ¬s, Seigneur, mais Ta mis6ricordeplus.gEnde que mes pdchds-. h docrrine de la ghdlne chez tsaac le S nen . L lat . . t4 monute! ,nr . I47(200tr .p. t_22. O rnterpretare mar ampin pers|ccri\d unei esharotogri a speranpi reroncrlenr universate in rem cabrlul (udiu al frdncrr(anutui potoner WA{ LAw HRvNrF.wrcz,,,Hoffnu der HciliSen. Das ZeuSnis Isaak des Syrcrc,. Ostkirchliche Studien(1996). p. 2 l -41. {Fn X. p.28 IFR X, p.423 80 iubire ti mile (39, l-2); Dumnezeu e imuabil $i are o iubire esali pentru toate creaturile: ingeri gi demoni, drepti $i pece- 1tr r38.3.5l 40,2r: si El cunoaste loate inainte de a le crea ( j9. l : .18,3: cf .5. l l i 14. l5) . ln ce pr ive5te morrvul $ i sco- p!|l gheenei, exista mai indi teorii care trebuie respinse din 6apul Iocului. chiar daca par a avea ojustif icare scriplunsUcS. S;ni reoriile,,copilirefti" li blasfematorii care introduc in Dunnezeu patimi sau schimbarea: mania, razbunarâ¬a, resplata" oedeapsa, in cele din urma reul. Ele sunt insa incompatibile iu intuitia fundamentali care afirme ce Dumnezeu e iubirc ifiuabila: unde e resplatd gi rdzbunare nu mai e iubire (39, l7). Sfanrul tsaac explictr aparenta contradictie intre aceasti intui- tie ti datefe scripturistice (cf., de ex., lq 20, 51 Nn 14, 18) prin viziunea pedagogici (nejuridice) asupra Economiei divi- ne propiie teologiei antiohiene.(ai cdrei maegtrii, Diodor 9i Teodor, sunt citati ,,in extenso")'''. ExistE astfelun progres al asimilerii revelaliei divine de catre umanitatea cdzuti in pacat: aceasta il percepe treptat pe Dumnezeu initial ca Judecetor Care izgone$e din paradis, apoi ca un Sttrpan care dd legi in Vechiul Testament, Si in cele din urme, in Hristos, ca un Pe- rinte iubitor Care-i ridice pe oameni de la statutul lor de robi fi slugi fa acela de fii ai iubirii Lui Desfar$ire (311, l'1). in acest sens li Scriptura are o lecturl superficiald, infantili, cate pieactr de la dreptatea lui Dumnezeu, 9i una profundd, malurd, care intelege iubirea patemi allatd in inima intregii Economii a creatiei, mattuirii ti desivar$irii eshatologice alumii (cf. 38, l7) gi in care imaginea Judecetorului e inghigte de imaginea Tatdlui iubitor ;i Pedagog. Dumnezeu nu pedep- sette) nici nu chinuie, ci indrume; El face totul spre binele omului, chiar $i moartea $i alungarea din rai sunt in cele din urma hinecuvanteri (39. 4), penrru ca. prin pedagogia conrra- rlrlor. oamenii sA vind nu cu forra. cr l iberi la iubirea lui uuinnezeu. $i gheena nu e in ultimi instanle decat o,,vicle- nre , o stratagemi a iubirii divine (39, 5), ca sel ridice pe - cl: !1995). p P. BETrroLo, ,,Pdgioni⬠dello spirito. Liberta creaturale ed es, fsaaco di Ninive e nelle sue lon\i , Anndh .li Sci?nze R(li9iose 4 345-163 , t l ornul cizut. Ea poate fi evitata prin pocainta. d carei cel m m;runt gest II face pe Dumnezeu si ne ierte ti sa ne duci i Imperetie (40, 8. I l. l7). Sfantul lsaac e convins ci gheen nu poate fi vetnice, intrucat $i la sfarsitul creatiei, ca Si I inceputul ei, nu e decat iubirea egald $i idenrica cu sine a I Dumnezeu care va inghiti in cele din urme ti gheena li va u cu sine int.eaga creatie r4ionala (40, 4-5. 7). Chiar daci l imitadi in l imp Si nu e vegnici. gheena e insa un loc cumpli 5i insuponabil, pe care trebuie se-l evitam cu orice pret pri pocdinF ti convertire spre bine. Fiindca, in cele din urm gheena $i Imperetra nu sunr rispleliri ale reului sau binelui. daruri ale unui Singur Dumnezcu milostiv gi iubtror. Care v ca toi sd se manruiasce | | Tin 2, 4: cf. Cuv. 40, l4), taine al iubiri i dumnezeiegti imuabile fi egale cu sine. Si atunci exclame Sfantul lsaacrza - ,,unde este gneena care ne poa intrista pe noi? Unde este pedeapsa care ne infricogeazi i multe chipuri 5i poate cople;i bucuria iubirir Lui? Ce es gheena pe langa harul invierii Lui, cind ne ridici pe noi di iad gi face pe cel striciaios se se imbrace intru nestricacru Si pe cel cizllt in el il ridicd intru slavi?" Afirmatiile tran$ante 9i firi echivoc ale chestiunea eshatologiei din finalul Pdrtir a t l-a explici sufi '" ln Clvdxtal50b, ed. Bedjan = Ct]ydnrzl60, ed. Theolokis (JcR p. 315). Argumâ¬ntele Sfantului Isaac din finalul PI4ii a I]-a sunr invenr ale succinl ti in câ¬a mai recend recere in .evisd a gindirii Sfinlilor rin1i, care pledeaza in favoare! restabilirii finale a rururor creaturilor rati Sf6ntului lsaac i nale. pe care o oiera episcopul KALLI$oS w^iE in anicolul ,,Dare Ilope for the Salvation of All? Orisen, Sr. Cresory of Nyssa and 51. h the Sy.ian . fr.o/osl Drs"Jl 45 (1998). p. 303-317, relua! in volumul I Aporin dogmatica a teoriei apocatastazei e dara d⬠ciocnirea intre do principiicare treh'e ambele mâ¬nUnute, dar 5i integrate teologicdincolo seria ,,Collecled wotks : The Inner Kinsdott, SVSP, 2ml, p. 193-21 a $mpla juxlapunere aporerica: iubirea lui Dumnezâ¬u, pentru care ia vetnic e o imposibiliral⬠penlru cI ar fi o ererniare a raului, ti libena omului, care include t posibilrnlea iadului. ,,Credinta in Iibendea onul ne impiedica sA atrtrda sigur: Toli trebuie sa s⬠menluiasca! Credinta 'ubirca lui Dururezeu ne tac sA ind.nznim se ry.ain ci roli sc vor manrlldll exisle ca posibilitate pcnrru ca exisrt voinlt tibera, dar iubirea ne sf,â¬rdF ca la smrfn o si dflam cd nimeni nu mri esrc in e' (p. 215). Erc dact e afirmata dogmric. apocaranaza poare fi o speranln qi o rugdciun ciicr. ltd.um spunea fi Smntul Siluao: ,.Trebuie si m rugam penr.u rori,. 82 83 cient redusa circulalie manuscrisa a acesteia. Fala de enorma difuzare a Pe4ii [, Partea a ll-a a fost copiate mult mai putin, penlru uzul limital al unor cercuri de monahi initiati, benefi- c-irnd dc un statul ezoteric. Nu e mai pulin adevirat ce abia rexrele grupate aici ne olerA cheia exacta a lecturii paginilor exratice ale Pdrti i I $i explica universalismul l i oprimjsmul care au oferit scrierilor smeritului ,,singurirtic" siro-oriental din munlii Huzistanului o iradiere universale $i o receptie ..ecurnenice" ferd aDalogie. Secretul acestei iradieai ste in cele difl urme in curajul Sfantului Isaac de a gandi Si practica ra- dical creltinismul plecand de ia miezul sAu: care nu e frica de pedeapsd, nici speranF respldririi, ci revelarea iubirii infinite a lui Durnnezeu, descoperit in Hristos ca TatI al trturor crea- turilor rationale. AceaslA revelatie, icoaltr a iubi.ii, $i asuma- rea ei ascetice $i contemplativS, $coah a rugaciunii, prezinte crettinismul ca religie nu a sclaviei;i a fricii, ci a libeftetii qi iubirii infinite. Tocmai aceasta e poate provocarea frontald pe ca.e o adreseaze generatiilor cre$tine din toate timpurile. Sflntul Isaac Sirul a inspirat ii continue se inspire innoitor pe monahii adevarati din toate confesiunile Si Bisericile tradi- lionale. Lucrul s-a vezur si in secolul XX cand Partea I a scri- erilor Sfantului Isaac a servit ca sursd nemijlocid de inspiratie atat penttu pustnicul ,,monofizit" Matta al Meskin, promotorul rena$terii monahismului copt contemporan, cat gi pentru ar- himandritul ..onodox" Vasilios Gondikakis de la Stavronikita(actualmente egumen la Iviron), unul din principalii promo- tori ai inviorerii monahismului athonit actual. Leclia Provi- dentei nu poate fi trecuta cu vederea: un,,monofizit" $i un ,,o(odox" inspirati de un ,,neslorian" din secolul VII, in care ambii recunosc glasul Tradiliei vii, suflarea Duhului Sfint in arsencS! Martor al iubirii infinite a lui Dumnezeu in focul Duhului Sfent, Sfintul Isaac ne obligd si ne revizuim cligee mttcnare adinc pietrificate- Realitatea contazice flagrant ste- reoltpii le comode ti autosecurizante. Daca un eretic ..nes-tonan poate avea o inveiiruri duhovniceasci ddt de,,ododo- xi aceasta aratd cd ,,nestorianismul" acela nu era de fapt 1"". "" .'o crezut, pentru cA acolo unde islorid ti dialectica 'ornrr l i lur dogmalrl j( de\p.rn DLrhul Sl;nt une5te $i nrrntc nu are loc in afara unei Providenfe louden apronoeton, zi Sflntul Vasile cel Mare)rr5. Mar lsaac al Ninivei este cu a verat ,,Sfantul Isaac". Dar, ala cum nimerit spunea pdiint Alexander (Golitzin): ,,Isa4c e nu numai minunat $i sfant. E Si tulburetor. N- rdspunsuri la acea\t5 nedumerire, dar benuiesc ca Do nul a$eap6 de la noi se reflecalm putin asupra ei. Po ce El ne-a lisat acest sfent ca un delicat semn de in bare pus peste unele din certitudinile noastre. Nu asu celor esenliale. ci asupra altora pe care noi - iaa Durnnezeu - le-am declarat siguae. Fie ca Isaacul Sau ne tulbure pe noi tofi, iar noi, drept urmare, se crc9te in iubirea pe care Sfanrul Isaac n-a obosir se o laude"l diac. Ioon L lcd jr 115l. H^IsHERR, arr ci , . n. 2.o. t tvt lg. r?i Finalul recenziei sale ta it. lr-eevrv (zooo, St. vldllnnir's Thzolosical Q@ne../! 46.2-3 \2N2), p. 8.1 285-290, ao p. Sfantul Isaac Sirul uuvlnte care slnsuratlcl despre viafa duhului, taine dumnezeiegti, pronie gi judecatd Partea a II-a' [Incepem] str scriem Partea a doua a [Cuvintelor] aceluiagi [Mar Isaac]' episcop al Ninivei. Cuvdntul 1 Scrisoare [citre Mar lshozeka] dâ¬spre feluriie lucruri orivitoare la vieluirea in linigaire lisihieJ. 12. inceputul intregii vieli in Dumnezeu, fratele meu, e sA ai o credinta tare pe drumul viefuirii tale [ascetice], ca se po$ suge toate dulceata pe carc a a$ezaFo Duhul in ctr4ile sfinre. Nu vorbesc de credinta cu care-L rndrtuaisegti pe Dumnezeu, fiindcE e de prisos str aduc aminte acest lucru celor ce au lisat lumea 5i au ielit din ea s! urmeze lui Dumnezeu. A$ wea sd te lntdresc printr-o credinp neindoielnictr doar in nedejdea lucrurilor trune ajâ¬zat⬠pe aceasti cale, lucruri care ne-au fost rntroducriv la norâ¬le 62-55, puse la dispozilie cu generozitale tn acesl scop inca inainte de publicare lor de p.ofesorut Sebairian B.ock. Oxford. si d;dom Andr6 Loul manaslrrea cisErciana Sainle-Lioba, de langl Marsilia, c{rora le exprim aici inca o dard 8raritudinea pentru sprijin Ii incurajarcAparilia volumului d⬠faE le darorâ¬az6 lorut. Opliunile rerminologice pot fi consuhale in gtosarul de rcrmeni rehnici snjacisrabilir pe baza editiej Sebastiar Brock. Singura probleme a fosr (abiljrea unor e.hivatente penrru cer parru rer_ menicare definesc in siriaca acliviutile menrate: ,.,r4 (= trotrr) a fosr re- dar pnn ..mfnrc : na?a r lo5t redar pnn ..rnretigcnlN , t..)ana,= da".ia) run redar prin..gaLndrte : rdt ronra tr ph orem!, r fjst redar pnn,.cu8et . Toti sirjacislii aleftizeaz, ca odce rraducere in limbi moa.." o op"."i ,p-o\rmrr iv. provj, /or iu r i infrn pâ¬rfecribrt . 4$ Traducerea a fosl realjzatA pe baza versiunitor modeme citate in srudiul cum crn fon asiFUrdr de. er Jai sr \a l ! r con\ut tarr . rezutraete cfonuntor to deja intrepnnse in aceastd dirâ¬clie resrjruie rotu$i. daca nu comptexrlatea nuantelor, un lert sigur in sensurite lujde bnza. Titlul genenc !l Pi(ij ! Il-a a fosr dar de traducaror De baza notitei Ishodenah ti a crtalogulur tur Abdisho (cnare in studiut inrroductjv). t / r rn \ rnr( i . t ! ,?or tn F!er. i . .dnmn in r . rmrna. csre "r ! , un t i r lu $l predate de ce4ile sfinte Si pe carc nevoitorii lascetii] le-au allns le ating $i astezi. 'Prifta foaie a unicului manusc.is vechi pi$rat prczinta stricitciuni ire- nediabilâ¬, iar Extul nu poate fi cilit dec pa4ial cl S. BRocK, ,,Sr. lsaac he Slrian: Two Unpublished Texts" , Sobonrost/EcR, l9:l t199 7). p. 7-33: ,,Spre folosr tiu am alcatun h a ra [...]. aicsul nosrru prieren lvlar Isho- zeka. fi cu gindul 1...1 ci vor fi raspladri [.. -l meogrierile pe care le-aiprâ¬gdlit penrru noi ii pentru voia cea buna t...l $i pirinte 1...1 ou abale 1...1 evlavia ia, ca noi in acesle convodi.i folositoare s, rc inroarcem in minrâ¬a noast.a spre vicluirea Parinlilor Si scopul cuvintâ¬lor lor, ca din elc t...1 'ari$ 6inta dujirii lor [...] socoresc un [..-] al harului, spre a fi neincerarl. .j de lolos in cele doui moduri ale lor [...] punand itaperirc p⬠lrup gpe suner 1.. .1 nu mai put in 1.. .1 pr in fotosut ce poate f i anat din â¬t [ . . .1 acelc lucruri in cnutarca cn.ora am fost nepas*or din trandavie. ti ca st srribat pajittile smdFi|e d⬠tlori ale caii fricii d. Dunnezeu [...] prinrr-o srluhe repâ¬rare 1.. -l gnnduri la aceasta in gendul mâ¬u. pentru cr privirea mea sd hoinireasca in ele. Cali lntesc iubirca ta, fiindca am cre$ul im-preuna cu tine. N-am tZcut-o ca unul carc are indrAznâ¬ala. ci din iubirea mca fie.binte faF de tine, cAci peni ti noaptm visâ¬z cA lunt cu rine. fiindca rrrhrrea intrece neincâ¬tat o.ic⬠hora.. tata lucrul pe carc do.eai si-l ani ' 87 in scrierile lor drepr imbold, cAnd vei auzi cI au fost cei di tAi. nu te descuraja cand [..,] cici Si tu vei dobandi aces lucruri [...] fiindce e deja cu tine, ceci Duhul a asezat de vreme in line o pregustare a lor. Ele vor fi ale tale Ia vrem 2. Cind auzi mArturiile Pdrintilor de$pre slava vietuirii pl ne de taine a vielt i singurattce pe care Duhul Sf6nt a aqezit- J. Orice viepire nestatomicd $i de scuni durad va fi lipsittr de roade. Nu spun asta ca si te dojenesc, ci ca se-fi aret telul si calea. la drept pilde un pom carc tocmai a fost sedit: dacd ;cela care l-a sddit e neiscusit Si-l lipsetre de obiSnuita udare atunci cand se ivesc primele frunze li primii muguri, pomul se ofilette Si se usce. $i va fi nevoie de mult timp pent sa-ti lragA in el din pemanl puterea apâ¬i Si se revinA la via{d. Sau poate cA acela il mute adeseori dintr-un prmant in altul 9i, penrru ca si facd aceasta. ii mi$ce redecinile ti-l lovelte nein- ietar. Dup6 care se mirA c5 pomul nu aduce roadel A$a slau lucrurile $i cu omul lipsit de iscusinp: nu judeca lucrurile sale plecand de la vietuirea lui, ci cere de la Dunnezeu ceea aq crede el ci-i estc pot.ivit, pentlu ce socotette ce n-are ni- mic din ce i-ar trebui. Las deoparte lucrudle ascunse ale gan- dirii, din care Dumnezeu a l6cut scopul potrivit omului; El va cerc de la noi Si lucrurile din afari ale vieluirii [ascetice], vrand se ttie dacd le-am pus in lucrare potrivit treptei noastre. 6. Fiindctr omul lipsit de cele de trebuinli pentru vietuirea sa nu-Si poate severfi alergarea in lini$re, nici primi cununa 12 Tin 4,1-3), ctrci in vremea incununArii tocmai ceea ce ii lipsegte ii va tulbura gandirea ii va semdna in ea frica. Ci se cade ca rieluirea lascetice] sA fie bine porrivitd cu tot ceea ce e nevoie, fie ln rrup, fie in suflet. Z Ala cum cipitanul unei corabii nu va pltea iegi pe mare nici micar pâ¬ntru un scurt dmm dacd ii liDsesc instrumentele de navigalre $i pane nu are la locul lor pe corabia lui roare cele de ffebuinti, tot ata ti cel ce celftore$ie pe calâ¬a vieluirii singuratice $i dorette sd se bucure de roadele ei si si vadd nadejdea in Dumnezâ¬u in sufletul lui: dact ii va lipsi chiar g un lucru marunt din cele de trebuinttr cildtoriei lui, atunci cand va avea nevoie de el, acest lucru mic pe care a uitat se-l n il va lipsi de orice alt folos. . E. Inainte de orice. vieluirea aceasra [singuralic6Jcere rimp$i,sleruinli. Ctci dace nu e cu putinla; invadm mefle$ugu- 'xe acestei lumi liri sA srarurm muft limp cu serg in ele. p6ne(dnq Sandirea va fi depnns rostul tr modul de inf6ptuire amellefugului pe care $i-a pus in gind \a-l dcprinda. cu at6t "tdl mull in cr ne rive$le. f i dacE un melte5ug r6zut cu lor, dar aceasta n-a venit inc!. Domnul $tie vremea cand e trivit se ti le dea, ceci aceste lucrud bune sunt pasfare de sa se nasci in tine ceva ce nu cauti gi nu cunogti, cici nec dinta primeite pedeapsi. Nu spune: ,,Cat nu m-am ostenit n-am gesit nimicl" sau: ,,Realitatea nu se potrivege cu mtretil cuvintelorl" Ferefte-fi gandirea de un asemenea cuget, cacpedeapsa urmeaza indeaproape necrediota; inima necre dincioasd e vrednicd de osandi. Care va fi pedeapsa? Faptu de a cedea in deznedejde prin partsirea de Dumnezeu prici nuite de necredinla ta; deznddejdea te va preda tdncizeli [aledieil, lincezeala te va preda nepiserij, iar aceasta te vi vor fi negre$it ale tale, nlmai s6 fii intruntrul staulului potrivi doflnlei Celui care intr-o zi ili va da cununa Caci si bl vre se [i le dea, dar nu e$ti inc6 in stare se le prime$i cum ai v. pane ce n-a venit vremea lor, 5i atunci insugi Domnul va face strtrluceasci in tine cunoatterea lor fdre se-L fi rugat aceasta. J. Pizette-te si nu ajungi necredincios atunci catd, ctutan aceste lucruri, nu le gtrsetti la inderand, ca nu cumva de ai scoate din nedejde. N-ar putea fi un reu mai mare carc se vin pesre ttne. .. 4. Fratele meu, prieten d.ag al sufletului meu, cunoalte clinittirea [isihia] ti roate vietuirile [ascetice] ipi vor iduc roada pe mdsura timpului $i steruinfei in ele. Cum sDunea u batran: ,.Lini$rirea 9i odihna din chilie atamt de sarguinta i eie ti de pazirea lor". Dace etti lipsit de sa$uinld $i;6ruinlin lucrarea lor, nu te aStepta Ia adevirata mangaiere care vin de la ele. Or tu nu e$ti bine intemeiat in obisnuinla lucrdri lor. care in mod normal desftinleaze plictiseala care este i ele. $i fiindcd nu faci decar sa incepi mereu, Si din pricindeparterii de ele, nu re deprinzi in nimic: inainte ca un lucr penlru tine $i pâ¬nlru cei asemenea lie. Acum sau mai incolo el \e-f i aduci roada lur. ai l i aiun\ depane oe el b- 88 89 ochii cere atata timp Si sarguinF pentru al deprinde, cu mai mult meste$ugul Duhului pe Care ochiul nu-L poare dei!, unde cel care invaF nu $tie de la cine invati 5i e nev de multd curifie. invetetorul este aici Duhul, rne$tegugu ascuns, iar cei care ne impiedice de la el sunt [fipturi] ner pe$ti: el cere mult timp ti o lucmre statomici, iar in cur deprinderii lui va incerca sd ne ingele gi trupul, iar piedic pe care le pune ln calea lui sunt multe ii nenumdmte. 9. De aceea, omule, aceasre vietuire cere inainte de to timp li stfuuintt; apoi rtrbdare pentru a indura ostenelile $i sdrui in singurehte Si in chrnurile ei; acesra e lucrul cel anevoios fi aspru al acestei viepiri din pricina multimii luptel legate de izolaEa de tot Si de toti. Nu trebuie se schimbim I numaidecat ceea ce am inceput, ci sd stamim ln el ca o ma care natte in dureri $ stdruie in ele pane cend ele lnceteazi. ,10. Mai trebuie ca vietuirea se fie echilibrad, astfel ca feluritele osteneli vietuirea sU fie egal cumpdniti, ca se facem doar una sau doue osteneli care ne plac, dupe dori noastri, in dauna altor osteneli de carc avem mai multil nevoi Ci mai degrabd vietuirea si fie echilibradln mod egal in te ostenelile care duc la viata cea rnai bune. Cum va fi ti pentru citire, va trebuie sd fie $i pentru sluJber: cum va fl tru slujbe, va trebui sd fie $i penru ingenuncnen; cum va pentru ingenuncheri, va trebui se fie Si pentru post; cum vapentru post, va trebui se fie li pentru ostenelile noptii, Si, i preund cu acestea, pentru lucrarea ascunsi a gandirii, ca i ma se nu se relaxeze $i sd fie lasate singure atunci cend lru se osleneite, $i penlru ca puterea raionalidFr din inim,a sA dea seama de ce este ascuns in cele vizute si cum toate lacuG tn cele vazute se fac spre folosul celor ascunse. /,/. Cand demonii ved pe cineva mergand in lumina mi Iui prin echilibrul faptuirii lui Si ostenelile lui me$urate,, lupte cu el prin dezechilibre, ca el fie si mic$oreze, fie sporeascd una din aceste osteneli. pentru cd ambele luc sunt deopotrive de vetemdtoare. Alcetuirca armotioase a I Pravili sa! cmonoldc .ugiciune al 90 monahului alcaruil din cele S 9l ndlut sa-li :luJeasca drept pild6 pentru alcdrutrea armonroasa i ulgpiri i fascetrcel. Caci atunci cand e un dezechilrbru intr- ina din pe4ile lui. acesra pricinurelle o dereglare in tol rrupul. de unde provine boala; la fel li cu stnetatea sufletului: atar sponrea, cat ii eliminarea lucrurilor care o gararteaz, duc la acelafl elect /2. Prin sporire ti prin micprare inre deopotrivi intune- cime in suflel. cdci demonii tremura putemic in fata a tot ce-i m6surat. Cand nu pot stevili zelul cuiva prin tot felul de pre- rexle, ca sa-l faca se-ti opreasci alergarca ori se-qi intineze vietuirea, atunci vor lupta impotriva lui prin zelul lui, inctu- c6rdu-1 cu excese ca si-l faci s6 se pribugeasci sub povara lor. Omul intelept inse se va p5zi deopotrivd de ceea ce-i u$ureazd ca ti de ceea ce-i sporeg⬠povara. .1,i. Tot ce se face cu mesur5 se lucreaztr cu Ianduiald. Dar cand cineva trece dincolo de acest hotar, se iveste tulburarea. iar omul tulburat nu mai stie ce face. 14. Singuraticul are nevoie ti de o anurn⬠neluare aminte Ia tot ce privette trupul. pentru ca se pistreze simpliratea in tot ceea cel prive$te, fera a-l sacai sau a-i pretinde o ordine stricti in toate detaliile [...]; are nevoie mai degrabx de o ne- luare-aminte fa(d de lucrurile de aici, implinind numai cele ce sunt de folos: cici dace se va preda doar acestora, nu se va mar putea ocupa ti de toate celelalte lucruri de aici. .lJ. Singuraticul mai are nevoie Si de o lirgime a inimii,pentru ca s5 nu-li piardi nidejdea cand vin peste el tot felul de 'chimbari vrdjma$e pentru a-l pune la incercare qia-i sporicunoasrerea. Trebuie sd fie intelepr atar in cele de-a dreapra. cal )r in cele de-a stanga, firndcii lui Pavel ii place ca omul lui Dnrrhezeu sa fie ,desevergit ti gata spre tot luc tul blun" [2 TimJ'.l7l, un tel care e atins doar printr-un exercitiu in ribdarel -oe!(eea sufera raul ca un bun o$tean rl lui Hristos" 12 linr.Jl. Ci4ci nimeni nu brrure in lupre ftra inplepciune. nici nuponle dobendi inlelepciune lera lupra, a$a cum spune Evagrie: '_re cil inrintedza \ufletul in \irtute. pe atat intelne$te potnv- nlci putehici"{. Daa sufletul care nu cunoagte lupta este $i lip- 'Eu"o* ' . , p ' r lu l , r lg. sit de virtute, fiindce aceasta li-a ca a fiumfat ti s-a invrednicit de care obignuiesc sd vind peste ea. primit numele de Ia fap cunune in felurirele ispi /6. Singuratrcului ise cere gi mulr6 indelungi-rebdare, se nu se topeasci cand a$eapti fi nu primeste. sau c6rd ce Si nu i se de ce ili inchipuia, ori cand atteptarea unui rispu se prelunge$e. Si nu se strecoarc ahrnci in nddejdea lui ind ialA ca sd nu ajunge abitut, m6hnit ii bolnav in congtiinta sa ,Z Dupi toate acestea - li inainte de toate li mai mu decet ele toate. cum spuneam la inceput - are nevoie de I nistea trupului ti de o credinpi siguri in suflet, fiindcd aces cuDnno ln ele toale cete oe cate uun vorttt sl te desavarse daca se sarguie$e in ele. Aceste lucmri trebuie se le ceari la Dunrnezeu in rugaciune gi cu lacrimi ca se ii fte date, 9i lini$ea fi credinla sd remdnl cu el- Cici prin ele se savarfe gi desiverte5te lucrarea tutu.or acestor virtuti, ca $i toate ce care n-au fost pomenite. Dar fEte ele nu se poate face nimi din cele $puso. 18. E nevoie de linittire, fiindce ea ptze$e simturile zarva din afari ti de prilejul potrivit pentru ostenelile trupul Si ale sufletului, ficand aceasta prin pacea pe care o de gra z5bavei din ea ii garie vigilentei asuprs trupului ii a suflerulpe care o ingiduie oprird prilejurile ce se ntrpustesc ln m obitnuit asupra cuiv4 fie de bunevoie, fie din lnramphre, cele din afartr. 19. E nevoie qi de credinF carE se-l intireasci in nddejd ca si indure cu desfitare toate prirnâ¬jdiile care vin peste din pricina lucrurilor dumnezeie$i; ca str nu tremure nelinis in fata mo4ii, nici se sufere durere ca o fiinli trupeascA, ci unul care are o nrdejde ce trcce dincolo de trup. Sd aibe inimi curajoastr, al cirei curaj e in Dumnezeu, attepnnd zi zi plecarea din trup $i suferind in fiecarc clipe in gandul durerile naSterii nedejdii viitoare, pentru care se chinuie indurtr de bunlvoie aceste lucruri atat de grele, ca se ajun teaf5re h invierea li ielirea din morrnant 20. Dulceala nidejdii nascuttr de credinta ii ingtrduie treacd pesre toate greugfile. Cici pe cat sporesc osrenelile, atat se revarsd 9i harul, daci ostenelile sunt insotite de st6 92 5 Cf. EvAcRrE. P.dtr,tor 80. 93 inta. Pe cat crette alteptarea, pe atat se micprcazi patimile. pe cat sffAluce$te intelepciunea, pe atat omlll inhe in bucurie. C6ci prin in(elepciune e unit cu Dumnezeu, e invdluit in iubi- re, e eliberat de legdtura cu patimile, $i bucuria il face s:i de- raseascl lntrisâ¬tile, cdci e u$or pentru bucurie sd uite atat de iume, cat li de auP. 2/- Trebuie sr-l cerem lui Dumnezeu sA ne dea si harul de- osebirii duhurilor ca sd distingerh descoperirile adevirate de cele care vin de la demoni, 9i vedeniile puterilor sfinte de cele ale lui satan: ca se distingem de asemenea in mi$cerile din vis intre cele care vin de la ingeri, cele care vin de la demoni $i cele care vin din suflet, precum ti gandurile care se ivesc in constrinF plecend de la aceste trei mitcdri, pe care, a$a cum spun Pirinfi), trebuie si le recunoa$tem dupi pacea sau tulbu- rarea, dupi bucuria 5i increderea sau frica li intristarea care le insotesc: cele enumerate la inceput apa4in intr-adevrr sufle- tului, celelalte sunt strdine de ele, li-i vin fie din ganduri qi vise, fie dio simliri ii pipdit. 22. Ir caarl mitcerilor sufletului este evident ctr nici una din ele nu le insote e: nici bucuria, nici iearna, nici tulburarea, nici pacea, fiindce e vorba de simple mitcari fugare care nu poartd in ele nimic; prin mitsdri ale sufletului inFlege-le pe cele pe care le are inainte de a intra in locul hi natu.al, carc e limpezirnea. 2.1. In caarl miicarilor stArnite de trup, fie declanFt⬠de pofta, fie venind de altundeva, anrnci cand nu le insotsste o lupti din afad, e â¬vident ci n-au bgituri cu amigirile intense $i violente greu de controlat. E doar firea care-li face curos- cutd lini$tit nevoile ti ale cirei migciri sunt patnice. Ctrci nu existd dezordine in ceea ce a fost ticut de Dunmezeu Care a a$ezat in fire o misura $i o ordine desiveryib. ?4. Dar cand in mi$arile noastre fire9ti se amestece o lD- crare strein4 fie printr-o simlire care vine de la trup, fie printr-un gdnd care vine dintr-o amintire, fie din intalniri inlamplatoare. le vom intelege, ala cum spuneam, in misura in care le putem adulmeca, atunci cand harul este aproape. 2J. Acestea sunt lucrurile pe care aduca aminte cand sunt impreund ti tand necontenit la ele. 26. Postul. rugiciunea ii celelalte nevointe sunt cunoscu de toti, deti nu voi uila sa arar Ia locul seu ajutorul care vi din aceste lucruri care sunt la indemana tuturor, chiar si di cele care multora le par a fi neinsemnale. Chiar dacd cei c se ingrijesc de mannirea lor le au in parte, pentru ce nu cunosc raliunile, nu prirDesc intotdeauna roadele care vin la ele, cu atet mat mult cu cat nu $liu ordtnea in care trebu prietenii sa le dna rebuie sa $i in gand me se le faca. De aceea nu este ordine Si nu este echilibru in c faptuite de ei, fie ce acestea intrec misum, fie ca dureaza p pufin, fie cd sevarsirea lor n-are ritm, nici perseverenfa. convorbirea cu Scriptura se va amesteca cu rugeciunea, lumina pe care o vei primi din amAndoue peftile va spori sp 2Z Ce e mai slab decar o picetura de apd? Dar picurand c staruinttr vreme indelungar;i nu gdureste oare chiar ti piatra nu crape pane 9i stancile cele mai tari? La fel e si cu lucmr asceticd stSruitoare ti necontenita: chiar dacd pare neinse nati, prin stdruinta ei stringe o uriagi comoari. 28. Ilr voi ar6ra acum o regrla utoar6, folositoare cel slabi, prin ca.e se inainteaze usor iar desl;tarea nescud di ea e de ajuns spre a atmge gandirea spre suruinF, Si a$a I vei putea implini lucrarea voios, nesilit !i cu sarguinti. latpentru cd trupul slab obose$te stand necontenit in Dicioare De tm a-ii implini lnchinnciunile obipnuite, 9i din aceasti prici e adeseori impiedicat sd stea la rugdciunile necontenite siv gite cu trupul, 9i din care se natte rugeciunea in inimi, aceea cazi adeseori cu fala la pemant in locul unde stai Scriptura in mana $icontinueli asrfel implorerile: in acest f, desfirarg6 5ufl.1r;r1 teu. Rugac,unea iti va fi asrfel dulce di pricina citirii, iar in citirea ta vei fi iari'i luminal prin cheil rugaciunii. Ceci prin rugiciune se deschide gindirii uga in legerilor, iar aceste intelegeri minunate stamesc la r6ndul I rnai mult dorinta de rugaciune potrivit contemplerii lor primi [in citire]. 29. Rugeciunea pusi in migcare plecAnd de la nu e o rugaciune obi$nuite: ea inlenfuie putemic contempl E. 94 gAndirea, 95 fice s6 se adune in ea insdsi gi de nagtere unor rugaciuni fier- binli $i curirte. l ibere de ortce grij i . Din pricina 6rier acestor \.ierrorse inFlegeri nu pod sta in picioare. nicr nu te mai poli l6iosi neimpiedicat de simFrri, ceci mai lntotdeauna el⬠sunt orea puternice ca sd te poli inloarce spre tine lnsuli li se te iolose'ti iaraSi de rugeciune. Adeseori sufletului nu-i mai ramane destuh putere ca si se lntoarctr spre simliri li se le oune in lucrare, sau pentru a se folosi de trup in chip natural, ;entru ca sufletul e coplelit de ntrprasna uimirii. Nu a5a stau iucrurile cu toate intelegerile, fiindci unele dau nagerc ruge- ciunii, iar altele ttrcerii. Cine a ficut experienta lor, va $ti care e diferenta lor. JA Asadar, fratele meu, daci cele inalte nu ne sunt la inde- mand, sA facem din pricina neputintei trupetti, cum spuneam, scullri ln picioare prelungite pe locul nostru, afartr de cele tapte ceasuri randuite pentru laude, pe care nu trebuie se le lesem nici chiar dupa ce am primit ajutor, fiindce fiandAvia na5te moartea, chiar si in caz de slibiciune. J/. Deci, asa cum scriam mai sus, cazi de multe ori cu faF la pemant l6ngi locul unde pezi- Si dace ai ln maini o carte sau all lucru, puneJ jos, cazi cu faF la pimant ti petrece o vreme 1n implorare. Aceasta si-ti fie o rcgultr toatt viata ta pretutindeni 9i in orice loc te-ai afla, in pustie ca intr-un loc locuit, de indatd ce e$ti singur cu tine insuti. in ticiloqia mea nu sunt in starc se-! aret nici ln zece mii de ctr4i ce se va naite in tine din aceastii lucrare. J2. Nu de fricd ne sevar$im ostenelile trupefti ti sd ne si- Itm si avem un suflet treaz, ci pentru cd $tim ce relaxarea trupeasce ne depdneaztr de Dumnezeu ti impiedice gandirea noastri sE se gandeasce la El, pentru ce de aici se natte in sufletul nostru dragostea de El. .1.1. Ne scdrbim de impreltiere li ne sfiim de contrctele cu ctnstitii ti iubilii nosrri frati nu pentru ce-i dispretuim saupenku ci n-ar fi mai buni ca noi, cdci in toate zilele ctrutdm scdpare in rugtciunile lor, ci pentru ca atunci cand suntem oecontenit impreund cu oarnenii, suntem 6iati de desfttirile rmpreune cu Domnul. Ceci viata singuratice ne unelte cu uamnezeu. -?4. Atadar, nu de spaima de pedepsâ¬le gheenei pAzim ac regulj amenuntite 9i ne ingrijim arat de mult de ele sev lindu-le cu zel, ci pentru cA in ele se ascunde putinla de impreuna cu Dumnezeu li intretin in noi aducerea-aminte El, cdci in tot ceea ce se face pentru El $i de dmgul nurne Sau. aducerea-aminre de El ne inalfe la El. Atenlia neince la aceste amenunte n⬠face sA ne sAndim la El neconte Aceasta inseamnzl cd nu trebui⬠sd ltsim vrernea rugtrci fare vreo necesitate constrangetoarc li, dactr se intempli facem uneori, se n-o facem fErtr suferinti6. JJ. Trebuie se ne silim sd facem insenuncheri in tim slujbei, chiar dace suntem bolnavi, bachiar atuncicand sun in pat sau mergem sl ne culcem, cu trezvie fi sfiala. Si cu drizneali ii durerâ¬a inimii si strigim muhi vrerne la Du zeu se ne pEz-easce de ganduri necurale gi de vise spurcate, se ne silim ca somnul se ne ia punand incA gArdul la El ln i ma noastrd. La toate ceasurile slujbei se Fdem cu sfiald li pezim nurn4rul rugiciunilor noastre ca Si cum moaflea ar la u$5. Nu mai vorbesc de faptul ci trebuie se fixdm un ti anume penlru gustarea hrane; sau cd nu trebuie se incepem mancem bt ce ne cade sub mana ln afara orei cuvenite, od trebuie si punem masa doar o date pe zi 9i cd tot restul ti pului trebuie sA ne oprim gura de la orice gustare, afarA de zul unei mari sldbiciuni ivite dintr-o boaE. Nici cd nu treb s, ne descoperim trupurile ti se cercetim cu curiozitate dularele lui dezgolite sau cd nu trebuie sd ne atingem nec tenit trupul cum fac cei u ratici la inimi $i needucati. Ni ci trebuie se pishim necontenit tacerca cand se intamDld fim in afari sau cE, dace e cineva cu noi. trebuie se rest J6. C6ci prin â¬le ne ridicam spre aducerea-aminte a ceea ., l indurat El pentru neamul omenesc ti a iubirii pe care .l-.r ardtar-o 5i spre Eg6duinlele pe care ni le-a frcut. precum lt .nre n6dejdea herezitd in lumea cea noue neamului ome- lerc. 9i mai cu seama multimii crettinilor. precum $i spre lot fgsa ce s-a ardtal la venirea lui Hrislos in lume: cecl .,prin El ;vrm apropierea de Dumnezeu", cum spune APostolul [E/ ;. t l. .,f irndcd Unul Singur a muril pentru multl ' [2 Co 5. I4] si .,prin jertfa sengelui Sau a impecal lumea cu Tatil" [Evr io- t0l, ne-a izbavit din robia demonilor 9i ne-a elibâ¬rat de sub slepanirea tiraniei lor. 37. De u:eea, simtindu-L p⬠Creatorul nostru, slujim lui Dunnezeu. $i slujindu-L gi inchinanduJ-ne in tot locul, nu ne mai temem de nimic, cum em in generatiile dinainte pe care le infricosau demonii. Ce nedejde ni s-a propoveduit! De aceea de acum inainte omul e beat de bucurie nemailtiind nici unde este, nici ce e aceasd cunoa$tere de ciue s-a apro_ piat in Hristos, J8. Dupe care intorcandu-se spre sine, vede cum cu loate acâ¬slea Dumnezeu e lespins de noi, cum Il dispretuim in ceea ce El iube$te $i in cele pe care Le-a poruncit, micar cd ele sunt penlru manNirea vietilor noashe $ ne ajute $ riim unii cu altii. Aducendu-ne neincetat aminte de aceslea, o durere se va putea vedea revdrsandu-se pe fafa noastre, fie ca suntem singuri, fie ctr suntem impreuna cu allii. Aceasd durere ne va feri de rclaxare $i aceste ganduri vor {ine inimile noastre in teculegere. J9. Acestea si altele asemrnetoar⬠fi le amintesc, fratele neu. nu pentru ci Dumnezeu ne-ar cer⬠indeosebi si ne in- grijim de ele, ci pentru ca unii se cred intelepti fdre se cu- noasca ragunile lor $i, nevezand decet latura lor din afare, ii dispreluiesc pe fratii cu viali curati din pricinl cA pizesc acestea gi le spun: ,,Oare Dumnezeu te va arunca in iad din pficina lor?'saur ,.Oare te vor ridica in lmperetia cerurilor dacd le peze$ti?", iar pe ceicare le sevar$esc ii numesc fdtar- nici si necultivati. Dar noi, care am simtit ce se na$te in suflet din ele, sa le sivarlim cu ravna fiindce ne umplu de bucurie; $i peniru ca stim ce folos ne vine din ele, sa ne bucurem in gem la minimum cuvintele necesare reducandu-le doar cele ce sunt de folos 9i renuntand cu totul la cele de prisos, glume gi Ia ris. Nici ci privirea trebuie sE fie neincitat ad nate in sine Si ca hebuie sI ne pizim simturile $i sA aret6m f0la gravA ca li cum am privi neconrenir pdlimiri le Domnul i Nor, marginald: .,Acâ¬asrA sufcrinti vihe obitnuinla. Llnunre: Prjn acâ¬ea c, pede ci ace.s6 suferinta poate lua locul nu poare exisr,r dac6 disprctul lucrul .ire loc Ara sutidnF e It 96 pezirea cu sarguinla a ostenelilor noastre pentnr Dumne a$teptand multele binefaceri care ne vor veni de la El inca aceastS lume in toate ostenelile mici $i mari indurate pen Numele Siu. lA Dad unul din Perinli ne spune ce $i numai $ezand ocupatie in chilie, tezand adic5 fere nici cea mai mice luc Si nefdcand nimic altceva decit sd privim ziduri le ei ped Numele lui Hristos, trebuie sd avem mare nedejde, cu cat mult cel care aratd in el toate aceste nevointe lascetice] sA-si aduce aminte neincetat de Dumnezeul l/. Si nu ne uitim, frate, la faptul cA El nu cere de la lucruri mici $i dispretuite, ci se ne minunem mai degrabe faptul cd atunci cand sivar$im aceste lucruri mici, El ne ri cI prin ele la lucruri amt de mari. Ceea ce descoperim p aceste lucruri mici e tot aja de mai inalt gi mai sldvit c este focul fati de crcmenea ti fierul din care tatneqie. Ele ne feresc numai de clile subtile care prin nâ¬piisare ne d spre reu. ci ne $i inalla spre lucrun slavite. 42. Atentia necontenitd datd acestor lucruri merunte $i ne semnate face si se nasc6 in Doi gandirea la El. 9i prin ace atentie obignuitd ni se pare uneori ca intrem intr-o convofbi luminoasd cu El. Ochii ni se umplu de lacrimi $i sufletul n tru saki de bucurie, iar uneori ni se pare ca stam deja in locul invierii drepli lor: uimirea ne nepede$te. iar prin co templare suntem scoli afari din aceasd lume, din ace viali1i din aducerea-aminre de lucrurile pemdnte i ltneun cu uumnezeu rn unrrea ounovntceasca cale e mat presus cit lumec. Astfel. ca urnare a atenliei neincera(e Ia El t i convorbirii neincetate cu El, in sufletul nostru se naste iul rea, iar prin aceast, iubire suntem tot timpul amestecali I Dumnezeu. viata noastr6 e amestecad cu Duhul Lui Si antil pim vieluirea noaslra vritoare. 4J. Cel ce s-a invrednicit se aibd o atentie necontenitt Dumnezeu e vrednic side o neincetata minunare inaintea Lui 44. Foloseste+e de citire: nu de cea care ar face din tine invetal, ci de cea care-ti omoari patimile gi-ti arati calea sc care duce la Dumnezeu. care te inalte repede 9i firi [...] s lucrarea lunrinoasi pe care o urmiregte viefuirea tu singura L- q8 99 i E \orba de cil ir i care nlr \e exprime in chrp confuz sirrnd i. lo un lr.a la altul tr care nu introduc lucruri velSmatoare i:rre rd rulbure meditarea la duhovniceaic6 la cele de dincolo de lume. Nu cili nici ceea ce este exprimat odcum, nici ceea ce se adreseaz.e fera deosebire atat !e, cat $i tuturor oameni- tor ladr monahilor, cat ii mirenilorl, nici ceea ce invatd deo- noriive pe toli, nici ceea ce te-ar face sa deprinzi arta disputei ;rale. ori cea a intelepciunii lumeqti, nici ceea ce te infor- meaza despre treburile li controversele care au avut loc in Biserice, sau despre legile ti treburile regilor, despre biruintele $i faprele lor, nici opere polemice sau aptueri li respingeri de o parte ii de alta. Toate acestea ti cele asemenetoare acestora sa le hsem celor senlto$i. Iar noi, cei bolnavi, si ne folosim de leacuri li de ceea ce a fost cules $i strans pentru tdmeduirea patimilor noastre: vietile sfinfilor de odinioari qi ale celor care au vietuil Singuratic mai presus de lunrc, relatfuile desco- peririlor gi invdliturilo. pe care le-au primit de la Dumnezeu despre randuiala acestei vietuiri, despre patimile 5i luptele pe care le-au dus spre povefuirea loa Si a celor ce umble pe ur- mele lor, $i despre biruinfele gi infringerile de tot felul, de- spre ciderile $i ridicd.ile pe care le-au indurat. Pe scurt: sd citim doar cdrfi inchinate ciii vietii monahale, randuielii $i formelor ei. 4J. Nici mdcar painea, care e atat de hrdnitoare, nu poate ajuta un stomac bolnav; acesta va fi pus mai bine pe picioate de alte alimente ti leacuri. Nu ca peinea nu e sanetoase. ci e bolnav stomacul care o prime$te. E bun tot ce e la locul lui, dar nu orice e de folos pentru noi. 46. Cel care inainte de a-Si fi stapanit gandurile t a-Si fi sta-!ili( impristiere4 care are ince simfurile bolnave $i congtiinta infirmi, se apuci de citiri carc-l arata un erudit, un savant ti un exeget plin de idei, deti e inc6 plin de patimi, acela e mis- luit de dorinta slavei de$arte li de ne$tiinte. Ce cunoa$tere e|nai bune decet curelia? Ea este cea care descoperd inteligen- lei lale roate, dact rc ingrije$ti cu toata ravna sd o dobandegti, $l ea G va apropia d⬠darul vederii lui Dumnezeu. 42 Serguiegte-te si inveli tot ceea ce face ca aceasta lume va/ura sd l ie di \pr . tu, tA in ochi l tAt t t care le va inarma cu intelepciune impotriva demonilor care sunt gata si te piar u intclepciune care-ti va pregao ginduri le de luminare. care va face se ieli neincetat din trup gi care !e va izbivi de pla pnn aducerea'aminle de lutnea viitoare a carei contemplarc ofera vederii tale. 48. Scoate-lr gindirea din amintrre.r pl iceri lor. ca s5 f loc in tine descoperirii lucrunlor sldvite ale Iui Dunnezeu, ea sa se imbogateasca cu bogdria Duhului, iar tu si fii ro neincetat de iubirea faF de Dumnezeu. 49. Uimirea in faF descoperirilor Lui ii imbala pe drepti iubire pentru EI. Cum bine spune unul din sfinti: ,,Cei care ved pe Duftmezeu uire pane ti locul unde sala5luiesc". Vorbi de vederea a cirei aducere-aminte imbate sufletul, el spun ,,Vederea natte iubirea - spunea cineva din cei imbricati Dumnezeu - ti potrivir iigdduintei Dornnului aceasti ve se dobandette prin curdrie [cf. Mr 5, 8]". J0. Cura a ins.i nu \ine drn frptul de a cunoattc lucruri pnsos sau de a ingrimidi mulre cunottinfe; gendirea cu vine din putinele aduceri-aminte de lucrurile lumesti $i sarguinta in lucrarea lini$tirii: mulfimea gandurilor $i dese aduceri-aminte de nouutile ndscute din invdFturi Si dive studii duc la risioirea ei. J/- Nu ltrsa se-li scape lucrurile de pret nipustindu-te sp cele care te umplu doar d⬠slavd deFrti.. Scopul nostru nu de a cunoaSte multe, ci si facem ca aceastd cunoastere strdluceasci din vietuirea noastri. Spunand aceasra, nu f elogiul ignorantei, ci vreau s, stevilesc alergarca spre cele prisos. care nu sunl necesare pentru calea noastrd ti a cE cAuure impiedice rdvna pentru cu..4[e. 52. Urta-te bine la boala ra gi folosegte leacurile care i potrivesc; intelege care e celetoria ta ti pregategeli provizii de care ai nevoie pentru ea; prive$te la lupta care-ti sta inain 9i deprinde-i rne$tegugul; inleleple9te-te in deprinderea lui cauti Dovdtuitori in el. 53. Chrar daci povi luitot i t tar sunt fotne lun)t l lalr. toia sd fie tot timpul in mana t,r. Nu intra in mare fera roiag lci 14. 16l $i nu umbla in intuneric feri bA[, ca sa alungi ci ini sA Tdrobe5ti ferpii, sa sondezi marea gi se scapi de fiarele se hari!_e. Fericitul Ioan Il numeFle pe Dunmezeu .,Toiagul celor rllbi". Reazemd-te de El !i nu vei cadea niciodata. fiindce ninleni nu le va putea ajuta ca El, iar cei care bal cu sarguinta l, usa Lui vor primi de la El toate [Mf 7, 8]. J4. Fericit cel care oriunde s-ar afla isi va aduce aminte sa nu fie cu nepasare fata de ruglciunea neincetata Si aducerea- tatinte neconteniti de El. Cine se roage neincetat, i$i aduce ininte neiDcetat de Dumnezeu: iar cine-$i aduce aminte nein- ccral de Dumnâ¬zeu e salaful Duhului. Gandul la Dumnezeu e rugiciune, li o gandire in care se rotesc necontenit mi|ceri privitoare la Dumnezeu e mereu in rugAciune, si nici o clipe nu sti fdrd lucrare. i-5- Rugaciunea nu sta nurnai in repetarea unor cuvinte, ci in migciri despre Fiinta ldurnnezeiascdl td'nind din adincurile iiteligenlei- Meditend necontenit la ele, gandirea e din cand in cand ransformate privindll-le plina de minunare, miscarile ei fiind unite cu Duhul. 9i fl scruteazi pe Dumezeu indea- proape in chip de nespus. Fericit cel care Stie sd stea neconte- nit Ia usa Lui fiindctr nu va fi rutinat. J6 Nu te bizui pe cunoasterea ta, ca se nu fii lesat pe mai- nile demonilor, care te vor dDce in cursele lor incalcite ii te vor copleti de spaima zipecindu-te penl acolo incat nu mai $tri unde te afli. -t7. FAra o rugiciun⬠mai inainte nu pune piciorul sd pleci la drum, mai cu seam?i dacE drumul e intunecos. Implorarea se nu inceteze in gura ta, dar unegte cu ea mirturisirea sleb! citrnii ti a neputin(ei tale, $i aia vei li sprijinit de mila mecar pentru smerenia ta, chiar dace nu esti vrednic de ea. Acolo unde lucrarea lipsette, smerenia ti meflurisirea sunt pe deplin primile de Durnnezeu in locul ei, iar cine s-a aratat smerit va fi risplatit pentru cele pe carc nu le-a fecut. -53. Mai drag lui Dumnezeu e cel carc std in smerenie pen- ttu cb e lipsit de ceea ce i se cere decat cel care pdn multele !.lle fapte cfede ce-[ face o favoare. Dar cel carc are atal lu- .r rrer cit 1i smerenia. ucela d JFTJI inituntrul r6u dor mari Lunrnetori de care se va desfdta el insugi 5i-L va bucura tot l lnrDul De Dumnezcu, b. t ( r l t0 l -59. Unde lipsefrc cea di ei llucftreal, superioriratea ce de-a doua lsmereniej] va implini cele ce lipsesc. puterea p Liue snrerenia poatc controh suflerul sta in zdrobirea carc vi din osteneli le de bundvoie ndscute din aducerea-aminte pacatele savargite; flre acea-sta lzdrobire] nu putem scepa d pecaleie de zt cu zi. nict pnmi ierlarea celor trecute. Du;chi dacA n-avem osteneli, intotdeauna putem simli strdpungere Sandirea noasrra. inlotdeauna ne putem tduce amintc dc catele noaslre. ne putem socoti nimic in fata lui Dumneze putem fi blanzi $i pa$nici faF de semeni, purem crnslr pe to te lumea. purem fi adunalr in nor in$ine. purem ri ide rau bdr arareofl, putem avea o vorbd bune pentru toti, putem multu iD inima noastrd in mijlocul incercdrilor, putem pastra o tece inleleaptd $i maduhre bine randuite, $i ne putem aduce amin c5, orice s-ar inlampla, suntem muritori gi intr-o zi va febui rasam aceasla lumc. loate aceslea nu cer neaDarat ostene trupeasca, cr sunt o podoabe a gandirii. Dar cine e neDeslt chiar fala de celc care in el insuti nu tin de osteneala truDea ca, care nu cer chinuirea $i vigoarea trupului, ci pot fi doba dite Si in neprtinri, acela s-a predar nepesarii gandirii li vape drepl cuvent mustrat de Dumnezeu. 60. Ceci Durnnezeu n-are nevoie de o fapluire mare cat o dorint5 nobile. Dumnezeu n-alege un suflet vinuos plec6 de la {aprelc lui. cl de l ir dorinla lui nobi16 indreptad spre $i de la o inim6 pline de zdrobire. Cum nu-l desDarte de El pecitos plecAnd de la faptele lui; fiindce adeseori faptele su impiedicate de felurite pricini, 9i multe fapte bunJ sau re sunt sivarsite ftra dorinta celor ce le sivarsesc. Durnne Se uitd mai degrabi la dorinla voinlei se vadd in ce anume i gase$te aceasta plecerea. Ata ce doriota unui suflet ii este ajuns chiar qi fird fapte, dacd sevargirea lor e cu neputin cum spune fericirul Talcuitor []'eodor al Mopsuestieil: ,,CandJ legi, Domnul pare si cerceteze mai riguros dorinta suflet lui decar faptele lui". Iar altundeva, plecand de ia cuvintel Lui. vorbe$te ca in numele Domnului: .,Cercetez dorinta. nu cercetez atir faplele, fiindce un sullel care se aliDeste virlulc cu do nri desAvirtt le iml est( dc atuns Cei de s Legerr lrr i Vorre rrc( pl lr stla fcprele lor. di; i con$ti inta h L- l0 l r inird de o mull ime de l ipsuli, chiar $i |ndrunte- Dar cei care lin de Legea Mea rdmin in bucurie, chiar daca se indmple sa tucreze rau ca ni$te oameni ce sunt, de vreme ce ttiu cd in congliinta lor au optat pentru virtute"'. 6/ Nu e nevoie sd-ti aduc aminte de golirea de sine, ceci scopul meu nu este sd vorbesc despre toate. $i de allfel nu vorbesc cuiva care nu cunoa$e Scnpturile. fiindce stii bine ce fira ea aceas6 vietuire fsinguratice] nu poate fi desevar$itd. Calea ei e cea a sadciei, ceci e limpede cd la cel care nu-$i Dune credinta in f)umnezeu in cele vizute, gandirea e foarte ;eparte de nadejdea celor viitoare gi de multe alte lucruri a ciror pulere $i realitate nu e simfitl decat de o Sendire insu- fletite de credin(4. Tocmai acestea sunl lucrurile pe care le urmaresc cuvintele noastre de la inceput gi pind acum. cdci acerrsti viefuire e desivirgitn de nddejde. Pentru c5, ala cum stA scris, ,,cine poafta povam lucrurilor pAmante$i nu poate zbura spre cer". Caci nimeni care e legat de lucrurile acestei lrmr nu poate s, placa Celui Care l-a ale\. l l j voi aduce aminte aici doar ce e necesar. 62. Dacz dt ales sa lucrezi vrnutea. nu-ti in8adui vreodale si te uili la o femeie, nici sa keci prin vecinataba ei. Ceci aducerile-aminte de ea sunt vr4mage gandului tiu, fiindce tu elti un singuratic a cerui gandire trebuie sd se inalle mai pre- sus decet toate ceLe supuse striceciunii. Dacd $i numai gandul la o femeie tulbura gendirea, cu cat mai inult nu o tulbura vederea fe(ei ei sau sunerul vocii ei. Nu te bizui pe batranefea ta sau pe iniltimea gandirii tale; nu pentru ci ai fi ahfel de.at altii, ci F,entru cb e lucru folositor. Nu incerca str faci o expe- rienle pe care atatia allii au fdcuFo deja, ci |ezi in chilia ta gi inSnjette-te de mantuirea vietii tale, afteptand ie$irea ta din aceasri lume. pentru c6 $ti icA etti muritor. 6J. Poane de grijtr de gandurile tale si nu E gandi la al(ii. Nu socoti pe cineva drept rdu, cdci ald date il vei vedea altfel pe cel care acunr !i se pare rau. Nu urmeri, a$adar, ganduri carc par sa-[i arate ce vor ei. ceci de esle iubire, aceasta as- r Frr!orenr dinlr-o scriere r lui i,I:grnrlul orcc. c,r ii in (mdLrcerca TroDoR Ar Mopsrrr,sflLr flerdur, ltil siflacar olili de Isrilc t03 cunde gretelile lor llac 5.221, in vreme ce lipsa iubirii din inlunericul sufletului. 64. Cine nuJ iube$e pe aproapele sau, dar spun⬠ce_L ibe$te pe Durturezeu lcf_ I In 4,201, acela se inseale in sufl tDI sdu fiiri sd gtie. Nimic nu infurie atat de muh De Dunu zeu gi nu-L suplra aral ca acela care. $ezand in chil ia tui. prejurerile exterioare se schimbd o date cu lucmrea ini dupd cum e indreptati spre bine sau spre ispite. gandegte la tovard l sdu prcfecand chilia sa intr-un rribunal. care judeca gi condamne gregelile altora, de$i se socote$te penrtent Sr repeta rnereu in tugdciunâ¬a lui: ,,Cum am ieiarte'me!" Dace cel care-ijudeca pe cei care i-au grelit sepune unei aspre osande inaintea dreptttii lui Dumnezeu, c va fi soana noasre, a celor ce judecem chia$i fapte indep, tate. Dace nu poli vedea, nici suporta lipsurite ,i;hbiciun allora, atunci pleace altundeva! Dar cum e cu putinta sd_i cotim buni pe roli oamenii dac6 n-avem lini$irea [isihia]?6J. Fii patnic g srnerir, ca str-i gese$ti pe toti priereni. 66. Nu fi musrritorul. nici indreptetorul greiehlor cui Nu fi zelo:' cu un zel rau care agit6 sufletul r6u; cel plin de asemen(a zel $i a c6rui gandirc e necontenit agitira pen allii nu se va invrednici niciodat.i de pacea duhovniceasci care se mitca intelegeri priviroare la buntrtalea lui Du(ure fag de [ambele] lumi lvd?ute fi nevezut6]. Un asrfel deintri in cineva prin impre$tierea gandirii, cdreia i s-a insAd se hoineJeascA uirindu,se la faptele ahora ca o corabii f; carmaci. Cel care se imprdttie astfet fi face pe zelosul cu ftele rele ale frafiior nu poate ajunge mon pentru lume. o/. ln ooua tetun se poale sedi in chip slatomic in cine un zel fati de vieltrea altora: din mandrie sau din orostie. afaru acestor doue lucruri, nimic nu poate pricinui un astf,de zel. Fie cd-n ochii lui propriile lui defecte sunr mai mi decat cele ale oricdrui altuia - sau poate chiar crede ce n- nrci unul- $i drepl urmare se crede in stare se aduce la vdr pe toati lumea: fie iii inchipuie c, se face prieten al IDumnezeu dactr-i urigte pe pecdloti, ceea ce e semnut un mrrli neghioabe ti cu totul suaine de orice cunoasleae a IDumnezeu. Unul ca acesla nu pare sa $tie ca sfinlt i au Drin L- I0.l t05 impragtiere. gandirea fiindu-i adunate in el din toate perti privind numai la Dumnezeu in l inigtirea migciri lor ei. A candu-ti aminte de mtre$a Lui, sufletul va incepe si strd cersca $i va fi inalta( pana la:,lava Fiinlei Lu; si. aducdndu aminte de harul pe care Acesta l-a revarsat peste neamul fii felor rationale, se va reversa pe pdmant in uimire ii bucu ln fata necuprinsului Fiintei lui Dumnezru se va umple laude mi$cat fiind de misciri sfinte in frice 9i iubire fate r l rea 5t marela uumne/elnr I ur. a (_ann r l lnra o slavesc de mii de flinle spirituale, flre se poata stribate cu privi norul intune.os al Sfintei Sfintelor ascunzimii Lui: Lui a adus la fiin$ lumi nenumarate 9i firi nemnrginite, C creat din nimic nenumdrate legiuni de ingeri, Care sdlnqlui singur in firn1a Lur llri si fie nimeni care sa.L imbolde la aceasta, pentru ca nu exista nimic, a bineplicut voii harului Seu sd vrea sA vini la existenti lumi ca sd-L simtd, ala, prin harul Sau, a sarar$it creatia $i a socotit lucru vr sa ne raca pfln mefrelugur 5au crealor lr pe nor oamen {erana din p6mant, fire mula. lipturi in stare de ra[ionalil ca s, putem sta inaintea Lui 9i se vorbim cu El in rugaciu 9i se ne impdrt4easce prin mintea noastri slava Firii du zeietti. in caTul in care vieruirea noastra e vrednice de ace ta, ca se rivalizdm pe pimant cu forma [modelul] fiinlel netrupeFti. 72. Dar pentru ca toate lucrurile bune Si aceastl merefie vin din lrezvie $i curalie - pentnr ca trezvra e priclna cu tiei -, sa steruim in liniitire, sd ne facem mod fa(i de to sa ne aduodm gandurile din impre$tiere in orice clipi ad c;ndu-ne aminte de aueslea. ca la vremea sluibei 5r a rugdci nii se putem aduce mintea inapoi in noi inqine 5i sd o ofe lui Dumnezeu spre folosul nostru. 7J Sd nizuim s6 aLrngem cunoaSlerca lui Dumnezeu ad sandu-l cereri neincetatet se dorim sa-L simtirr pe Dumne in sufletul nostru in vrernea rugdciunii. Caci e l impede daci \om dori lc(a\l ir tr ne vom ingri j i cum le cuvine ace\l lu\iru. Bunul l Milostivul Dumnezqu nu ne va ami pentru cd vedenr cd El vrea din inimi sd ne dea toatc ac⬠lucmri buDe. 71.lnainte de a iDcheia aceasG scrisoare. a$ v.ea sa astem ilr sdris pentau line cateva rugiciuni. Mi s-a pdrut necesar sa o t.lc. pcnlru ca ele \a-lr fre o malefie pentru rugacrune. cd prin intelegerile din ele gandirea ta sa dobandeascd smerenia $i sa inceteze a se mai imprittia in zadar multumiid simlemintelor de ceinlA ple care le cuprind. Cind mergi sau bei, cind srai in picioare sau Sezi, cand te culci sau faci altceva, ba chiar cand rnergi pe cale 9i te gese$tiin mijlocul unei multimi, cuvintele de rugeciune pe care !i Ie scriu aici sd fie ocupatia ta in locul ascuns al inimii. La fel li c6nd faci inchindciuni. Dupe ce ai facut rugaciunile obligatorii, vei putea continua cererile in felul urmetor': 7J. Dumnezeule, fi-mi vrednic se simt nedejdea herzzittr dreptilor la a Ta Venire. cand vei veni iar6li in trupul nostru si faci cunoscut5 lumilor slava Tal 76. Dumnezeule, Care ai adus iubirea Ta lumii, de5i ea nu Te-a cunoscut, fi Care prin adumbriri fi descoperiri Te-ai descopent in parte dreplilor din toate generatiile, invie mi$ce- rile tnoarte in mine ca se Te pot simfi $i sa mb grebesc s, vin la Tine fare sA md opresc. pani ce moartea va pune capit alergerii mele la limanul tdcerii. 77. Hristoase. limanul milei, Care Te-ai descoperit intr,o generatie pacdtoase, pe Care dreptii Te aiteptau in generatile 1or. ti Care Te-ai descoperit la vremea Ta spre bucuria infe- gr creatii, di-mi alfi ochi. alte 'rrechi gi alti inime, ca in loculIumir sa aud, sd ved ti sa simt tot ceea ce ai finut deopafle penltu clipa in care-Ti vei descope.i slava neamului crettinilor printr-o vedere, un auz si o simlire care vor fi in afara celor obi$nuite. _A. Doamne. slameste in mine gustul simtiri i Talc. ca sa ma invrednicesc se trec din aceasu lume spre Tine. pentru ceprin ceea ce vAd din ea aceasre lume mA fne prizonier departe0e finc. Cdci cate vreme ochii mei ved lucruri la felde supu- --- - " \orii nnrginrli: ..Cu ce mi$tri c trezid rinlca si privcas(a la Dunr- 'rc7c( in rinrpul rugnciunji. Cijnd le roli rdaugA la rug{ciur.:r l:r accste! J '' nil in bata vrerne,r" E-- 106 I07 stricatd ln mormant, scoate-me din locul lntunericului, fil ei de via{d naturah, c cei ce se pogoare in m aurora descoperirii Tale sd mi cerceteze in mijlocul ladu lgeolului] nettiinfei unde firea mea nefte, Doamne, incE o date puterea ,,iadul lgeolul] nu Te va marturisi 9i cuvandtoare a tacul; s mant nu vor leuda Numele Teu" [Pr mai multe. Fie ca viii se Te laude cum o fac eu atcum. 6, 51. N-am gure se s pe Tine [Ps I 13,25- se stric5ciunii ca $i privirea care le vede, ii gandirea mea o inFlegere trupeasca a unor lucruri rupe'ti, nu pot fi cu i liber de miscerile slabe fi supuse striceciunii care ies din el 79. Fi-md vrednic, Doamne, sd dobandesc vede.ea cale \a mai fr supusa stricecrunri. ca dobindind-o $i url ind lu ii pe mine insumi. formele trupe$ti s5 se $tearga din f ochilor mei. 80. Hristoase, desfrtarea neamului nostru lomenesc], gaiâ¬rea sereciei noastre. sprij inul f ir i i noasrre cdzute jos care \e clarrnd. nadejdea celor ftra nidejde, a Cirui cin Nume s-a fdcut cunoscut int.e neamuri, fie-Ti mile $i ma dici din cederea mea, de inviere rno4ii rnele, ireze$te in mi simtirea vie$i. scoate sufletul meu din temnits nestiinlei ca se manurrseasce Numetur tau trs 14t. t t - suf la In ma(l rele mele ceva din aerul vretir celer noi. cerceleazl fiinla oederp6rl i la $i legalurr_nedcsfacuta a desfatarir care vrne drn pr,\ rrea mea asupra I a. ' gJ. Doumne. nu opri harul Tdu de la mine, ca sE nu f'u lipsit de cunou$terea Ta Plina de nadejde. Doamne, izb6ve$te-ma de irrtuneclmea sullerulul rneu 84. Milostive Hristoase, bucure-md cu nddejdea Ta. Sea- mtne nddejdea Ta in gindurile Mele qi ll-md vrednic de mi- losrivirea Ta, cand va sraluci pe cer aritarea Ta. Doamne, sa nu fiu chemat la judecatd pentru gregelile mele cand vei veni inlru slava Tal 8-5 Prin harul Teu, Doamne, m-ai adus la existente 9i rol prin harul Tdu vei face trupul meu vredlic de inviere. Cand md voi ridica din ferana. fie sa nu fie pentru judecatd, nici penru rutinea fetei nple. Sa nu fiu trezit, Doanme [din sonmul morfiil, ca sd fiu supus judecedi ti se fiu despE4it de Tine, ci scoald-mt din Freni spre desEtare Si spre slava pâ¬ntru care voia Ta a avut in gand de la bun inceput sd creeze fiin{ele ralionale de cand le-ai pl6smuit. 86. Doamne, nu m-ai creat pentru gheene, nici ca sI ajung vas al pierzaniei - pierzanie e si fie cineva lipsjt de vederea Ta care dA bucurie futuror. 8/. invredniceqte-mi, Doamne, sd inteleg motiwl nedejdii pentru care m-ai pEsmuit cu voia Ta de la bun inceput, ca se v6d slava Ta vegnici. Ceci mai inainte ca se exisiim ai vrut in 88. Iati ce trebui⬠si ceai ln rugeciune Si de ce lucruri tre- bure sd te ocupi cand faci ce.eri. Lase-te mitcat de un dureros avAnt, roage-te fierbinte li incdlze$te la rugtrciune inima ta cu aceste mifctri $i cu altele asemlnitoare, pani ce dragostea deDumnezeu se va aprinde in flicdri in tine ti patima ei herbinte se stameste in inima ta. 89. Cu aceste convorbiri si altele aseminltoare, mintea se shange in ea insesi in desfetare, incetul cu incetul uite de im- pra$tiere Ivagabondiue]. e inghitita in intelegeri Si e eliberate ue lrnagini. Unul ca acesta sufere in rugaciune, iar in gandi- tea lui se revarsi o suferinli amestecaG cu credin(d; inima lui se bucura in Domnul, denpieiite de bucurie $i salti in iubire; au secat. toata lucrarea ltflt dln mtne e lloslta de vtata ade iubirea Ta ca fbptura creatd sA existe ca sA Te simte pe Tine! ratt. Pomenirea Ta nu e in mine, in iadul in care sunt ni 8,1. Simturile mi-au asurzit, migcirile au 6cur. gandu Toate mddularele ale invierii. Nimeni nu se merturise$te Tie, iar in sufletul sune vuietul vesel al laudelor Tale. moarte alteapta durerile de naltere vine la mine in otrrisirea iadului. rneu pierdut nu mai 62. Dumnezeul meu, f:i-md sa aud glasul TAU car⬠invie chip tainic toate; fI cu mine in chip tainic ce ai facut ca p figurare cu prietenul T6u Lazdr. 9tiu bine. Doamne, cd $i n-am fosl vazur nicicand drepr un prieten al Tau devo totuti fac pane din turma Ta, iar dugmanul m-a in$f{cat umilit pe pement. Dumnezeule, fe-me vrednic se me imp lesc oe rucnrnre marele pe (are re-at gatl penlru pneten' l in lurner iea noua. i i : '5 siml )l rA cunoic iubirea Ta. uni E- t08 109 se umple de nedejde Si se trezetre ca din rugtrciunii sufletul seu e in mare desfatare letnicire ce line de rugtciunea intelegerii. 90. Marelele mi$caricare se nisc in el in timpulcererii Al aceluiasi fericit Mar Isaac. dintr-o nizuinF copletitoare, din multele medifiri ale gan Care e semnul ci razele lirii loaslre rationale au ince- rii $i din neincelata indelernicire a unei rugiciuni carel in Dut si se arate in sullet. tette pe om pretutindeni in cugetarile sale, ca li din sco obisnuit al cererii. Sf6rqitulscrisoni. 1. Manifesta.ea distincrivd a rationaliritii in fiintele ratio- nale e neincetata laudi a lui Dunmezeu; de asernâ¬nea starea crea6 a sufletului, atat de minunat ln firea lui, creaiea lui de cetre Bunul Creator n-are alr scop decat ca el str se desfateze de cunoatterea slavei dumnezâ¬iegi, ata cum puterile nâ¬vizute lale ingerilor], inrudite cu sufletul, se desfateaza nelncetat de slava slivitei Sale FiinF. Astfel sufletul, ocupat neincetat cu laudele dunmezeietti, std in starea naturald a creatiei lui. Fi- indci Dumnezeu d adus la existenla creatia Sa numai pentru ca se-L cunoasci $i se-L laude $i asa se tie ineltst la desfdra- rea slavei Sale ve$nice pe care nimeni nu o poate rosti nici cuprinde: fiindce slava dumnezEiestii Fi.i se descoperd sufle- tului prin neincetata indeletnicire cu lauda lui Dumnezeu. 2- Lumea creari cu multele qi variatele ei fiinp a fost qi ea adus, la existent5 tot pentru ca slava lui Dumnezeu sa fie cuno\culi de Inteligenta fiinlelor ragionale. iar nu numai pen- mr mancare, beuturi ti cisetorie, deli in prostia lor mul(i cred aceasta. Fiindci Dumnezeu i-ar fi putut ageza pe oameni 'n skrea firilor spirituale, fire sd aibd nevoie se-li peeetueze â¬xlstenta unii din altii gi, ca $i acelea, sd n-aib5 nevoie pentrucreiterea lor de elementele lumii materiale. Dar e limDede ct ntl ace\la e scopltl credttet oameDtlor. cum spun ei, f i indc6 ei nu vor fi lasati pe veci in aceste lucruri. cici toate acesle Iu- cruri socotile pl;cub li sldvite in lumea aceasta vor incet! iarr'ruDnezeu ii va a$eza pe oameoi intr-o altd stare, prin care 50rn, La vre din aceasrt in Cuv6ntul2 L- |0 l t l Itrmea va cunoafle scopul spte care a vrut Durmezeu sa c ducl creatia de la bun fnceput, 9i care n-a fosl acela cinsti animalitatea dispretuiti de altfel de mulli chiar siCi Atotinteleptul Dumnezeu a alezat aceasti creatie vd lnainte de toate pentru ca prin aceste lucruri vezute oa li toale fiintele rationale sa inceapi se se apropie de cun terea si5vitei Sale Firi. -i. Cdci nu esle potrivil ca acela carc prede cunoa$terea e vilor lui sd-i aduce incd de la incepul la cunoa$rerea desiv foane rlu ca lucrurile inalte sA fie ini:tisate inainte de fost deprinse cele umile. De asernenea cine vrea si cherne un ospdt multi lurne, amti mai intai vasele mai modeste Sitd a lucrului predat, fere s6-i fi deprins mai int6i in chip sAvargil literele alfabâ¬oluiii rostirea lor; penrru ce e un iu felurile de mancare gadte mai simplu, $i abia mai apoi, tr tat. aduce vasele strdlucitoare la vedere Si felurile deminc care rrezesc admiralia. La fel face ti Dumnezeu, Sdpanloate: Itr descoperd puterea inFlepciunii 9i iubirii Lui in nitatea celor cuprinse in aceaste lume vezute !i care e nes mai prejos decat ceea ce se va vedea duDe eal fiindce D nezeu a p:istrat penrru sf6rgit slevita fericire Si uimito vederi ale minunatei hmi p⬠care uriasa Lui putere gi ma Lui iubire le-a pregatit ca si fie aduse spre a fi vdzute de to ?. De aceea, cum spuneam mai sus, cand Drintr-o necon nite indelernicire cu El sufletul e mi5car spre deslatarea sla, Lui $i gaseire uturare cand ramane ata neiDcelat, insea ce prin halul Duhului Sfant simte deja ca o arvune gi pe ingeduie limitele firii sale starea in care se va imbrica la sf6 Si ce s-a invrednicil anticipat ca intr-o awuni de [adevirIibenab. I t l l CuvAntul3 Al aceluiati Mar lsaac episcop ti singuratic. Felurite capitol⬠despre cuDoattere, iD care se gtuesc contempllri ilslte ti o cunoa$tere desivartittr, in- telegeri dense gi minunate gi mari taine ce slujesc bucuriei gi vesâ¬liei sufletului 9i cretterii lui in cele duhovnicesti, IntAia sutd a capitolelor despre cunoa$tere 2. Adevirul e ascuns in Fiinla [at/.ria] Lui de ochii a tot ce- ea ce a creat, iar fiinlele ralionale aduse la exislent5 de El locuiesc depane de El, la mare distaoli. La timpul cuvenit adevirul li se va descoperi ii lor dup6 bunipEcerea Lui, dar nicidecum sfdrgiml/capebl s6u, care e ascuns in Fiinga Luiro. , J. Oride cuvant rostit despre ceva vorbegte despre trei fe- luri de lucruti: fie despre ceea ce etite acesta, fie despre ceea ce e mai presus de el, fie despre ceea ce e sub el. Despre uunnezeu insi, cuvantul qi gdndirea nu pot vorbi de.et de- ,, "..Lamuri'e: Prin ddcvar inFlege arci (unoarrerca exacra a finr Firnter rrur DumJlezeul. D.ca (rle de a'cr sunt nmbolun ra'nice ale cclor vtnoare, cnrat cand este vorba de inseri. arunci real(atâ¬a acesror simboluri e in in,IteSine pAzira in tacerâ¬. asc;nsn d⬠ochiitururor. .- - l.irtrLrnnle sunl rcnectii ale (opi$rlur carc Ju sliQil pnn a fi hlrodu- 'c r1 re\rLrl ..cdprrolelor' Pentru a le dNrrnge de terrLl lur lraac, sunl re-Pbdu.c,u in nore. rsemenea.elorlalre r spre una singura dintre ele fdespre cele una din cele create nu-Si poate pune in dincolo de aceastd limit6, ci trebuie se plina de spaimd Si indoida. ce \unr sub Ell; n mr$care cunoatE .1. Vederea fiinliale a celor poveluiti deja in cunoagte celor $ase zile [ale crealiei] ste in intelegeri exacte pnviI la acelea. Aceste intelegeri, care s⬠numesc migcrri fi fac p din starca naturala a min!i i . sunt subzislen!e l ipsite de fi in de care inse voia lui Dumnezeu se \lujcite Penlru a se arela chip sensibil. cum s-a ficut la trimiterea lui Pavel [FA 9, 3-6 culori prin care va lrece contemplarea fiecdrei persoane indi- !iduale 8 Firile rationale au fost invelarc de Creatorul se se folo- \easci de sunelul sensibil al cuvantului ince de la inceput; $i n.ima Iui folosire a fost sd aduce lauda Creatorului pentru Lcrurile Sale, cum sti scris in cartea lui Iov [38,7]rr. $i noi, oarnenii, am primit tot de la creatorul in chip sensibil sunetele cuvintului sensibil de care se ne folosim, si el ajunge la noi 64nsmi16ndu-se din tati in fiu. 9. Cei care spun ce vederea Manuitorului in aceaste lume e alLa decat cea a contempldrii -sunt tovaresi; celor care spun cd in lumea viitoare desfeterile Impareiei Sale se vor gusta in chip sensibil ti acolo se va face uz de elemente gi de grosi- mea substantelor. Si unii 9i allii sunt insi departe de adever''. /0. To(i frdlii [Mantuiforului] vor ajunge la asemanarea cu El, atet cei de-a dreapta, cat ti cei dc-a sdnga Lui [cf. M/ ?5.331, numai ca vor fi trepte Si deosebiri in slave |cf. I Co 15,.111. Dupt asemdnarea Lui. ei vor fi atunci ridicafi de la formele lor pdmantetti la o forme slavite, fer5 ca trupul st fie hgaduit pentru ce va fi cinstit din pricina prefacerii pe care o vr fi primit, fiind indlfat fale de forma lui dinainte. Evagrie, nunorul crcdincios al Cuventului, spune: ,,Dacd fupul ome- nesc face parte din aceasta lume, iar forma acestei lumi trece i/ a/, 7.31]. e lrmpede ca va trece sr forma acestui tntp"ls. ./.1. Harul, care poartd de grije de vielile noastre, poane de gnlh ca, in inima celor ciue in libenatea purtlrii lor, prin vo- Inta lor buna si ravna lor. s-au invrcdnicit se se faci fii ai lui uumnezeu, sA puna mitcdri care-i fac sa I se adrâ¬seze ca unui latd al lor; in cei care in lucrarea lor sunt robi, pune miicdri ^ 'O tradi l ie exeger ic i l r Bise. ic i i s i ro-or ientale spune ca in pr im! z i uLrmnczcu a crâ¬ar in ricere ti pe ingeri care r i nlp de | 2 or⬠au tbst linuli in :top pcdagogic in inruneric. lar ceod sâ¬ara Dumnezeu a ficut lumina. ci au 'orl 'n uimire (ex(az) $i au izbucnil in lalde la adresi c.ealorului lumioiii!L P BErrror-o, p. 76 {n.4)f i p l l6 {n. l ) . I \ora mnrgiDala: .,13 .njinte la acest caprml ti la ctlviniele luil ' t \ ^cRtE. K.rhal.ia Cho\ti(al.26. se inloarci din d ei naturale; iar a patra sU in primirea mitcarilor care vin de Viata ve$nice porivit contempllrii evanghelice. 6. Cei care sunt primii in cinste sunt l. ti le-au condus. De uceea silinta [cf. Mt I I e mai mar⬠decat a primitorilor. primii in prefa , l2l incepdtod Z Aretarea timpurilor merge mana in mand cu mr$c corpurilor. CIci unde nu sunt corpuri, acolo nu sunt nici faceri, iar unde nu sunt prefaceri, acolo nu este timp, iar u nu este timp acolo nu sunt corpuri; iar unde nu sunt corp acolo nu sunt susuri gijosuri in accea5i persoane, ci e egali in fiecare persoand, potrivit egalitatii fiin(elor necompuse. daci aici nu e egalitate in cele distincte, existd insi fonne " Notl marginald: ,,Acestea sunl cele mcute ca semne t vâ¬denii p sf inl i . ' t1 C(. Ev ^cRtE, Kephalaia Crdrrila (dupi S,, versiunea siriaca ,,co na , care a eliminat gi corec(at ideile $ exprimarile ongeniste din vâ¬rli literala S: care n-a circulat insar anbele au iost edilale de A. Guillau P, 28, 1958) Il,4: .,Deti prefacerile sunl multe, cunoa$em doar distin a parru prefacen p.ima, drm spuo Pttrnlii. e trecere. de la rdutale la q a doua e cq de la neascultare la conlemphrea narural, seclndnr a lrâ¬i urculul de la aceasra la cunoaiterea fi lor rnlionalel iar a patra e rrec de la roare acesr$ lr stanta Treime -' 5. Putem deosebr patru prefaceri buneL: ce se petrec in rea rationale. Prima ste in ftezirea dintr-o vietuire ferd min a doua std in trecerea mintii de la rdtacire Ia simtirea adevi lui care e in fiin-tele secunde; a treia e trecerea pnn cuno$l duhovnicesti de la treapta dinainte la mi'cerile creaturali l l4 |5 spre Dumnezeu care-i fac se I se adrcseze ca unui Stdpan;' scris: .,robul Meu Avnam" li ,,robul Meu Moise". Dar de lain cei care in feluritele lor lucreri sunt srraini de El pune maretia Lui miscfui care-i fac sa I se adrcseze ca unui Jud tor. Vezi, aiadar, cum insati Evanghelia mantuirii rindui aceste trei feluri de legaturi cu Dumnezeu: aici e numit T acolo Stapan al casei, iar altundeva Impierat li Judecaror. /2. Omul primesre luminarea potrivil punerii sale faF Dumnezeu; in mtrsura in care e atras spre cunoa$tere se a pie pi de l ibenatea sufletului, giin mesu.a in care are o in genti din ce in ce mai liberd, trece de la o cunoa$tere la cunoattere, mai inalte. /J. Lumina, care nu e a in(eligentei, e lumina ca ele material, dar in lurnea nou?i va restrri o lumine noue. si nu mai fi nevoie de ceva material gi sensibil. Lumina intelige e Inrerrgen{a tumlnata oe cunoallerea ournnezelasca care revarse neimpiedicat in fire[a omeneascil; in Iurnea Duh inse lumina va fi duhovniceasce. Nu seamlnd intunericul cu acesta" nici acell lumini cu aceasta. ,ll. Nu discuta in contradictoriu desDre adevar cu cine ll cunoa$te.5r nu ascunde ('uvantul de cel care vrea sd-l noasci. ,15. Pe cel care nu se poate folosi de cunoattere, folosef mai mult cu ticeaea ta decat cu cuventul cunoasterii. Co ra-te cu el la masum neputintei lui qi dupe reapta Ia carc gdsette zburitoarea vorbetre cu el pe o limbi aseminat luica sa-l v6nezicu bune Stiinta spre viali. venirea lui Hristos Si dupi El descoperirile arate rangul SAU de TatA, $i ca e cu adev&-at Tata neavand nici o dorintd de a fi nenrru noi nici dorrm, nici judecetor. 18. E bine se spunem: vai noua! De ce contemplare ne lip- sim prin nepasarea noastrd! /9. Vai noud, cici nu cunoa$tem ce dorintd a avut Creato- rul cu noi si de ce mere$e ne va inwednici, de vreme c⬠pe- trccem in cele pemante$ti ti in duhoarea lor! S-ar fi cuvenit sA ne imbehm de nidejde 9i si fim neincetat prezrnfi prin aducere-aminte in acest meret $i minunat strlat al nostru, li sd ietim necontenit cu gandurile noastre acolo unde Creatorul ne va strltrthi la sfirqit. SSlagul nostru va fi ln cer [cf. Flp 3, 201 ti vom deveni cerelti in viata care nu va avea nici sfar- iit. nici schimbare. Acesta e lucrul pe care Durmezeu l-a ran- duit mai dinainte pentru noi ti a cdrui nidejde a semanat-o in noi prin Hristos, cum spune fericitul Tdlcuito. fleodo. al Mopsuestieil in cartea sa,,Despre fimament": ,,Acum deci, liind in starea de acum, locuim in acest loc, adice intre cerul vezut Si pimant; dar in starea viitoare, cand vom ajunge streini de striceciune si de orice inclinare rea, vdm locui in ce., unde Hristos Domnul nosru, Care a fost luat din noi 9i pentru noi, este acum, aratandu-ne in acest fel ci aici e silasul nostru"'". 20. Nu socoti c[ e trandevie multa ingenunchiere in inchi- nare inaintea lui Dumnezeu, cAci nici riecar rostirea de psalmi nu e la fel de mare ca ea- Nu e lucrare mai mare intre toate vinutile sevartite de oameni. Dar ce vorbesc aici de vinu$, cand inchinarea intrece toate virtutile atunci cand se prelun- ge$te la Dumnezeu? E semnul mo4ii faF de lume Si, potrivit cuvantului Talcuitorului, e calea exacte a intoarcerii lcdintei]; e smerirea trupului si a gandirii, oprirea gandurilor rele, smul-gere dorintelor, pregtrtirea in taine lsimbolica] a sufletului pentru ie$irea sa desavargiti din trup Ipentru moarte], o imen- . '^ Fragmenr dintr-o h o.ginalulgfec. ear t i /6. Nu te tulbura pentru cuvintele celui care vorbe$te potriva adevdrului nu din invinosarea inimii, care vorbe$te rau nu din rautate. ci Dentru ca-l nlcl pentru inF; ci ele se-!i inrre pe poarta urechilor ca ganguritul pnrnc. ,/7. DupI celcarea ponrncii, Dumnezeu S-a descoperit menilor ca Judccdror. In descoperir i le din mij loc Ldinlre iz nirea din rai gi venirea lui Hristos] s-a descoperit rangul de Domn, ca lui Noe. luj Avraam $i celor de dupe el. caci chinuie n scriere a lui TEor'oRAr MoPstjEsTrs pierdula aral 6 l |7 sa nizuinF spre iubirea lui Dumnezeu: in ea sunt aduna toale cele bune de aici Si viitoare. Sd nu fie, a5adar, micd ochii tdi aceastd lucrare. Dace pofi, sivarse$te-o neincelat s(druie numai in ea, tagaduind orice alrceva Si chiar pe ti insulr. Daca re ver fi predat ei, aruncr nu vorbi de feriiirea cu o limbe pamanteascd, fiindce, ili spun tie, cele ce se v face in tine vor fi lucniri de negrait $t uimitoare. E cu adev5 ieiirea des5vartitA din aceaste lum⬠sau mai degrabe din vi fuirea supuse skicdciunii. E sfar$ilul tuturor ostenelilor, ros tuturor poruncilor !i implinirea oric5rei virruti. 2/ ..Tu e5r Preot in veac [Pr 109.4]. ,. in veac' inseanur ca Hristos Domnul nostru este Preot 5i sivirgegte lucrarepreotiei ca ispdtire pentru noi $i acum, adjce neincetat, pA ce ne vr fi lecut sa urcem la EI pe rod. Cbci arunci nu vim fi nevoie ca El si sivar$easci preotia Sa pentru noi prin jerti de impacare din pricina desivarsirii pe care o va primi prin E intreaga fire, ci va revdrsa peste noi din bel5ug darurile Ta lui. Fiindci jenfele 9i rugeciunile sunt acolo unde e pecatul aplecarea spre cele relerT. 22. Prcolia lui Hrisros std in rugdciunea pe care o infe teaze Firii dumnez,eie$ri, Care locuie$te in El, pentru intrea fire a fiin(elor ralionale. Dace atunci cand locuia De Demal facca ace\t lucru cu sarguinF. cum sc vede din multi locu din Evanghelie. acum o face incd li mai mult. Marro, e Apoi tolul care scrie: ..A inlrar aici [in Sfdnta Sfinrelor din cer] ia s Se infdti$eze pentru noi inaintea lui Dumnezeu" [Eyr 9. 24 Prin acest,,pâ¬ntru noi" intelege ce pâ¬ntru noi toti a urcat C dintai. a $ezur de-a dreapu lui Dumnezeu ii mijloce$te pent noi. $i nu numai pentru fiii oamenilor. ci ,i pentru sfintii Igeri: fr indca er . lu part6iie cu El prin ruflerul Lui. dar no avem in El o pane mai mulr. fiindcd avem De(Asie cu EI i amendou5: atir prin suflel, cir Si prin trup. Nu in zadar a lu Dumnezeu dintre noi Parge pe Hristos, L-a facut sE urce i Acest capirol e legat de cet .c vjne dupa et ti-i inlirei I lg 9 cer inainte de vreme $i L-a a$ezat de-a dreapta Lui. f i indci tsii ne va da prin El bunetalle care prisosesc ince de acum ca .i-[, curroastem 5i prin simturile trupului ii pnn mi$carile su' flerului. Fiindcd Dumnezeu le descopera ince de acum Prin Duhul. celor in care-$i grse$te placerea''. 2,1. Dupa seturarea panbcelui e cu neputinte sd nu se apro- pre isprte in ganduli i i JA nu slameasca mi$cari in medulate. iu insd fugi de acea\ta. precum stE scris: ,.Ca sa nu uiti de Domnul qi sa nu sdverlegti o nelegiui.e". Ceci prin tulburarea inrBligentei care vine pe neaSteplate in tine de la un pantec ghiftuit. mintea retacelte utor $i consimte la fapte rulinoase. Si nu ne amagim: desevariirea nu std in partec. Chiftuielii ii ur.neaze dispretul din pricina motivelor de rufin⬠carp urcd diniuntrul nostru; iar stomacului gol li u.meaza veghea li cumintenia. o veghe care nu prive*e doar trupul, ci li mintea. 24. Vegbea dobandite in contemplare face mintea liberd de opiniile privitoare la Dumnezeu $i intireste in ea deslitarea aflate intr-o certitudine exacti ti sigure. 25. Cei care repesc $i stipanesc cunoalterea p.in stedanii proprii sunt Ia randul lor ripii $i stlpanii de mandrie, $i cu cAt studiazd mai mult. cu atfu se intuneca mai tare. Inse cei in care cunoa$terea intrd ii se sdlStluieqle in miFerile lsufletu- lurl lor. rcera cobo3r6 in adincul \merenier $i primesc in ei inti$i ca pe o lumine cenirudinea sigl.rra care di bucurie [cf. Col2.2). 26. Repesc cunoatterea cei car⬠urci la ea fird fiptuirela poruncilorl. $r in locul adeverului rdpcsc o aseminare a aces- tuia. Adeverul locuieqte de la sine in milcerile lsufletului] celor ce ii-au resdgnit tiala lGa 6,l4l ii au nezuit dinduntrul morlii spre viafE. l Imunrc: Frc5te 1.. El a inrrar ani l nu innlr$rd cu!an{, ci fncnnd desnver$ir cu pulere in locul rugaciunii falra Cum spune Ev,rcnrer "Arhiereulru loarc firile rationale despi4indu,le ttt:nli" lKepholaia Gnosrika v . 46) " c Cel ce se roaga la 2Z Schimbarea punanlor schimbA in mi$carile lsuflerul fiilor oarnenilor. gandunle lor despre in:rutirile lui Dumne Cend sunt adanciti in lipsuri, gandesc despre Domnul a to ca e aspru. Acest lucru vine de la har, care Stie ce hlani dea fiecdrei firi. ..Nu-i sli bine celui f?tre minte sA fteiasce desfitari, nici ca sluga se stepaneasci pâ¬ste cipetenii", spu Solomon [Pr 19. l0l. Ceicare se inalle pana la o puflare f me, vor gesi cd lnsuiirea proprie lui Dumnezeu e fo4a rep sivi; ceci std scris: ,,Nici un striin fi netliar imprâ¬jur se minance din Taina Pa$teluil" Ur 12,43. 481. 28. Veghea in contemplare ti vieluirea cunoscatoaJE [gn ticel il fac pe acela care a implinit ostenelile trupe$i, care s apropiat de bitraneF ti al cErui trup s-a liniltit acum, str apropie de vietuirea ltreptei] duhovnice$i; sunt de ajuns pe va lumina ca ziua" IPJ 138, l2]. in aceast?i vieluire va m trebui sE vegheze putin impotriva ispitei blasfemiei. Daci va gtrsi in el smerenie, va fi eliberat upr de lumina crcdin care se inalti in el prin har. Dar, daci va stdrui in risipire 9i I legeturi lunteiti, arunci contemplarea lui se va intunâ¬ca Si v rdtlci ti, apropiindu-se de aceastd vietuire [a treptei duhovn ce$til. va fi ispirit de blasfemie. CIci nimic nu vatame arat mult linittirea ca legSrurile lumelti gi impr4lierea simlurilor ?9. Lumina contemplErii merge maDe in manl cu lini$ti neincetati ti cu teierea impresiilor care vin din afa6; fiind atunci cdnd inteligenla e goald, sta necontenit in picioare a$teapd se vade ce contemplare se inall, in ea. Cine contes insi aceasta nu numai ci-i face str r6tdceasctr ti pe alfii, fdrd st-$i dea seama se abate el insu$i de la cale, atergan dupE o umbrl in inchipuirile mintii sale. JA Cind vrne vrernea luptei ti a intunericului, se slini indelung in rugdeiune $r ingenuncheri, chi:u dacd suniem i pra$tiali. Cand insa nu e o lupte apisetoare. nici un intuneri adanc. ci sunt doar imprigrierile obi$nuite aduse de gandu intamplAtoare. atunci partea citirii sA o intreace pe cea a ste -,irii in rug6ciune. Sa le amestecim, asadar, una cu alta: sii illp un leac din Scripture )i sa ne apropiem ti de rugaciune. t/. Dâ¬mni de admiralie sunt cei care se arunc5 pe miinc6- ruri cr sa se ghiftuiasce cu ele $r pot se-$i p6zeasca ferioria lera s6-i tulbure rufinea. ca sd nu mai spunem nimic de mi$- cdrile dumnezeiesti daE gandirii lor. Negregit ei nu mai sunt inbricaf, in trup, nu mai au in el umori ti amestecul [tempe- rarnentull lor, ci au deja un trup duhovnicesc. Vei putea oare conuola $i gatdurile, ca ele sa nu fie pus⬠in mi$care de ghif- uiale, lucru cu neputinte sau doar cu anevoie? $i ce vei face cu trupul tdD cand dulci mi;ctri se vor inilF in mintea ta in mijlocul acestei tulburtrd, cerd nu atami de voia ta ca ele se s⬠pune sau nu in migcare, sau cAnd mitcirile intinate se vor preface ln mitciri vinuoase? A tine in frau gandurile sti ln puterea noastrd. Se intald deci cine spun⬠ce e nepdtimal cu burta pline. Se st'ruie, aladar, in paza acestor lucruri! J2. Cura[a e Stergerea aducerilor-aminte printr-o inteli- genld plina de multe contempliri. Dar nefiird fire rup, nici aceasta nu e scutiti de ispita mi$cerilor; e insi ispititd, nu ii robitA. Nu lupti cu ele, ci le dispretuiette; e biruitoare, dar nu luptetoare. Starnirile devin lndreznetâ¬, dar nu in aducerc- aminte unde nu lipse$e nimic, nici migcirile care s⬠scurg ln afard fEre ca nimic si le coiespundtr in trup. Se int6tnpltr atunci sa existe o intunecare, nu $i lupti, fiindci aceasta e fmpiedi- .ale de limpezimea Rlptuirii ascetice. .tJ. NepAtimirea nu insâ¬amne a nu mai simti patimile, ci a fir le mai primi din pricina betiei inteligentei pricinuifi de slava sufletului. -J4. Zi li noapte si nu inceteze in inima ta aceastd rugiciune: "rroamne, izbivegte-mi de intunericul sufletului!" CEci acesta e scopul intregii rug6ciuni proprii rreprei cunoairerii. Un su- r'er Inlunecos e un aldoilea iad [$eol]. dar o inteligenF lumi. natA e tovaresa serafimilor. ' lJ Fericil cel a ciirui inime s,a deschis si a simttl ce anu-hA ra fuce Dumnezeu neamului f i inlelor raionale. E minunat tru aceasta despenirca de oameni, trezvia ti serguinla min In aceasta se implinette neincetat ceea ce s-a spus: ,,$i noap | ]0 l I sa vezi cum. intrucat cunosc cu exaclitate aceasta nadej firile lor in(elegetoare alteapta aceastd bucurie unde sunt c ma(e si ele, cum suntem chemali ti noi. J6. E ugor sd spui fratelui tlu: Mai trebuie sa $rim li cum anume. ,.lubette pe Dumneze Dintr-o l iniit ire neames gindire. Ar fi multe de spus despre lucrurile ascunse pe le nagte in suflet liniqtirea. Am vorbit despre diversele aspecte in sectiunea care explice lucrarea vietuirii [asceti Prima ei semanci e durerea inimii care duce la bucurie. F tuirea proprie treptei sunete$ti ne apropie de fepuirea pro treptei duhovnicesti care e ninunarea in Dumnezeu. Ac e simtirea tainelor Lui care pune sufletul in clocot, ln v ce miscdrile lui sunt cufundate ca lntr-un nor intunecos; dacd ar fi se vorbim in prefiguriri [biblice], e ca norul c &scundea pe Moise [1,p 20,21], $i induntrul ce.uia a pi pentru lume. Toi ce s-a petrecut atunci in chip sensibil se mce acum in chip inteligibil [spirituau fi a$ se inttre$e noi o credinte cu certitudine deplini. Aceasta aprinde ln un foc din creltet pani in unghiile de la picioare]. Fo4a prasnicd a acestui foc e iubirea care aduce aminte neinc sufletului se lase cele pdmantelti gi se umble prin migc sale in Dumnezeu. J7. Vieluirea proprie treplei duhovnicetti e o lucrare simturi; potrivit Plrintilor ca.e o numesc ,,minte goala", este inteligenta aflattr in comuniune cu Dunmezeu prin de perirea tainelor Lui. Alti lPerinti] o numesc ,,vedere dinc de trup", aga cum scrie cineva: ,,Atunci omul vede ln el in lumina frumusetii sufletului seu, iar la vremea rugeciunii in el veden ceteslt . itdlca slava lul uulnnezeu carc e v rea tainelor Lui. e Ev^cRtE, Kephalaia Gnostik' lll,6t.,Minte Soala e câ¬a care contemplarea ei inse$ na unit cu cunoastcrea lcontemplare-ai Sfintei Tnt ti S&/'/,1. 50: ,,Cand omul l.untnc devine cunoscator lgnosricl, se dezl de omul ccl vechi al rdrimilor. Alunci vâ¬de in el frumusetrea suflelului rar la lrâ¬mca rusrc'unii vede in el vedenii câ¬resti {ed Frankenberg). .J8. Vorbette de ,,vedere a slavei lui Dumnezeu" pentru cd alunct se Pune in migcare in om o inlelegere a mdrelrei Firii gur. Prin simlirea acesreia. aceasl5 intelegerc il face sa iasl din lume $i-i dI confirmarea nedejdii viitoare. Aceasta e cer- rirudinea gandirii de care vorbâ¬tte Pavel [Col2, 2]. J9. Binele e atezat in firea sufletului, a5a cum focule a$e- zat in firea cremenii ti a fierului; arc nevoie de cineva care sa-l puni in migcare, adici de harul lui Dumnezeu gi rAvna 6pului. Harul lucreaze in chip firesc 5i invariabil, dar rdvna omulLri cere o voin(i neatamafi 6i liberd, nelegatd de nici o necesitate. 10. CatZ vreme omul nu se teme de reu ti nu se opregte de la cele rele, iubirea de bine nu se pune in migcare in el cu dulceata ti aprindere. ,r1 Cei ce vor da peste aceasta carte ti vor vedea unele din capitolele despre cunoattere scrise deasupra randurilor, sd nu creadi cd e vorba de o greteale, fiindce aceste capitole desple cunoaftere slujesc drept lemurire pentru multe din cele spuse in aceastE carte, sunt ca o cheie pâ¬ntru intelegere fi o llurare bogati pentru cititoi. Fiindce aceaste ca(e a fost alc5tuild de noi ca o aducere-aminte pentru noi intine plecand de la pline- tatea contemplirii Scripturilor, cum ste scris in capul ce4ii, plecand putin qi de la incercdrile care au venit peste mine. Am scris deci pe deasupra [rindurilor] aceste capitole despre cunoastere ca se lumindm gAndirea acolo unde citirea cdrtii se dovedegre cu anevoie de in(eles. Cdci in ele sunt cuvinte care la prima lecluri au un sens. dar lneunrul lor au ascuns un altul. diferit2o. 42. Lipsiti de contemplare, rugaciunea e plina de lance- zealS lakediel ti nu se face decat cu de-a sila. Aceasta dinprlcrna unei intunecimi de nepatruns care. la randul ei, vine tltn pricina unei mari risipiri a simturilor care duce la risipireaIDrntii, din care iese in gandire o intunecime de nepefuns, un smarc intunecos. Cine se roage insa in contemplare sdlallu- =--- '1 'Not i marsinala: D.tur \e!r i r rne;u rosr .,Fiecare din aceste capjtole despre crnoatlere s.nse deasupra rAndurilor. L-- t22. l l3 iette in desfatare. \e roagd cu dulceali $i rAmine in rugdci ferd lup6. 4J. Ala cum in sfintii ingeri se vede posibiliratea de legere [inteligibilitatel a Tatilui, a$a in fiii oamenilor se posibilitatea de lntelegere [inteligibilitate] a lui Hristos. 44. Cine locuiette in liniltire fi-li gase$te deslilar in templarea insufirilor lui Hristos, mogenelte inci de aici arvuni ImpSrdtia viitoarâ¬. 4J. Relaxa.ea orbette omul, fiindci atunci nu mai priv la cele dumnezâ¬ie;ti cu fricd ti minunare, ci le scruteazi cercetarc desarte. 46. Minunarea gaodirii ii insoletre pe cei ce Sed in sin tate f :irl imprd$tiere, li ostenelile ascezei, ceci plecand de la constrangerile situ aceasE [Fderea in singuratate] pune milcare stimiri aprinse ti pline de uimire prin intelepci pe care o face sA se nasc, in gandire. 42 Ce este udarea pentru plante aceasla e tacerea necon nite pentru sporirea cunoa$terii. 48. Ce este flecireala despre in[elepciune aceasta e ca ciunea pâ¬ntru mddularele unui trup feciorelnic. 49. Hristos Domnul e fie intaiul-Nescut. fi⬠Unul-Ntr dar acestea doui nu sunt intr-o singure fire; fiindci El S-a cut Intai-Nescut inhe mulli frali [Rln 8, 29], dar esre U Niscut U,r l, l8l pentru cd nici inainte, nici dupi El nu este nici o alti nattere [din vgci din Tatal]. Aceste doua cruri se adeveresc intr-un singur Dumne?â¬u ii intr-un sin om, care s-au unit intr-o singore persoanE, fErd ca insuti firilor sd se amestece din oricina unirii''. ' l-ormula J'mrror de aDroDiata de ced a Srnodului Mcumenrc Chalcedon = Hristos are doua firi ti o singurl persoana. Isaac vorbelic lrw,te S\ panopa. N de qno,re in Hri(os. E foanc posibil ca Isaac sa fi in secrâ¬t un simpalizant al lui ManyfiuVsahdona. alt ascet siro-ori faimos. penh o vreme episcop. acuzat S' persec tar cu o generalic inai(la mrlb(ul secolului Vll) penrru chalcedonism hristotosic. 114 r :5 50. Cand gandirea noastrii se invafie in cerc 9i e zdruncinad in stmtinle ei din pricina ameninlarilor Scripturit tt a osande- r^, ei la adresa p5calelor noaslre, n-avem nici o scapare de "ceasd teamd decAt gindul ce Durnnezeu S-a impecal cu noi lrrn moa(ea Fiului SEu pe cind eram noi peceto$i JRt't 5.81. humnezeu L-a trimis pe Fiul Sell Unul-Nescut intr-o vreme iand nu era nici urmd de frice de Dumnezeu in lume: ceci sttr scris: .,Am fost gesit de cei care nu M-au ctrutat ti M-am llsat caulat de cei care n-au intrebat de Mine" Us 65, ll. J1. cuvanul ,Judece$le Tale- sunt ad:lnc mare" [Ps 35, 7] np acelagi infeles cu cuvannrl: ,,Intuneric sub picioarele Tale" lPs 17, 101. Prin,,sub picioarele Tale" psalmistul arati lucru- rile care il deptrpsc, fiindcl intr-adevir de nepttruns sunt conternpladle Judec4ii, Proniei li Economiei Sale fati de fiin- ple mlionale- 52. ,,intunericul" propriu treptei duhovnicesti e atunci cnnd mintea e inghititE de minunare gi prirnette in Duh o intelege- re care cade pe neatteptate peste sufletul seu ti-i [ne mintea nemitcate, in timp ce toate cele vdzute se ascund privirii ei iotr-o necunoa$tere qi nesimlire a lucrului pe carc incearci se-l priveasca. Acest intdneric face ca mintea str remane nelu_ critoare ca atunci cind un nor invdluie un lucru fi-l sustt-age vederii ochilor trupetti. 5J. Mucenic viu e cel ce se ceieste cu adevdrat. Prin lucre- rile lor, lacrimile intrec sengele, iar ceinta intrece mucenicia. Mucenicia lacrimilor vine inainte muceniciei sengslui atunci cAnd vom primi cununa. Mucenicii sengelui vor ptimi cunu- na o dati cu ceilalti, mucenicii lacrimilor o vor primi inaintea celorlalti. Cine se caie$te cu adev5rat pa.re asadar si primeasce o dubla cunune. - 5'1. Scopul rostirii de psalmi sd fie o convorbire lini$i6 cu Dumnezeu intr-o irnplorare tdcuti ti neincetald. Se nu inmul- llm ca neghiobii .ostirea lor atunci cand ne lasam gandurile sd hoindreasca prin Stunoi, dar sa nu ie$im din ele decal atunci cand suntem lipsili de bun5retile pe care o minte inteleapta obi$nuieite si le strange in acele clipe. 64. Credinta e o mitcare plinA de cenitudine care urcl inteligeDF prin harul lui Durnnezeu cu privire la pot fi incredinlate hertiei $ literelor, dar pe carc credincioastr le poate cunoaite. Dar li acestea celor sdnetoli; celor bolnavi ii a ceror hrani sunt leguoE nu l| se qa nrana celor salalosl, 65. lnchine-le pene la pemant inainrea lui Dumnezâ¬u. ca rc face sA gu$ti dulceala pe care o primesc ascelii la c 69. Iubitor de osteneal5 nu e cel care nu iubâ¬Ste trupul, ci slujbei 9i al rugeciunii. Ei dobandesc certitudinea viedi ge cel care nu iubeqte obi5nuinlele trupe i. pentru ceidrepli dupa inviere atunci cind mintea lor se in de inainte in lini$tirea care cade peste ei de la Dumnezeu vremea rugiciunii. in afara oricirei vointe, libenati ti in niri a firii. Cfud stau in picioare la rugtrciune, mintile I devenite strelucitoare din pricina linittirii ptrzite, sunt imb cate in slava lui Dumnezeu nu numai noapiea, dar 9i ziua. 66. Inttre$te-fi inteligenta la slujbd cu $rilucirEa imbr de ea 9i care-i vine de la flacdn pe care o aprinde in ea citi 6Z Mediteaze cu dulceaF la cd4ile care-fi vor face cun 70. C6nd prin viala in suflel, atunci li se vine de nici toli care se nevoiesc putemic sunt $ iubitori de ostâ¬reala. Unul se nevoie$te putin, dar are sufletul plin de ceintd; acesta compenseazi prin osteneala inimii ostenelile trupului pe care le lasd deoparte din pricina neputinlelor lui: prinlr-o neince-|ala remanere in sine insuti, acesta iti infraneazi gaDdurile ca patrmile trupului si nul atace prin simturi. Altul se ostenette mull dupS puterea s6dite in trupul s5u, dar din cand in cand compenseazd ostenelile sale prin relaxlri fi destinderi care urmeazd acestora umbland incoace ii incolo. Unul ca acesta nu scoate nici un folos din ostenelile sale, pentru ca, pe de oparle. ostenelile ficute in salturi sporesc in el mandria, iar, pe(e alta pane, relaxarea trupeasca care urmeazi acestora face\a creusce ln el dscoala 5i poftele trupulut. 63. Mulli sunt cei care, atunci cand insenuDcheaz.i si fa rugaciune curad li plind de zdrobire. opresc mi$carile $i capet ingenuncherilor pline de rugiciuni folositoare la gin ci au lf,sat rostirea psalmilor sau dorinla de citire pentru z?ibovire in aceasta mare lucrare [a rugdciunii] de al ct folos nu sunt incredintati. Nu Ftiu minunatii aceia ctr pen aceasra [rugeciune] sivirpim pi psalmii gicitirea, ca prin r tirea acelora $i meditarea la ei gandul se se curcle de impr tiere si sd fic limpâ¬de miFat de rugdciune, cale e convorbi cu Dumnezeu Dentru care existd o ce alt lucru- 68. Exis6 doua feluri de contempliri ce tin de intelegerea firilor ralionale. Una e contemplarea a ceea ce vedem asc!n5 tn t.r 'nele legate de ceasul venrrir lor la existenpr.5i aha cea ."re cratd in aluzii modurile lor de viale 5i darurile narurale "l .rr" l.-ru primit de la Creatorul. Una aratii taina invierii :enerale a creaturilor: in ce ordine 9i in ce clipitd se va face ;ctul rainic al invierii; cealaltd arat6 in aluzii viefuirea nouS care va fi cea a fiintâ¬lor raionale ln acea viaF ti cum i-a bine- plectrt harului nemrsural al Creatorului se le invrednicdscl de rc.\t loc duhovnicesc Ca plecAnd de la fiecare din aceste co0templeri str ni se descopere in chip nedeslugit tainele lu- mii celei noi p⬠care le poana acele fericite fiinte; taine pe caie i-a binepEcul C.eatorului sa ni le arate $i vesteasce dina- inrc, inci de la inceputul acestei lumi: câ¬le pe care le va face crealiei la implinirea timpului, starea cea bune a celei de-a doua existenfe pe care o va primi acea^sta, in ce fâ¬l va veni aceasta si cum va fi ea in acea noue stare. lucruri ce o inielige se desco linigtire sllbesc $i tac patimile din hac li poftelo. trupuluj . 7/. Nu toli care se ostenesc pulin sunt 5i iubitori de odihne. cul scopul creatiei lui Dumnezeu gi care [a vremea rugaciu trag mintea spre minunare". creascd sprc cai dar cend singumdcul (reboie sa invcle pizira vietuirii tuoasc t tup(a imporiva palimilor. ntr \c cuvine sd citeasca altceva d cArtile PNnntilor singuratici. ' - ,J-amurire: Sfatul de a-i ciri pc invdFtorii râ¬nerii de Dulr)l|â¬zeu buie urmat dDoa stdrile diferite ale fiecaruia. Cilirea celor ce vorbesc spre treapta desAlarsirii e penlru singuratici, pe care lrebui⬠sd'i faci I28 t29 72. Scopul ostenelilor celui ce fipruiefte corect lucrul lascetic] e acela de a-Si face mintea de nebiruit pentru pat sAnaroasa $i nemiScata. iar \copul cunoatteri i lui e acela apropia mintea de darul vederii dumnezeie$ti care e impl rea contemplerii. 7.t. Cand porrivnicul vede ce sufletul singuraticuluie h rat in lupta impotriva lui, 'i ciJ provoacd cu dizenia I orice lucru, atunci folose$re orice pnlej ca se lege gandi lui de cele lume$ti fiindci nu ftie cum se-i intindi o c mai mare. 9i ata il face, dupa cum vrea, firi oprire qi $eutate, robul parimilor celor mai putemice: desfriul. invi din ele; li atunci e prea tarziu ca s, se ingrijeasce din nou paza poruncilor $i de rugeciunea curatd. 74. Cuprins de slavi detarta e nu cel carc se laude atunci cand esre laudal. ci acela care-ti insll$i prilejurile lor. comPrilc⬠pregete$te 75. Cdndire smeriti are cel care nici atunci cand este laudat pe bune fi mania. Dactr singuraricul s-a hsal o vrcme prins de ele. miinile 5i picioarele legare. e impiedicat ii cade mereu in 76. Simtirea harului cu mintea se descoperl in lucrarea intei cu mintea. 77. Llcrarca cdintei cu mintea e pldnsul omului virsat in inim6 cend infelege iubirea Tatflui seu, iar nu tâ¬me de osande; aceasta e ocupatia lui in rnedrtarea sa bnite la Dumnezeu, in implorarea ascunsi a gandirii poa.ti durerea ca pe o jertfi fi nu inceteazi sd se gand⬠la El in orice cliDe. 78. Simtirea mentrla a mintii care are loc in lucrarca li 79. AQadar. cand cineva in fapruirea ajungc la bucuria nidejdii. orice intrislare sa pe calea vi nu se complace in dreptate. ca n tirii [practica isihiei] e desfetarea de nideidea bucuroas carei gu\ti{e titne$te in Inima in mUlocul intristrrri care v dintr-o inime indureratd; e ceea ce se spune: ,,Fericili cei pfang. c5 aceia se vor rnangeia" [Mt 5,4]. t30 inceteaza si pov t r l ascu ,anrurri i lui se ulurea/a pentru el. Acum el lasd faPruirea fri- lll.; ln..p" fipturrea rubrrii: se dezbraca de frir'a 5i de spat- '.., ' .;r i sr inima lui incepe se fie Pusa in mllcare neincelat de ll,lreaere. lnima ''o gate5te sprijin. gandirea lui salLa ti nu mai l ' l-,r" nicrdecum aceasta lume. De acum inainte in inima lui se ]1,-n. in ril.ut" o nidejde cu privire la cele viitoare. E plin Ij lucurie necontenrt ! i lumea aceasta e a\cunse de ochii lui i; j sa Stie cum. Sufletul sau salte in fiece clipe ca $i cum ar ,12 de;.r in lumea cea noui. Ace\lea $l allele ca acestea le .â¬de neconleni{ in suflelul sau in l ini5trrea lui Ceci. a5a cum stuneam, ele vin in vremea in care sufletul a inceput se se ,isparta de pertesia cu pacatul, iar prin linigtlrea necontenita injma lui a inceput se se curete de feluritele aduceri-aminte care n5tteau o diversitate de imagini care inviau rnidularele omului celui vechi. 8A Cand in gandirea unui asemenea om a inceput aceast, mi$care a nddejdii 5i in inima lui incolteqte pe neasteptate, fdri nrotiv ii ne'inlrerupt bucuna care vine de aici afunci el n! mai cunoagte osteneala, nici povara ldncezelii fakediei], nici frica de moarte. $tiu cu adevimt, frate. ca acesta a ajuns aici pentru ca era cu totul beat pane acolo incat a0nci cand loia sd-L sldveascd pe Dumnezeu Si si-ti meftuiseasce bu- curia. limba i se frangea 5i nu mai reuqea si bine{uvanbze pe Dumnezeu, ci gangurea ca un prunc $i vorba cu Dumnezeu ca un copilag cu utel seu. Aceasd bucurie imbaE omul in- lreg. Despre o asemenea bucurie spunem ca face inima lim' pede, cd e uta de intrare in descoperirile mentale ale mintii, care sunt cele vAzute la rugaciune. Aceasta e pnma 8lstarc prin care intrdm in pofiul dumnezeiesc, 'implinirea ceintei li nangeierea fegaduira in Evanghelie. Din cdnd in cand inse ii esle luatd. ca str se smereasct, 9i atunci il napedesc indoieli, lulburdri $i intuneric. Dupi care se bucura li se desfale din nou Aceasta se inlimpla, frate, prinff-o lini$tire neintreruPte tr o i i iere desevir9itA a oric5ror legeturi cu fi i i oamenilor, cand ne ocupan1 de citiri $i de altele asemanatoare 8/. Dumnezeu sd mi invredniceasci sd gust din desfltarea a|ezald in cdinta udeveratA. din care se hrdnesc in fiecare zi ce vorbesc de Pdrinfi. cand ochii fericitului Pavel, uri vasul desivarlit al Duhului, n-au incetat se plangn trei ani zile. cum spunc despre el fericitul Luca in cartea Fapte lAposloli lor: 20,31]. Clita vreme omul n-a ajuns pe calea vlep,ri i sale gustul credinfei, e neputincios Si slab, se simte nen fata patimilor sale Si orice osteneala a virtu(ii il apasi 8?. Doamne, Care cu puterea dreptei Tale m-ai fecur sI din lumea aceasta in chip simtit, invrednice$te-me si ies ea Si cu mintea prin dezbrecarca de mi$cerile lumii rrup ca sA-Ti urmez in intregime ti afare de Tine se nu mai vdd mic altceva decat umblarea in ascunsul sldvitelor Tale tai Cureta, Doamne, inima mea de orice cugetare la cele pe testi li tine-mi mi$ctuile lsuflelului] indreptate cu 6rie st nidejdea viitoare. 8J. Omorarea trupului inseamna ca omul se :!e face s de tofi cunosculii lui, de 1ara, de familia si de neamul lui I cei ce se c[iesc cu adevera(, intristarea, $r nu le numesc care nu dispreturesc pleLnsul, o osteneala pentru rrneri, f i in mananci din fagurii de care vorbe$re ScripturaU Rg14,2 dezbrace de mddularele omului vechi, pecitos. care sunt cirile lumetti. Aceasri omorare [a trupului] de na$tere o rarii sufletului. 82. Alltuai de vederea duhovniceasc, la mare cinste la nnli era li plAnsul. Despre avva Arsenie se spune cd pleoa ochilor sAi emu pezirc desdvar$it de un plins neincetat. 83. srmta cit in 12, 1l li se locuiasci intr-un pdmanr striin, sa-li aleage un linistit, unde orice zgomot inceteaze, $i si locuiasci in el sardcie, in lipsuri trupetri, singur. ferindu-se de orice ame care cu oamenii, de orice legdruri 9i mangaieri vezute: fi se-L roage pe Dumnezeu cu strapungerea inimii, lacrimi rnimi infrantA sd-l crute de orice partetie cu pecatul ti l i6. Unule Niscut din lAnulTatalui, ale Cerui luciri t in lumile duhovnice$ti intr-o minunare Care dio iubire pentru cei muritori f i-ai ascunr Fiinta fi s necontenl | ] ] siavita stri | ] l "i.e \ub acoperamanlul unui trup l^*ul din rni4dularele not\tre], Te ri aritat lumii in chip umrl. invrednice$te me. Doamne. i1;n trarul Teu se uit lumea cea vremelnice dorindu-Te pe iine ti sd nu-mi mai aduc aminte de trupul supus st.icaciunii, in carc mA fine ince sdpanitorul acestei lumi a intunericului. Deseneazd, Doamne, in inteligenta mea ascunse cu riseturi dLrhovniceiti tainele ascunzimii Tale, $i in ascunsul meu me voi bucura de Tine prin migcdri care ved cu ochi simpli [ne- computil. E7. Omorarea sufletului inseamn5 ca omul sA nu mai nizu- iasci in inima sa dupd bunatatile acestei lumi $i odihnele ei trecitoare, se nu se rnai complace in pofta lucrurilor p5man_ tesri, in impre$derea gandurilor, ci se aiba gendirea nezuind si aSteptand neincetal nddejdea celor viitoare, iar inima medi- tand, indeletnicindu-se si umblend in ceea c⬠va fi starea fiilor oamenilor dupd inviere, in viata cea noud; la acestea trebuie(a medlreze ti sa priveasca in toda vremea. penlru ca, pnn multa ravni a miscdrilor sufletului in acestea, sufletul seu si fie cu luare-aminte la ele chiar gi in somn qi se-ti inchipuie ca umbl6 in ele chiar qi in mi5cdrile somnului s?iu. Aceasta e adeverata omorare a celui mort impreund cu Hristos, adici mon cu moaftea lui lisus Care e invierea tuluror lumilor. La aceasd omorare nu se poate ajunge fer6 lucraâ¬a gi ajutorul Lrunulur. 5r ea ne nasle spre omorarea ounovnrceasca, 88. Hristoase, Care in iubirea Ta ai murit pentru noi, fa'me sd mor pecatului li dezbrace-mi de omul cel vechi, ca sA stau inainrca Ta in toale vremea cu o gandirc innoite, ca $i cum a$ fi in lumea cea noud. Dunmezeule pe Care nu Te incap ceru- rile li cerurile cerurilor, Care Tiai ales dintre noi un templu cuvantrtor lumanitatea lui Hristos] ca sa locuietti in el, in- vrednice$re-ma sa m5 fac loca$ al iubirii Tale. Simlindu-Te It Tine, sfintii s-au uitat pe ei insili li au ajuns nebuni dupi Tin.: in be$alor s-a, amestecat in fiecare clipd cu Tine 5i din d.ago.t" p"nt- Tine nu s'au nrai intors inapoi. Cici pe cei cafe au baut din acesl izvor pentru ca insetau de iubirea Ta, l'ai imbatat cu minunarea in fata tainelor Tale 89. Omorirea duhovniceasca inseamne ce inteligenla indlfat Ia vederea celor negreire $i dumnezeielti p.in luc. Duhului, insearnna cd in ea au 6cut roare galdurik pa te i $i, in uimire, se gese$te in mijlocul prefigurerilor lu viiloare ti in intslegerile lucrurilor care nu fn de lumea rnr torilor, primind ca arvune imperAlia in simlurile duhov cetti, urcand spre silaturile care nu sun^t flcute din trup. s6nge. Aceasta inseafind cuv6ntul: ..Vina Imperetia Ta inair de vreme"23, lucru pe care ni s-a poruncit sel cerem in ru ciune, la care trebuie sa meiirem in fiecare cliptr gi spre c trebuie sd nezuim neincetat; gi pe care Mantuitorul ne-a runcit sel implinim cu sarguin(i- 90. Tu, Tain5 ascunsa, Care Te-ai aritat in truDul lci / 3. 16l nostru imbatranitor, aiat! in mine taina innorrii sfi lor care primesc incd de pe acum ca arvuni inceputul bun tilo. viitoare; Tu, Care prin dezbracarea trupului Teu ai brecat incepebriile ti puterlle lCol 2, l5l Si ai imbrdcat n noasra cu ve$mannl nestricaciunii [1 Co 15, 53-54], d bmcd-ma, Doanne, de omul cel stricicios prin taina inno 9i stamette in mddularele mele ascunse miscirile omului [Col 3, 5] in care m-ai lmbricat tainic la Botez Ei care-mi fi dat efectiv in lunEa viitoare spre desfatarea hlturcr celor iubesc bundtatea Ta Si au suferit aici chinuri pentru Tine. 9/. Cuvantul despre unitatea credinciogilor in Tatdl gi Fiul sub forma rugeciunii adresare Tatilui de Fiul in cea palimii Lui lln l'1, ll.2l-231 e o vesrire mai inainre a rai lor ce se vor srv&ti aievea in lurDea viitoare, cand cele aici se vorimplini gi va incepe starea aceea. Cand Domnul va inalF cu celele puterilor cere$ti care prdznuiesc miretia ti, dupe ce va fi judecat pimantul cu o jude.aie amestec cu mili, atunci toti cei vrednici vor fi inellali impreuntr cu din acest inut de mijloc spre {inutul velnic, unde sunt vet Tatel. Fiul 9i Duhul impreund cu lisus Mijlocitorul, O luat dintre noi, in care am vrzut in chip nevdzut Treimea rr Cirar dintr-o parafrazA lilurSici a rugaciunii .Jaral nosrru" cirita aziin Biserica Asiriana a Rasariruhi la miezonoprica duminicilor din I rJ inrr-o oglindn [,] Co 13, la ti pri-n Care;v.ol**-'"Jlilil:jil1" ."r. r4n5.9 a1 izvorur vretii-lPr 35- lgL.Tl"-:l::-1: "^.opia atunci de Dumnezeu .!i" iintat si cele de Pe urma, inpaLrlite li veFica 92. Perintii ne-au prcdat ci, in ceasul in cal⬠sfin1ii vor fi ,;oitt I I Tes 4. l7l la un semn al lui Dumnezeu ca sd intre in i!li.ir. p.ln inrilnirea cu Domnul, viata din El ii va atrage uru.u. u,*g" .ugn"tul bucetile de fier. Alunci toate o$lirile li,terilor ceregti 5i cetele fiilor lui Adam se vor aduna intr-o iine.urb Biserice $i se va implini Sandul Creatorului pe care i-u"auur in.e de la incrpurul existentei lumii cind a adus la eristenli crealia Prin har. SPre acest deznodement llntea tot rnersul acestei lumi cu toate feluritele prâ¬faceri pe care le-a r6nduit in slujba fiinlelor rationale ca Si cum ele ar fi sdpanul ior. Cele risifite acum depane de lmPtuefie Ur I l' 521 se vor bu"uru u,on"i de o lume care nu va avea sfar$it fi ale cerei viald fi desftdri nu vor cunoatte schimbare' 9J. Jertfa materialtr e truPuljertfe cu care sufletul se une$e printr-o vointi virtuoasa. 94. Jerda irnateriale e sufleNl jenf?i cu cale rrupul se uneSte printr-o supunere cuviincioase. 95. Jerda fdr[ Drihane e adorarea inteligentei care pnntr-un Tatel toate f i in[ele ralionale' 9i aici vom primi bucuria ne- cuvant imaterial scruteazi Duhul li cu toate mi$clrile pleacd capul inaintea m4reliei aceleia 96. Cunoasterea imaterial! la rugaciune e mai buni dectu rugiciunea lipsia de intipiriri ei igi e simtirea duhov- cuvantul material 92 Cunoafterea imarerial, la rugdciune niceasca la rugaciune. Rugeciunea curati e lipsit de intiparire in cererea ei" 98. Exista un cuvant material lipsit de intipariri materiale la .uge.iune, ti existd un cuvant imaterial lipsit de intiplnn ! Nou matginala: ,,De-ar fi cu putinF sa fie rarainripanri t35 materiale la rugdciUne. Cu unul din ele are pinnlie Du Sfant, cu celelalr are piinii$ie vinuEa unei vointe ferme c harul care.ajula. in ascuns. p⬠nesimlte, ti cend cunoa$ nu srmte nrmrc- 99. Chiar qi in meditdrile nite de lucruri. Ele n-au loc limpezi fi nobile. Nu insi la cele mai inalte sunt misceri s numai in patimi, ci 5i in luc rugdciune. /00. Orice intiperirc a unui lucrr e o vetimare penttu la rugeciune. Cand vine din sldbiciune sau de la creatie. tea nu e vinovata de e3. Dar daca se foftneâ¬zi cu consi mantul ei, fiindcd mintea a fost depatid ftri lupti, au singuraticul e vinovat lnaintea lui Durnnezeu, fie c, starca in lcioare [a rugiciunel e pitimatt sau nu, afari numai aceaste intiperire se afltr in inteligenlt dintr-o reflecgie no Sfa$itul primei sule a capilolelor despre cunoatrere. A doua suti a capitolelor despre cunoa$tere cum migc6rile aerului arati prin schimbtrrile lor conduce, Iot a$a ti gandirea arari prin schimb de-a dreapta sau de-a stenga, ci luptele 9i ajut insolesc neincetat mifctrrile cale incetul cu lnce zi de zi se inainteze in ucenicia unor lucnrn nor. 2. Existi un cuvatlt imbracat in materie. dar care nu intipdrirea matâ¬riei, li unul imaterial, dar carc nu loart intiperire: mai exisd insi unul carc e adt de simoluincit poarte nici o intip6rire. Atunci car|d in tugdciune se puna migcare un cuvanl simplu ti lipsit de intiperire, el cond spre sfirpitul seu cuvantul irnbricat in materie si-l into /. A|a cineva le ei opuse, harului ii ingddui⬠:5 Nora marginal!: ,,De-ar fi cu pulinF si tii Pann cum erai curar. ' t36 cu desavar$re lipsir de I t3? "hiar spre cel care e mai inrai decat toate sl conduce spre il6r5irt'tl lor toatt ? Subzistenta a doua26, in care toate fiinlele vor fi conduse --." eealitate. L-a flcut pe Dumnezeu se pune in miFare sta- Y" ";-ma a acesei tumi cu multe diferents in ea in vederea irn- ii'ini;i preveac alnainte in gandul semAnetorului' f:icandu-L 1"." oura in mi$care cu sarg spre aruncarca seminfelor cu liuirea atintita pronieror spre deznodtrmSnlul final pe care 116 pus in miScare dinainte spre a deveni intr-o zi realitate' 4. Primul glas a fost cel al contemPhrii FiinFi divine' al doilea a fost cel al contemPldrii tainei distinctiilor a Persoa- neior Fiin(ei ca.e a senrtrtlat. 5. Sdvartind vieluirca virtutii nurnai ln parre ei rnaterialtr, vedem doar distincliile proprii acestei p64i; strvatlind-o in oafiea ei imateriala, vedem toate distinqiile ei. Md bund de- lit amindoue e fiptuirea ftrd nurne cate lase vietuirea viru$i oentru a se inelF mai presus de toate distiocliile ei' 6. intaiul vestitor al prinri Lumini a fost lumina ser$ibild si aceasta i-a cordus pe cei luminati de ea spre Lumini' 7. Vezi cum dup! ce a pus in miscare mai intai prin limpe- zimea ei egala pi'frunmselea ei primele sfere [ale ingerilor] spre lauda-lntai-ntrsculilor primei Lumini, aceeaSi [Lumini] i-a intunecat li lipsil de lrmirl pe fratii ei de-al doilea [pe oa- menil in multele lor distincfii pa4iale' atdgand spre ea lauda primei contempleri; li tot ea va fi la sfe$ftul lumii haina Celui i."^ "-" "o'fo" ftute toaie ca ea str-L cunoasci2T' ?6 Aluzi⬠la teoria lui Teodor al Mopsucnici, funda|rlentala pâ¬nlru lmlo_ 8ra siro-orienral,. desDre ccle doue sliti (lararrartrd alc creslrei: ce3 Pn' tu, a lumii de acum, domioau de difâ¬rcnle li inegalitarc, 9i cea sâ¬cuncli' eshalolosice. a lumii viitoarc, in carc stapine$e egalitatca 5i un'tatâ¬4 Si in ueoet"aiat"i" oumnezeu a crcal lumea in srar.a cl primL aEtuale r Aluzie la diverselc etap⬠alc crealiei luminii in traditia e'(egeticd 5'ro- orienlalA: duoa ce a luminal inSerii, Lumina prima in car⬠S'a imbrtcalCulenul int;Dar a intunecar lununa oamcnilor ( ,fralii ei de-al doil"")' cominland s, ;e lnrdata si contâ¬mplaG de in8cri t ranenand haina luni' ioas, in cat! va fi recunoscul Hri$os la a Doua sa venirc- cl Barr|or'o'p. r lGl t? (n | ) . 8. Cei din vechime care vorbeau de contemDlarea Mo au primit inveFtura prin interrnediul corpurilor_ Urmali inse au avut drept Invdfitor Monada ins[Si, dar in asemir trupului pe care-l imbrdcasere. SIave mtretiei iubirii nemisurate ! SlavA minunii harului Tdu neasemenar! S pogorarii Tale nespuse, caFe a ficlt fiintele duhovnice stea in picioare lovite de o minunare neinteleasi si c sfartit le va face si inrre prin adeverul trupurilor lor in o templarea gandului vetnic cu privire la alcltuirea lor! 9. Gfudifi lucruri mari desprc nedejdea voastrr. murit Dobindili o inalti conttiinF de voi intive pentru luc care vi se vor indmpla li carc acum ve sunl ascunse. C voastre nu e doar o intenphre exte.ioad, li nu e putin I nici utor de inteles ceea ce EcoDomia dumnezeiascd fa voi din prirDa zi li pana acum cu nrr.ete prefaclril . JA P⬠cat inteligenta gusti diversele contempltrri pl duhovniceqti ale Monadeia, pe atit sporegte in eaind.i spre cauza datorit l cireia e primiti contemplarâ¬a li hrlgi rimene. Orice inteligenti are indrezneald De misura disti ilor diverselor daruri li tuminEri care-i sunt dale sau maigraba porivii mulfimii [cantir{tiij luminii lde carc e inunPufinehtea sau miretia nu existi inst in aceste distinctii: ntlatea sau mdretia lumilii, rnodestia sau sublimitatea ei in inteligenF care le priine$te. De aceea, uneori acest⬠. 'zr Aici in U, t0, ca t' in It, 8 tr I ,52, tsaac vorbcsle d. ,,Monad{.,ddlzrd), d. unde vine g adJcflivut ,monadic . ,,singut' \ihid4rdt,e\p sinaci pcntru viala monahilor solitari, care urmarcsc sa râ¬atizeze in$$ prjntr-o viafi unificara ,.unilarea" divinr, at cerei rcvclaror e HrisrKephalaia.G-nostika ate l$i Evagrie. aia cum a ar*ar c. BuNoE (..H, ou Monadc? Au sujet de deui norions cent ales de ta terminoloSie Encnne", Iz Moutco'l 102 I t989l. p. 69-9t ),,.monada,. desâ¬ftnei unt ldtea- (Forologic, flJ e(hdrotoSrca in Hnsros s intregi, Lrcat,r cu I nezeul Unrc tcf Isaac. mar Jus Sula l.9l_92) pcnrru a evita conolpanteisre, versiunca siriaci core.rarl (.,comuna . S, a K.phatak Gn a relnut ,,Monada doar cu sensul de Monada divina. ,iunoagrerea nadici dcvine arunci cunoisterea esharologicA a tui Du.n"""u, .f,ia' ..morada" nu mai e subiectul (frearutin Dumnâ¬zeu),.i obiecrut (Du 7â¬u I nsu9i) .onlemptat iej . cf . Brtr tol() . p. t1? (n.2). r3s | ]9 ,,16rri o apropie de limtla mlnunarii, alteori o pun in mi$are l".trp modest. D⬠aici 5e arate belSugul sau modestia lumii ln..l ' .u.. o prime$te. adice in inteligenp lui. ca 9i l impezi- i6a mai mare sau mai mica a vederii lui. / /. Darul luminii li desftrtarea bucuriei nu urrneaz'a indea- "roaDe orice intunenc, asprime a luPtei sau inlunecare Aces_ l'"r insa vin negresil inaintea orictrrui dar' fie cu un ceas, fie .'r o zi, fie cu ceteva luni sau cu ciliva ani' pe misum acestula' ;cu nepulinltr ca binele se vine inainle ca in 8a'ndire sa se 6 Jus in mi$are tulburarea unei mari intunecimi 9i ispite De iceea, de fiecare data cend mintea e pe cde se dobandeasce larul unei odihne, e mai intai chemata la o mare lupti 9i la nenorociri, la capetul cerora doar se inttezAreSte lumina Pe misura apaserii incercirii vor fi ii Puterea $i ineldmea daru- iui. Acea56 randuiale o vedem Ia toli sfintii, ma ales la ince- out, fiindce atunci cand se apropie in chiP simfit de darul dumnezeiesc trec printr-o mare ispitd: unii int!tr in lupte cu demonii, allii indud incerceri ascunse. Fericit inse cel care n-a ajuns la lenevire 9i care nu s-a predat legaturilot cu cei drn lume $i relax6rir; care nu fuge de lini ire intr-o destindere ca sd scape un moment de asemenea incercEri" ,/2. Parintii sPun ca atunci cand omul incepe sd se desparta de pacatul care-sdl4luiegte in el si st iase de sub s6panirea duhului acestei lumi, se intamPle cu el ce se intample cl] fe- meia ce sti se nascd Ur| 16, 2lli zi Si noapte pacatul il tulbu- re, sufletul sta gata s[ piari ti mii de ispite vin asupra lui Dar cend vdzduhul dinaintea lui incepe sA se insenineze li vede de depane nddejdea lui, inima lui se intdrcqte inaintea potnv- nicutui care-i .ta in futa si dobattd"tte o biruinF desavfutiti asupra peca$lui. Cu fiecate zi ce trece il intamPind bucuria si diferiteie greutili care vin peste el i se par acum ugoare, pili ce incetel-cu incetul ajungi in portul milostivirii' pe cate toii r" .,Lamurire: E limpede ca inteliSenF nu trebuie sa inceapa s! s⬠revâ¬r\e in lor lelut dc qand;n - un lucru propriu celor c⬠umblt $ se istovcs'|n lu.,unr. a.e(rc; Iumi -. cr nebu,c ia x rcvene in cunoa$â¬rea lur Dutn' *'" l" "i"r"ii"" ii'l*itli legandu-se in orice clipa d⬠gandirâ¬a la DunF 1c/P" : la'd i se li\a tulburdta de Snli de tol lelul ' 7- sfintii ku atins dupt lungi osteneli, fiind inirisrati $i chipentru Dumnezeu. /J. Flacara cale cade ln inime ta vrerEa rugiciunii i mddnlarele sunt ca paralizate, c6nd simprile seitring, li e sltbit?i, ti orice miFare a minFi lnceteazi, iar omul sgenuncheat mult?l vreme in acelafi loc, e o flacere pe ne-o face cunoscut?i citirea cu o cunoa5rerc care ara6 lir adevarul exact- Cand omul se apropie de rugaciune. adu aminte de cuviniele strnitoase privitoare la Dumnezeu ta a meditat pufin inainte, aprinde mintea care se roage pri felegerile pe care i le-au adus a@ste cuvinre. cand ln chip nedeslutir. ,,,,f,:-ldT "T"y* il om in vremea cand corabia tui ptulrnr$rt lmprnstr de adierite bucuriei qi inlelegerilor care irr,er tr xrrâ¬EBrr ur care tll rnrrna, lnci pricinuir, de grija lui Dumnezeu gi poate de ide greiâ¬altr. prodlce in suflet o intristare dumnezeiascl,. care in realitate inttrrette sufletul. Din ea se nasc rugd curate S-i pitimaF, purtitoare atat de bucurie, cat Si de"ie uq!u!rr, car gr oe ll|tare, atal de nidejde, cat li de teamtr. Fiinjca ei gi sprp-oate- mA abat de la drum!, sau: nu cumva ritacesc pe nreprate depane de Dumnezeu, pe una din cararile ritaciDe atcj el dobandeSte o mare snrerenie in gindirea lui, fiinaceaste frict ii impiedic, inima str se inalt⬠din pricina binla care a ajuns deja. /6. Credinta in Domnul e refugiul sufletului in vrcmea in- 6srcirii $i a intristtuii; mirturisirea slebiciunii e refugiul fap tr.ririi luI' /Z Cei care s-au inttrit in nidejdea viitoare gi s-au invred- nicit de bucuria in Duhul nu riai cauti str r5rnani in aceasti viatE, ci cati vrenre n-au ptrdsit-o, inirna lor freamiti fi sus- pina dnjind dupe fericirea de acolo. Stiu bine ce spun cei pe iarc acest gAnd i-a Ecut nebuni $ pentru care luhea e rtrv4ita de desfitSrile cu anevoie de suportat care s-au pus in mi$are in ei ti au umplut toate inima lor, astfel incal certitudinea orinlti de gdndirea lor le-a luat orice indoial5. GAndirea lor e atunci inflIcirati qi ei se inareaba cand anurE vor lisa trupul si vor vedea mostenirea lor. Prin harul lui Dunmezeu s-au iovrednicit de aceaste bucurie de la Cel CaI⬠levarsd da.ul unei aserâ¬nea credinte in cei ce sunt in Haistos nu pe rnisura ostenelilor lo., ci pent u nemisurala Sa buntrtate, $ CaE-i face se se desflteze din bellug de ele lnctr din aceasti viattr trisd $i stricecioase- Cati vreme ne gisim pe acesi pamant ce s-ar putea asemtrna cu aceasttr credinli a inimii datii in dar din cend in cand spre desfdhrea unora din prietenii Lui? ,/8. Cit de slabtr e puterea cemelii ti unna literelor pentru a ardta exact toate acestea intr-o carte fattr de cunoatterca celoa care s-au invrednicit prin harul irnbel$gal al lui Dumnezeu str li se dea darul desfitarii de bunittfile duhovnicegti ! 19. Slavi Celui ce S-a fecut penhu noi Mijlocitoml acestor bunuri ti prin Carc ne-am invrednicit sd primim, si cunoa.F tem $i s[ simtim in credinF ceea ce ochiul n-a vezul uechea n-a auzit fi Ia inima omului nu s-a suit [,] Co 2,9], toate cele bune, Cel Intai-Nlscut Care e luat dinre noi gi Carc este cu adevirat Chipul Celui Nevizut [Col l, l5]. Cdci Ftâ¬a durn- nezeiascd a unit cu Ea ceea ce a luat de la noi spre ntrdejdea fiintelor rationale, nddejde al cetei obiect era prstrat in El de la inceput gi pe care ni l-a filcut ar{tat acum. Pe unele cuprinse rn acesta ni le-a f:icut cunoscute pain El pâ¬ntru a ne asigura de celelalE pestrate pentru noi, pentru lnnoirea pe care aceasd slare la noasrrdl o va primiarunci prin El. _ 14. Pari c⬠omul nu s-a invrednicit de descoFrirealor dunurezeiegti cunoscute de minte intr_o curilii desevprin lucrarea.Duhului Sfant, pand atunci mangaie.ea migustatA de cei ce umblil pe calea cunoa$terii ln vederea tei descoperiri. Fie cj rnediteaztr la psalmi. fie ce se sarIn ctttre $t rugdciune, sau inteligenF medileazi" totut . srngur scop: se sc lnwedniceasci de lucrarea [Duhuluiminte. Ei care penru cunoa$terea lui Dumnezeu inre in care zi in mari incercEri fi se pregetesc cu bucurie de m( al_caror duh nu se int.isteaztr $i care nu lasn lini$tlen, se ld d: !*.ld: T* : i" numnezeu inrr-o uimiJ p-ar{iibela-tnimii, in intelegâ¬rile pe care le primesc iin c6r t40 I4 l 20. Migcarea de menie din f irea noastra nu e reprolab atunci cand se datoreaza unui impuls natural, ca in cazul timirii foarnei sau al freamdlului poftelor care nu sunt nici date Ela motiv: firea insali se mi$ce pdn ele ii mi$5rile nu sunt reprotabile. Tot a$a nrci mania nu e blamabild c se pune in miqcare din pricini care se afle in noi, dar devi a5a arunci c6nd ne slujim de ea in faptele noastr⬠sau ii f loc in noi ca sd int6rzie in conltiinF noasre, pentru ca gen rea nonstre se mediteze la ea. Nu suntem deci vinovati Dc ctr incerc?im manie, ci numai dace o arftem in afari in fapti. aruncand de pildl un cuvint nechibzuit care rene$te cineva sau fecand un gest de rnanie care, chiar dact e f bun in sine, e totuqi vinovat dac5-l facern fafi de cineva boldili de minie. O minie deasi, u$or de stamit ti prelung e semnul unei boli serioase a sufletului. La cei care se injesc de ei irsi$i, ea devine o obitnuintA plectnd de la ntr zeald (akedial Si mahnirea con$tiintei lor. f i indce ei i i drumul ftrd ca sufletul sd le fie vindecat si ftui si fi doba indelunsa-rebdarea in cele care le Dricinuiesc mahnire. incepetori insd ea devine o obilnuinlA plecand de la marl iubire fati de poftele lor. Iar Ia altii mania e pusi in mi$ de rnandrie sau de slava desarti. 2/. Cat despre palirna desfriinerii. dace n-o pune in mi o cauzi exterioara, firea nu obi$nuiegte se indrepte spre cu repeziciune impulsuri arzetoare Si nestivilite. Acest lu ni se intampld totuti, fiird vreun prilej din afare, printr-o p srrc de sus ih scopul luDtel. Dar o astlel de Deresire nu arc lira aceste doui pricini: fie pentru ce invinuim li disprc pe cineva in aceastt privinf,A, fie din cauza unei pereri de insine care a rlmas o vreme in conttiinta noastre, perere trivit cereia fie am invins acest gand, fie suntem convingi, puterea noastrl ti credem ca l-am biruit prin strtrdaniile n tre necunoscand ca lucrarea lui Dunmezeu sevar$â¬$te in orice virtute printr-un dar al Lui. Sunt Parinti care spun ci demonul ne trimite aceastA patimi din invidie. Dar e greu crezut ca el si poat6 face aceasta sau orice alt lucru care incearcd din propria lui voinF, f5ra o paresire care vi dintr-un Dlan dumnezeiesc. Cdci altfel nu ne-ar fi dar lini :-i miicar un ceas Esle cu noi o Cileuze car⬠ne insolette' iar 1ll.'.i1" "..*"i parasiri vin de la Ea lspita desflanerii vine [.-ain u.a"*a pdrisire, fie dintr-o cau26 exterioarl care ne l]1"= r.in .irnruii, fie dintr-o aducere-aminte sau dinir-o Pl5- ]-." ltirni. n-o fu"" ta tace mai rePede ca rugiciunea insolti ll ;'nn.nun.tt..e. .aderea prelungitS la pemant inainlea cnrcii iilliu aur..ea ii .-erenia inimii' li o foamete autoimpuse' 22. Chiar dac6 se intemple sal biruie pe lupttrtor fi sd-l ra- neisci cu loviturile ei. nici o palima pe care o urd$te cu ade- ui,ar si a.arei team6 nu pirlsette nici inima. nici gandirea 1ii, ori"* 9i o.i.u. n fi, nu-i va fi socotite drept p'cat dace ei iontinua se o urasca, fiindci Dumnezeu este drept Fiindci iiunci renii nu intarzie str-i urmeze p5rerea de rtu a sufletlr- lui, iar aceasta e un leac lnaintea ctruia nici o rand nu Poate ,iu. Ca o.apt" "u adevirat aceaste padma se poate vedea din soaima gi sufering niscute in rnidularele lui chiar ti numai la aduceaea-atunte de ea' 2J. Smerenia e virtutea unei gandiri sdnetoase; cat dmp ramane in om, acestuia nu i se va intimpla str fie perisit de Dumnezeu in nici una din ispitele care-i pun la incercate trupul sau conltiinF prin patimi sau suferinte trupâ¬$ti li sufletetti' 24. SA fim siguri c[ printr-o hotarfue dumnezeiasctr once paima am iubi t'i pe cari am indrlgi-o e pasibile de osande ti e socotite o vinichiar daci n-o Punem in pracdce' Vom primi, atadar, pedeapsa ei fie aici' fte in lumea viitoare ca ll ium am fi savisit-qefectiv' fie ci e vorba de pofta desfrant- rii, de invidie, de ieutaiea fa[e de cineva sau de orice alti pa- tima, lentru c[ ne-am compldcut in inirna noastra inr-un Iu- cru de;Dre care $tiam foane bine ca e contrar voii lui Dumne- zeu 1r pentru ce l-am indrdgit i i- l iubim inci in amintirea noastr4. 25. Cand slava de$arti sel4luiette intr-un cuget trupesc' ne Predd parimii desfrantuii; cand sufleteasci, ea face si creasce in salnlluie$e intr-o conitiinfd noi ciuma mandaiei: Pe una ldesfrinalea] o hrdnegte lingutind truprrl,.iar pe alta fmendria] prln inallimea virtutilor $i a cunoa$te l el t42 |4 l F 26. Dobandirea $i descoperirea de care inleligenF a lepciunii duhovnice$i se vede din grabnica con$tienti lipsurilor proprii. Cunoa$erea exacti a lipsurilor proprii, arata misura in care simtim cu adeverat intelepciunea hovniceasc5, ala cum absenfa acesteia e ardtati ugor de fat ca nu ne simtim lipsurilâ¬. 27. Cand intr-una din ostenelile durmezeiegi [ale a sau ale incerc:ldlor care le insotesc, vezi in sufletul t5u o te,e li o riMare neobiluitlt prin care rezilti cu bhndete si fi tulburat, a$a cum obifnuie$te firea, ba chiar o ve insolette inina ra t o incurajeazi, in a5a fel incAt poveri asprimile ostenelilor slebâ¬sc $ se domolesc. iar gAndirea devine iartr$ plina de .avnd, inlelege cA atunci luc.aEa Dumnezeul e aproape de tine gi ce Dumnezeu e gara s ajute cu buntvoilti in lucrul tlu. 28. Cand vezi ce una din patimi, chiar daci o uresti, sau gand, oricare ar fi el, se mitc{ in tine neobignuit de teme-te, c6ci lucrul nu se intamplt ferd motiv. Cdci pe suferinta unei rugtrciuni care-i este adusd cu serguintt, rea Domnului, pentru Care toate sunt u$oare, poate sd f treacd de la noi lucrul in care am crzut din neDdsarca n ti si intelepleasce inirna noastre ca str cunoasctr aceste luc ascunse ajutandu-ne sd iegim cu bine din ele30 29. Exi$A o durere care- inchipuie ci are drept cauzd Dumnezeu, pdcatele noastre sau lucru le dumnezeiegtii care nu Ie avem gi a c6rcr lipstr ne face si suferin! lD ti ea este o curst a satanei care o ascunde g6ldirii care parg se indelemicefle frumos cu frica de Durmrezeu, precum scris: ,,In calea aceasta in care am umblat ascuns-au mie" [Pr l4l, 3] 9i: ,,Pusu-mi-au cei mandri curst si firnii cirerile mele" [Pr 139,6]. Cdci p.in intrisrarEa pentru nezeu vaea sI ne lipsâ¬asca de bucuria si de desfitarea De . ]'.,Lbmurirc: Prin nEditarcl ru8&iunii I pnn ftica de gandun ga, e luminarAdc Iucrarâ¬a ju' Dumnezeu care insolenc fnca eiae Dum-nezfuge Si e sloboznl de rlricirea ascuhnrii de saran car⬠obirnuierle si ibeasc, p⬠om prin inrenEdiul suflelului. Rugaciunea in;i h;ineaz chip frre'( Inrma Fâ¬nrru cA ea se gimdette ta Dumnezeu.. 144 t45 ^ rvem in EL iar prin frica de pdcat[ul comis] vrea se ne duca ,""-aeznadejde. 56 stim bine, deci. cd orice frice de pacatlul cGj;51 5i orice intristare pentru vrnurcla nedobanditdl neamesle- "61e cu nadejdea milei lui Dumnezeu, Si care rnerg neschim' i,r in una 9i aceea5i direc[ie $i nasc in noi demedejdea. loate ilir,"u tunr uptint" in noi in chip vadit de satan. J0. Hristoase, Mantuitorule a toate, Care fiind ascuns in Dumnezeirea Ta ochilor serafimilor Te-ai aretat lumii in trup onenesc spre indrePtarea striciciunii fiilor oarncnilor, inte- leplegre-me p⬠calea Ta. DA-mi intelepciune str ttiu cum se 1fr apropii de mdrelia Ta! Astdmpdrd in inima rnea ntrdejdea De care mi-am pus_o in Tine, ca sA mi imttlt de ea in fiecar⬠llpa si in desf4tarea ei si uit lurnea muritoare. Invrcdniceg- te-m6, DumDeztule, prin migcirile stemite de nddejdea mea ln Tine, de uitarea care se lucreazi in fiece clipe in sfinlii Tai. Cu adevErat, fratilor, crcdeti-me cd nu mint dace vi spun ci aonci cand inima e luminaE de acest gand, in om se vede ceva asemenea unei nebunii. J,/. Singuretatea ne face pinatii unei inteligente dumneze- iepti gi ne apropie in putin, vreme li fartr nici o piedice de limpezimea g5ndirii. J2. Cand lumina apune ti te inabusi dir lipsa ae.ului, abnci folosegte-te cu ravne de câ¬le din afarE: de ingenuncheri, de imploreri prelungite q. a. m. d. Cdci aerul se va limpezi pe nea eptate, soarele se va ridica din nou fir5 veste li uneori i$i va trimite razele pant lajumirak2 bol(ii cere$i. J.t. Prin marile lui lipsuri, un loc pustiu ne face si dobdn- otm omorarea inimii, ne di o inirna de copil li o amestect c! Dumnezeu prin privirea alintiti neincetat spre El in chip nea- bAtut zi Si noapte. 34. Smerenia e rccapitularea reculegerii rnintii. Ori de cate ori mintea se imprbtie, i se taie midularele smereniei. Dace spur ci se intampltr ca ea se-9i adune g6ndurile chiar 9i a9, Sarde$ti re|'|. Aratl-mi o singura patmd rea care se inalF in nrnte fdre imaginile lucrurilor. Dacb mintea e modelatii de rmaSini care-i vin de la materie, nu va exista in ea reculegere; dar daci reculegerea [in jurul materiei] e risipid, e lim ca 9i mintea e liberd de imaginile perima$e. J5. Lini$tirea mintii inseamni a sta in fa{a adeverul suflet, fiindci adeverul e cunoscut lirn imaeini. Adev limpezimea gandirii la Durnnezeu cale se inalli in minte. 36. Orice gdndire intipareste in minle lucrul spre c mi$tr. Dar fiindce e lipsit de imagini, adeverul nu intip nimic in minte atunci cand aceasta s⬠gandeste la el, maierie. nici o alctrtuirc de ganduri. Bine a spus un cuno [goostic] imbrecat in Dumnezeu [Evagrie]: ,Mintea care pe Dumnezeu e libere de iltipiriri ti de materie"]'. ihagine care se afli fu minte e aFdar mai prejos de GAndirea la Dumnezeu asaze mintea nui Drcsus de irna JZ Patima nu mai domne5te inrr-o gandire moane f lurlâ¬. Moartea faF de lume e o atteptare neincetatl a m Cand existi iubirea pentru un lucru oarerare, amintirea I migcl repede ;i in chip aprins in gdndire, iar cand iubire{ el dispare, amintirea lui rtrmane multtr vreme: dar chi atunci cand remane, rimane in chip rece 9i simptu 9i n mai tulburd. Aceasta e moartea de c:Ire vorbeam: cand n iubire faqi de ceva anume nu se mai geselle in noi, atu patrma lui se stinge, ti nu mai suntem tulburati nici de tfea, nici de vederea lui. Atunci insd cend amintirea si v rea lui ne tulburd, e evident ce patima lui e ince vie in pricina iubirii pe care i-o purtdin. J& Mila omului e adtarea [imaginea] milei lui Du date ca un dar al meruntaielor llui Dunmezeu] celor a inima e indreptatd spie ea li care u6sc lunea ti o t?igedpentru Numele Lui. CAci e cu neputin!5 ca oanEntr care robii lumii, ai slavei ei, ai stdpanirii ei, ai odihnei ei posesiunii ei" sd se invredniceasci de minunatul dar al Ev ^c.tP-, Keplulaia Gnosnka l. 46. NoG marginalai .,Nu c, aceia carc au ofl magrstrati nu pot fi miloslivii nu pot fi pâ¬nlru acesre lucruri. l lo t41 . . ,ndce acesla se ml$ca numai in l impezimea con$tl inlel i-am razut vreodad pe cineva^robit in gandul sau de Patima l.-,,,, din lucrurile de ftai sus in care sa se giseasce o mil?i l]] iuar:;ra. Unii sunt insa lipsrF de ea din ne$tiinte Cu cat "j"aitau tor e acoperile de unul din aceste lucruri, cu atdt iJnr impiedicali de ta aceasta in misura in care insi le las6' ^",,*te vinute neasemanala se mi$e in ei pnn apasarea pe ili.l"-o p,oau". u""*ta lesare li, in mesura in care se curata de once legdruri cu lumea. se ml$ca in maruntaiele lor qt mila iins.r milei ca Si trcalo$ia vin, a;adar, din marele numar al iaiim,lor, fiindca acestea invano$e zi inima 5r n-o lasS sd fie ;scJta de mile. Unul ca acesta nu Stie se aibA comPdtifiu.e de cineva, nu $tie se sufere in lipsurile lui, nici sa se intristezt !â¬ntru cei ce cad in pecat; ci, din pricina patimilor spuse rnai ius, minia 5i invidia sunt inca tari li Puternice in el, iar une- ori. miscat de un zel nebunesc, se intempld se fie cuprins in sufletul sau ii de o dorinF de rtubunare in locul lui Dumne- zâ¬u. Se intelege ce ln sufletul shu nu e loc Pentru mild Dife- ritele lucruri despre carc a fost vorba in acest capitol le vei gdsi in orice om. Faptul de a da siracilor e doar Partea cea mai micd gi neinsernnari a milei ti nu pretuiette nimic in fala p54ilor ei principale, care au loc in inimi ti de care conitiinta se impefti$e$te p.in gustarea durerii pe care o incearcf, inima. Dar de ce sd facem ca gi cum n-am avea acum nici mecar aceasta mice pafie? Chiar $i aNnci cand cineva de altuia o bucatf, de paine, cine il vede priveste la aceasta ca la un lucru mare. Sigur e ins6 ctr Dumnezeu nu o va primi pe aceasta Imilostenia exterioartrl Ere cea dinainte lmila liuntricd] J9. Bage de seame se nu te la$i s6panit de Patima celor ce se imbolnavesc din dorinla de a-i indrepta pe allii ti vor se fie cu de la sine putere cenzorii 9i indrepttrtorii tuturor defectelot celorlalti. Aceasta e o patimd deosebit de aspre ti ea se vede nai ales la cei peresli de punarea de g.ije a lui Dun ezeu' Mai ales daci nu esti egurnen, nici indi-stetitor' ci una din slugi $i mai sunt si altii ca tine. Fiindca acest lucru e treaba egumenilor. Daca-mi vei spune: ,,Fac asta din iubire", atuncl nu cere de la tine aceaste iubire. Ceci e mai bine sa cazi in desfranare decat in aceasti boali. Nu vorbi de r{u oe ni nici nu flt aluzie la gre$elile lui in fata altora, chiar daca sj tia lti vor spune: ,,Trebuie str cuno$li bine slrbiciunile I Spunele acestora: ,,Nu cunosc acest lucru. Si chiar daci auzit ca⬠ceva, din pricina rtrnilor sufletului rru nu mir ingtrduit se le pistrez in amintire sau si mt gendesc la Daci iubirea lui Dumnczeu e in tine, Fegetette in mglcl tdrntduirca sufletului seu 9i lasi indreptarea lui pe Eea Dumnczeu Care e mai intelept dâ¬cat tine. Daci Durnne ajunge sd-l indrepte atunci cand te rogi, cu atit mai pu vei putea face prin propriile tale puteri. Dact e ucenicu slujitoml tau, spune-i atunci un cuv6nt, o singud dati. fi, nu se indrcapt , despane-re de el. Aceasta-i calea u singuraticii desiv6rgili care-gi pnzesc suflerul. Dee e pr{ nul tdu li se ascunde de mai mulli gi de oanrni incerc;ti, pdneazr-te de el, rnai ales dace-ii drnoatte defectut $i i$l rulinea" dar dispreiuie5te mustrareatr. 44 Oriunde te-ai afla, fii singuratic in conttiinla ta, ti strein ln inimt, nearnestecendu-te cu nirFIlI. 41. Nu asemena toate vieluirea ei osteneli cu absents notorietttii, de toate. Aceastii fugA va crepte gi torietate. [monahalt] li minu 42. Daci oric⬠int6lnire a ochilor gi urechilor sporegte durile ltruntrice, atunci nici o osteneali nu va fi Drea pentru cei carc alearge cu s6rguinld dup6 cele vezute pi v acela$i timp se sileascd la ticere cele auzrE. 43. Nu rnulli inteleg, nici nu sunt convin$i ticii, nu ne incuiem in spatele unei u$i pentru 13 ,Jlmurire: Acesr lucru seamiri cu câ¬â¬a ce spunea M^Rcu MoN [= AscEnrl-l: "Mar bine c.te a ne ruga o evlavie Fntru aproapcte dc(musrra pcnrru tot lucruf ' [Desp.. bg.a ddotaic.ascd 135) Si: ,ec ci .rculte de un cuvanr, nu-l siti cu un d! cuvanl ci dobitndesrc o.. nfolosul pc care el l-a dispretuir prin r{bdar: ra, ti rtbdarej ta iii vade fofos decit indreprarea ra' lDcsprc cei .. ti kchipui. .d ,. indpth fap'e 2001." cu lipsa de renurne fi va fi paziti de lipsa d ce noi, sitr a practlca t48 149 ,.a. ci. din conrra. pentru a muri p6n6 $i pentru virtute. Ial6 .;ea ce e ascuns Pentru cei mai mulli. Virtutea o practice cei u;i 5i * po"t" fi practicatl ti in miilocul rhultimii Dar dace noi in linittire clutim vinutea li fratii nogrri incercali in viala de obfte fac la fel. aonci de ce la mormentul chiliei sd mai ^diugim tuga? Dc la linittire ne attePtem s{ primim un lucru cu neputinti de gdsit in multirE, chia! dactr am ramAne span- 7ura1i de pleoape [din cauza epuiznrii]? Dactr ne-am sergui spre pracrica virtulii, ce piedica e atunci pentru vinute locui- râ¬a lmpreune cu cei mulli? Conviepirea cu cei multi n-a im- oiedicat niciodati postul, slujb4 milosrenia sao alie fapte ase- 'rnenea acestora. Ba chiar duce la o Practicar⬠li mai mare a lor, ii de altminteri no Stim ca virtutea si exisie ln afar"a aces- tot lucrun. 14. Din contri, desftrtarâ¬a duhovniceasctr dtruite inF-o lu- crare ascunse nu e socotiti virtute, pentru cl e sdPena virtutii. Virtute e orice faptd strvartittr pentru Dunulezâ¬u in afattr fi cu mrpul simlit. De accea virtutea o pratdcem ln comunitate, $ numai dupa ce am fost fomati in ea intrim in linittire attep- 6nd se fim vrednici de ea. E limpede cd lini$irea o tulburd pani fi cantecul unei pbsrrele, cu atat mai mult oarnenii car⬠inka ti ies neincetat ti pe care suntem nevoi{i str-i vedem. Vedem cd mulli pirinli duhovnicegti, al cdror trup nu-i mai ajuta sE practice ostenelile virtutii, nu vo. se sltrbeasctr cu nihic lini$tirea, ci prevelti cu fats la plm6nt in chilia lor cu uta incuiatt in urma lor, rtrrnan singuri in lini$irE. At fi fost drept ca ei se slebeascl linigtirea pentru ctr nu rnai aveau de ce se practice ostenelile ascezei? Dar dulceats singurltitii nu le ing'duia se fie expusi neincetat privirilor onei aduniri. Cici o singure rugiciuoe adusi lui Dumflezeu in singurdtate, cu inchinare ln inimi si intr-o dulce srnerenie li umilintA, e mai desfrtati pentru ei decat zrce mii de osteneli 9i ruglciuni aduse lui Dum.ezeu in afara cbiliei si decat toate vederile $i cele mai bune legdturi cu lurnea, $i decAt orice procesiuli ti Praznice. Scopul vinudi e viaF singuraticd cu Dumnezeu ti medihtea 6cutt a mintii ta El. Pentru singurdtic nu existipraznic pe pemant; praznicul lui e plinsul seu, fi in locul os- tenelilor [ascetice] cu care al$i se sltvesc intre ei nu E A cere, cunoalle apesarca liniStirii. Spune-mi, fmte, oare fa de a fi tdiat de legarurile cu altii, de a simti plansul Si dugandirii, sau revirsarca inimii de fiecare clipd, ingenunc in fata lui Dumnezeu nu sunt o ostenealtr? Sau crezi cA e teneaH doar postul sau aostirea multor rugeciuni? Oarc o neala inimii $i stdruirea in singuretate nu sunt ti ele o no osteneale? Nu e oare feaicit li aproape de Dunmezeu cel c chiar dace minance si doarme roa6 ziua. rarnane in fi in selalul singur66tii lui, ceea ce este singum osteneala voioase? $i care sle inchinar la pemant in fata lui Dunrne chiar daca, fiind suferind, se odihne;te o dati pe zi? S ne-mi: cum se face cd multi sau aproape toti creStinii su u$or ii cu curaj ostenelile trupetti li p.actice cu bucurie viatutile de care am vorbit, dar nu se incurnete la aceste neli? Nu te matni. frate slab la rrup in linitrire, dacd n-ai teneala trupului, fiindc5 panea ta e mai mare decat toate os nelile Si toate virtutile practicate in afara linittirii. M darul pe care [i l-a dat Dumnezeu $ care std ln sclruirta iubirea de lini$rire, care e un dar mai mare decar darurile petti dale lor. Am lungir acest capirol peste obiceiul res in celelalte capitole fiindci vad ce de Ia aceasti opinie v multora un defecr nu rnic: degi dil pricina luminirii primi a marii infli4drdri ti a disprelului de lurne pe carc-l alr, zesc lini$irea, totuFi cad in dezntrdejde pentru ctr, nepu posd, priveghea sau si-Si chinuie trupul cum fac mulgi aI nu rrrai practice osâ¬nelile trupetd. lntr-adever, rnulti smin durerilor inimii carc tulbur5 li inspaimanle oameni nobili curajofi. Int.-adevtu, osteneala a o suta de frati care Dosi( ti rnend.i in trup ii impiedice prin cuvinte de$arte si s⬠ce lucrului alat de mare $ minunat al zivor&ii 9i liniqtirii ei infiti dat in dar de Dumnezeu numai unora, ca si su in sEbiciuDea midularelor lor povara singurrtElii $i osten $i fac slujbele in mijlocul zarvei lumii tr a oarnenilor nu c tire$e cal lucmrea unui singur singuratic care in slabiciu hi $ade in liniltire, dact se pe2egie de orice legeturi cu menii $i stdruie neincetat [in chilie] inderdtut ugii ei, fdri nrmeni se nu intre fi s6 nu iasi din ea. E limpede c6 nu v t50 l5 l hesc aicr de cei care nu pazesc lini$lirea decet cu nurnele. in i'-o ce toati ziua la ei se inrri 5i se iese $i se ajunge la ei cu l,"unnu..i uotOesc de cei care nu-gi deschid u5a de la o du- iiinica Ia alta. care nu vorbesc. nici n-au legerure cu cineva $r -"- sapumani intregi 9ed cu u$a desevartit inchist. ori care ifr anrri nu indtnes. p. nirneni afara numai [cend se imPefie- .".c1 de mdnluitoarele Taine. 9i care nu se aptopie nicidecum le piocesiunile praztticelor 5i de adunetile lor' Daca existt un .;nguratic in stare de acest har ti care a primit acest dar de lia pu-mnezeu. dar pe care egurnenii sau indi-stedlorii rninlsti rilor din pricina relaxdrilor lor, a insistenpi lor pe paaciicile mtpesri sau din gelozie il impiedicl sa $da al4 ace$tia vor avea de-a face cu Durnnezeu ti vor da seama inaintea rribu- nalutui lui Hristose. 15. Trupul sufletesc [psihic] propriu suflerului e dreapta cu- noastere a firi seletoase in care vei ce{ta scapare ln vremea infirnecarii, a gandurilor blasfernatoare, a mipzrilor nerutinate care intineaze gandire4 a intampHrilor nePrevtrzute, a gaodu- rilor nerecunoscetoarc t. a. m. d. De aceasta este neaperata nevoie pâ¬ntru a gisi replica corecti ce trebuie data intr-o anu- me situatie, pentru ocrotirea ascunsi ti odihna inimii li pen- tru incurajarea gandirii ln mitcerile de intristarc care nepi- desc de obicei sufletul din p.icina marii incerceri $ a ispitelor singuratatii sau din alte motive cai⬠vin de altundeva. Atuncl gesim in ea o maJe uiurire. Nu intotdeauna. dar adeseori le facem se tace prin rugaciune, ori se intampli ca din pricina dvnei sale gandirea str n-aibtr destub reMare ca s, se mul$r- measce doai cu mgdciunea. Faptul de a inlelege numaidecet ce poate si o sustintr e propriu unei firi shitoase fi intelepie si se datoreaztr in acel;li dmp ajutorului harului, aducerii- aminte de Scripturi sau milcetilor intelepte ale firii cal⬠lnti- resc mintea. Suflehrl nu va fi insi atunci cu totul nelucrtrtor, to ..La.u;re: Desatarâ¬a duhovniceasca e adevada cunoaitere a Firii dumnezâ¬ieSri a carei câ¬nitudine â¬xacte Si simtiti are loc p.itrlt'o descoFir⬠a Duhului.hara aceestl cunoa$erc. vinulca sc lntemeia?n p' frica de m"e' lia lui Dumnezeu, iat inc.Ederea omului se inlemeiaza p' rispl'lrrca f'⬠cate o a$eapt5 pentru ostencala vietuirii lui iar nu pc nils Llidatain dar'" ci doar pentru o vrerne, pana ce aceastd lucrare ne ajutt ascuns ineuntrul inirnit, nu printr-un glas auzit din afar printr-un efon liuntric, ca si nu fim batjocun dernonilor inleiindu-se imporiva noasre ftai mult decar obiFuiesar pune capdt nrgdciunii ti dulcii rEdir6ri a mintii in convor rca ei cu Dumnezeu". 46. Cuventul talharului de-a dreapta [lui Hristos pe c L.23,421 arc in el chipul credinlei g al ceintsi lintoarc Cei cale cred $i se roagi ca el nu vor fi Er! indoiale de nici de pdrttrlia imprcun, cu el la fdgeduinta pe care a D mit-o acesta, chiar daci ar fi ucigati sau desfranad, cu co str pund capdt puntr ilor lordinainte. 47. Cuno* purcrea Proniei dunrnezâ¬iegti, cale invatt, zelte ti cdltruzeste tineretile noastre, acera care cercel neincetat iD chip subtire me.sut gandirii: cum anume ni intamph adeseod se ne educim, sd ne Fegarim 9i str IE inf dar cand vine motnentul ne descoperim nenorociti ti$e4i in toare figeduinlâ¬le noastre, capiiulend ad,nnc umiliti deznnddjduiti. Duire carE ne gasim dinrr-o dattr ageri in or osteneale gi virture, Iumina{i fi inflicemti 1n toate miSc noastre, fEra ca inceputul ciii noastre se fi semenat cuhva, aceasta; cici am inceput in neputinF ii slebiciune, in misc stricacioase fi cu o inirnd impoveraH. Din asemenea schi bari se cunoatre punarea de grija a lui Dumnezeu care creaztr pentru a-i face sA c.easci pe cei care se dedice vi cum ii ciliuzegG in chip amestecat, ca ti aerul cal⬠se schi bd. De-abia ce incep si sporeasci in duh gi in desftrtare, face sd se apropie de cunoalterea iubirii Lui si-i face si sin l& Ilentru pScatele lor oamenii vor primi pedeapstr, da. pen- ru amagirea $ trufia mintii vor fi pedepsiti de demoni; ceci arflandoutr acestea sunt p.icini de blasfemie. Din judecata asupra celot dintfi vine indreptarea, dar din acestea din urnli vine pierzania desevar$it5" 19. Nu voi ca in punarea ra si fii elibemt de robia legii ti de jugul poruncilor peDi cerd n-ai simlit RtrA putinti de indo- iab ct zrpisul de eliberare din aceasti robie a fost scris in inteligenta ta, iar sila migcirilor libertilii te vor sili cu o sila uimitoare, frri si vrei, st lati treapta la cale ai ajuns. Pizette-te lnsd de cei cale se elibereazi cu de la sine puterc, fiind inci robii migcirilor lor, chiar dactr nu mtrnurisesc acesl lucru. Pentru ca nu cunosc desftrlarea celor c⬠rirnen in robia Dom- dului, $i cale consti intr-o supunerg bhndi fi dulce: in liecarE clipe ei pldtesc potrivnicului birul migcirilor bolnave care-i at'ag utor. 5A Bagt de seame sa nu te lagi aintrgit de nelucirile p⬠care 1i le arati demonii wand siji baltr joc de tine. Asernenea tucruri se intemph tot timpul cu doutr felu.i de oanreni: sau cu cei simpli ti necioplili''", qi a cnror gandire s⬠lnalttr de &u- fie; aceltia sunt dedronii car⬠le arat?i neluciri la priveghere sau ln somn, iar uneori ii fac si audi glasuri amtrgiroare care-i faci si cada i[ inFleciune pane ce ajung iI| meinile lor; sau cu cei care au dobAndit [urea osieneali a privegherii $i stt&iein lini$tire: la inceput demonii ii inspiim6nta prin fricd, dar v6d apoi ce priD credinfa lor in Hristos acettia ii dispEtuiesc pe ei $i vederiile lor, pentru ce sunl convinti ci denronii n-au ucl o putere nici mdcar asupra firii nelnsufletite, li se Stiuhconjurati de cale $ de cai de foc carc,i pJzâ¬rc, ca acelea care s-au artrtat fe.icitului Elisei, cand sftntul proroc s-a ru-gaf pent.u lncurajarea slujitorului 14 Rg 6,l'71, gtiind 9i cilncercaiea vine de la Domnul Care i-a plrisit pentru a-i pune Clleuza ascunsd Care este cu ei: ii face si cunoasce imDreu cu darurile gi harisrnele Lui neincelate Si nepurtnta lor;si r vor dobendi smerenia pentru a nu se trufi gi a cedea sub j cata lui satan. Dar atunci c6nd ln aceasti vietuire murit cele bune nu inceteaz:, ele ne apropie mai degrabtr de piei nie decat de deslitare li ajutor. r!,,L,murirâ¬: Reteaza gandurile ce vin dc ta mur,nduti pn!'rca de la elc rpre Dumnezeu. tucru $ noapte lupdndure cu ele." ._ . .I-imuriE. Sc nurnâ¬Sre neciopltr nu nurnai cel care e a|a din I'psa detr^rdrrruli. ci i cel care e neoophr in cunoaycrc. Unir scdea2, Scnpturitâ¬. "dr\.or depane dc a intelege ade!6rul: ccl ce se tipse$e de Scriprura e insa -'PJie de a dobend' o cunolsreE dnaDr! ' demonr prin ruE6ci t52 t5.1 la incercare $i sa-i vada biruind asupra ei, pentru ca ob cia demonilor se fie ru$inata $i str se arate celor ce au deschiti se vade puterea ajutorului Donmului, cum ii inso ii ocrotegte 9i-i inconjoa.e in mijlocul tururor dusmanilor Atunci. fiind infranti prima oari. demonii se intorc artrt li-se intr-o nelucire mtrreata in aser inarea unui impfuat rescl imbrecat in fltueri $i ocrotit cu mare fale de adu demonilor ca de ni$te ingeri. Mulii ptuinti din vechiirr fost inselati in acest fel ii cei cale n-au fost biruiti de fri fost biruiti de umbra adeverului ti s-au ltrsar du$i in rtr spunand ce au vazut pe Hristos intr-o descoperire de foc li s-au aretat ingeri. Noi insi sE nu ne ltrsdm ingelali de e st ne iinem de smerenie pi ne vom mantui ca acel ints bttran carc i-a spus diavolului care i se a.eta: ,,Un in vin, la mine? Poate ce ai fost trimis la alhrl? Eu sunt un tos fi nu caut s6-L ved aici pe Hristosul meu." 5/. SfinFnia inseanmi si fii sfintit de rugeciune Si de terea sfimei lucrrri a Duhului. 52. Cate vreme inima noastre n-a fost sfintitd de Domnului, nu suntem in stare se deslugim limpede intre ctrrile ascunse venite din lucrarea demonilor, a ingerilor firii sicele care vio de la Duhul Sfant. 5J. Cate vreme cuvantul nosiru n-a fost sfintit Duhului, el n-are puterc asupra demonilor, mcr nu firile, fie cele ralionale, fie cele mute. de pu lses J4. LaIa Vaeme nu ne-am curant de tucrarea Dacatutur crarea Duhului Sfatrt nu seli uie$e in noi, ca se ne vase ale sfinFniei pe care sA b adumbreascl Domnul. JJ. Cend te scoli in picioare penlru slujba psalmilor; trupul li sufletul ttu sunt gara cu toati sfiala - fiindci' Iucrare in care se ascund mii de comori Dentru cei c s6var$esc cu discemlmant -, cere mai intai in ascuns Dumnezeu in inima ta sd-ti deschide mai intai inainte izv vietii care obi$nuiette se ta$nea-sce in acele clipe in sufl care s-au lepedat de lumea trecetoare Si vtrd in fiecare c t54 155 inauntrul lor moanea lui lisu\ in medularele lor ascunse. Dupe "2p spune psalmri in linitte. neavand alt scop decat rugeciu- .ea, lZrS sd te ingrilepti de numarul lor, ca sn ! se dea cheia 1,s 5i numai a unur singur verset pentru ca se Intri in vistieria illetegerii lur duhovnicegti deschise de harul Duhului Sfint. Dar e nevoie de durerela inimii] 9i de tdcere ca se vorbe$i inainlea Lui cu mintea ta rnare $i se primegti de la El cele de care are nevoie serecia ta. Ceci pentru a da slavA lui Dumne- zeu ti a primi intiparirea Duhului in ceasul rugiciunii e nevo- ie de o minte treaz.a ti de o inimi Pregetiri, ca mintea se lase rot ce tine de trup $i se fie inelF6 pand la aducerea-aminte de rnerelia lui Dumnezeu ti p.intr-o convorbire prelungita cu El se se trezeascd la cunoatterea slavei Lui. Spunand aceste4 afld ca nu vreau sA impiedic prelungirea rugiciunii din pricina feluritelor intelegeri aiezate in versetele Duhului. Ctci rugI- ciunea poate fi prelungita trei zile qi trei nopli plecand de la un singur cuvant. $i nimic ou l-ar pltea impiedica pe un sin- guratic ca in toate zilele vietii lui se se slujeasci de un singur verset pentru rugiciunea sau slujba sa, fire se poa6 fi socotit vinovat de weo greteala. Dar pentru ce prin desele schimbdri ale psalmilor avem o diversitate de sensuri prin carc mintea e sdmita spre minunare inaintea lui Dumnezeu, de acum tre- cem adeseori $i liri nici o tulburare de la un psalm la altul. J6. InceDetorilor in aceasti vietuire sau celor incd tineri nu li se cade si se apropie de aceste lucruri, nici chiar daci ina- intea lor li s-ar deschide po4ile, pâ¬ntru ca incetarea psalmilor s, nu-i umple de ganduri rele fiindci nu cunosc altt cale sau scop. Nu li se cade nici si-li plece mintea spre o gandire asu- pra versetelor, ci sd se osteneasci deplin ln repetatea lor cu vocea pane ce ating aceasti mesud ca rrupul lor st nu-ti piar- de viata asceticd. Aceaste osteneale unitd cu linittirea seami- nd in ei o 5lmAnld duhovniceasce. Ve mdrturisesc adev5rul: chiar dace se inham, de la inceput in toate ostenelile vielii slnguratice, cei ce se lipsesc de linittirea necontenita nu se vor invrednici se se apropie de aceste iaine. 52 Orice dar venit de Ia Dumnezeu. 9i a cdrui putere e cu- noscuti printr-un semn evident in cel care-l p meste, e dat pe misura vieluirii treptei trupegi; fi orice dar privitor la noa$terca lucrurilor inteligibile 9i a tainelor duhovnic dat pe mrsura curdtiei gendirii. Cel din6i lucru nu e irnpi cat ln lucrarca lui de arnesiecul ti familiadtatea cu mulfi numai de vointa Si libertarea proprii omuluil?. in ce pri cel de-al doilea, multe sunl piedicile $i dese obstacolele d pot opri dotrandirea cure$ei; crci przirca rnultt werne lin liel e rdsturoati intr-o clipl de o singure privire, ti chi glas r6rms nevazut poare pune in migcare inima singu lui l:bandu.l sn iase din pacea glndului siu. 58. Cind cazi cu fala la plmim in fata crucii in rugeci inainte de a lncep⬠slujba, roagd-te lui Dumnezeu gi cere- inimi indurcr-at! si-ti dea rlbdaE sI poti stnrui ftuit la [akedie] in rcpetarea versetelor, Iire $ ai de luptar in d tulburarea, zicand: ,,Doamne, ln tirrpul acestci slujbe migciri luminoase, ca sd privesc la Tine in versetele din eura nrea!" 5q Mustr5-i p⬠cei care la rugtrciune igi fac o imagine sibild in minFle lor qi in locul unui g6nd unic, simplu gi guratic, o intelegerc a faptului ci Maltuitorul e oecuprins desfatd cu inchipuirile lfanrasrnele] gandirii lor- Noi insl Esdm pe acegtia gi pe cei asenrenea lor, antrgili de inchi [fantasrnele] lor, gi, card rugdciunea ajunge putâ¬mic5, pregatim cu toattr reculegerca s! ne lndleptem simlurile s tului nostru spre Duhul lui Dunurezeu in simplitatea ini nelinand nici o formtr alcttuitd dirl ganduri compuse pe le suscid gaDdire3, ci ageptend cu credinfi s{ urce in i noastre adevArul cunoa$erii lui Dumnezeu, atunci cand El, in g6nduri limpezi despre mAretia Lui a5ezate in noi, cum spune Pavel: ,,fie in trup, fie in afard de trup, nu [2 Co 12.2]. Ceci treapta acestei descoperiri e foane su $i mitcdrile ei sunt mai inalte decet imaginile aduceri aminte ale lucrurilor vtrzute ti decat orice gand, refleclie cunoa ere p⬠care le gande$e, de care-ti aduce aminte 5i a cerui asemanare se foloseste in lurnea aceasta. Cele in '' Nota marginali: .,Luai aminre la acesr capirol. hatitor! t56 nlale cu fericltul Pavel s-au facut sprc povaFirea rururor fAP l,;lor, caci cele vezute de inteligenli la rugtrciune $i cele pe .-u1.6 le va vedea in lumea cea noue nu seamlna deloc cu sim- turile cu care suntem imbrecati, nici cu vederea, culoarea ti ier6a:'rihiilor [elernentelor] acestei crâ¬aFi. De aceea. arunci cand ne rugem. spunem ce aSEptim cele viitoare - rostind oorrivrt polrincii Domnului: ,,VinE Impirlda Ta [cf. Mt 6, l0] 66 care o a5teptim!"'o - gtndirea nu indrEznette se-ti ima- qineze potrivit cunoatterii noastre pe Cel ce este de necupains [neinleles] pentru crcatur5: ceci sti scris: ,Nimic semtntrtor nu s-a urcat la inima ormlui li limba nu $ie sA spune ce a Pregi- dt Dumnezeu sa dea prietenilor Sti" [,] Co 2,9; Is 64,3l Si p eare le furigeaz5 in chip neinteles ln inimile noaste prin Du- hul Car⬠le descoperl câ¬lor carc le a$teapti. 6a Dar poate ci unii vor spune uimiti: ,Nu e oarc mai bine se privim la acele lucnlri ln mintea noastd dect si rfiecim in ganduri rele?" O, intelepti nepriceputi! ca $i cum toati calea $i misctrrile sufletului ar fi una din acestea dou6: fie intarzierea in asemSnfui alcetuite din imagini 9i forme, fie ratEcirea in gandurile rele! Unde e ahrnci suferinta p⬠carc gandirea o primepte cand in(elege sensul versetelor [Scriptu- riil Si care cade peste om fi-l strebate din creqtet pane in tilpi ca o flactrrtr si a circi mi$care incdlzette tot trupul asenrenea unui cuptor aprins, lipindu-l de ptrmaft ptin apesarea insu- portabili a emotiei dureroase cate-i chinuie inirna patla acolo hcat din pricina durerii ascufite a rugtciunii srange pemar- tll in dinti? Cunosc intr-adevir pe urii care, preveli$ la pI- mant din pricina intâ¬nsei suferi[[e pe care le-a pricinuit-o rugiciunea, odad cezufl cu fala la pimint fi-au pierdut limba din gurd 5i au umplut-o de praf, duptr care au spelat-o ti btr-gat-o inapoi. Unde e atunci bucuria revelsati p⬠neatteptat⬠in inimi 5i care inundii asernenea unui val toate mifcetile, cal⬠rdpe$te inima intr-o betie negreittr intr-atat iocat singuraticul nu mai seamtrnd cu un om, ca $ cum prin risipirea inimii in - rB Parafrazn lirurgica a cerâ¬rii a drsericii Asinen⬠a Rdslnrului: ct 2'a a rugaciunii ,,Tatal nostru in cultul Inai sus Suta 1.89. t5'7 valul acela ar fi fost inalH in afarb de trup )r nu rnat spimanl? Unde e atunci intelegerea care-l face pe nea$te se scruteze lucrurile lui Dumnezeu], care face limba sa 62. Cred ca aceasta era Puterea prin care fericitii muce au biruir suferinla chinurilor lor li au cdlcat vitEerte in in uimire ii-l tine in picioare fare aducen-aminle, nici lovit de uimirea care s-a abtrtut pesre el plecand de la sim neobi$nuit6 pe care o primeite mintea de la versete[le S tu.iil, gi care fac nemi$ate simtirile ti inteligen{a lui? toate acestea se Iipsesc cei care la rugdciune se leagd de i gini fi forme. Dar unde sunt $i cei care spun ci nu e nevoi slujba psalmilor? Spun adeverul ca inaintea lui Dumne $tru un om care s-a invrednicit prin mila qi harul lui Hri se face experienfa tuturor acestor lucruri plecand de la sl psalmilor, ii nu numai o date sau de doue ori: si emu oa slabi li lipsiti, asemenâ¬a noutr, pe cale Dumnezeu ne me din cand in cand in medilerile li rugeciunile noastre nu pncina vietuirii noasne, ci din pricina milei Lui. El ne gaie cu lucruri ndrete care nu sunt ale unor oanreni lipsiti suntem noi, ci mai degrabe ale unor oameni insernnati car; atins harul curefei $i cerora li se dau descoperiri rhari !i negreite in simtirea minunatd a lucrurilor lumii viitoare desfitiirile unei cunoa5teri mai presus de fire. 6r. Langd orice om este, prin urmare, o putâ¬re. Ori de ori Aceasta se deperteazi de el, frica s⬠apropie numaid de inima lui, puteril⬠inteligentei lui slabesc $i orice cund tere sirace e in el cu totul; ti atunci omul e cu totul lipsir increderea credinlei. iar grindurile ii devin asemenea celor trnui copil mic. Dar cand Aceasta se apropie din nou dd curajuiul inlra numaidecat iin sufletul seu, inirna i se face tare ca un munte $i nu se mai terne de nici o fdDture: nimic mai inspeimanle inirha lui. nici teama de demoni, nicicea fiarele salbatice, nici cea de oarnenii rii fi ticdlo$i, nici trupului, nici goliciune4 nici lipsa de hrand, nici chiar moai de care se teme li firea. Pe scun, omul se imbraci in ra [zel] ca in nitte carbuni apringi, 9i nimic din creatia lui Dri nezeu nu mai inspdimanti gandirea, vederea si amintirea I 158 159 rioare tonuri le prigonilori lor lor. $i tol prin ea $i perinti i sin- drrallci au dispretuit grelele ispite ale demonilor. 6jl. Unii mucenici au vdzut aceasg Putere in chip sensibil, qi in culmea chinurilor lor mulfi au vezut-o cu ochiul libâ¬r. lJnii au vdzr-rt-o ca pe o mantie intinstr peste ei, allii ca o mi- ni de om care-i umbrea de sus, alfii ca un taner chipef sdd langi ei. lar prin aceas6 vedere nu numai ce dobandeau cu- perintii ; dar deveneau cu totul iinsensibili la toate chinurile ce sâ¬raj. abateau asupra lor. CAnd li se tiia un rnare nuri5r de rntrdulare si trupul le era sfasiat Si plin de singe, cAnd li se tiiau inche- ierurile 9i li se smulgeau camea li pielea, gAndirea lor nu su- ferea nimic, caci adeseori li se lua pend $i durerea irupului. Asa cum povestcite unul din ei, cand i s-au itiat li smuls mai mulrc midulale ale trupului seu, era plin de betie ori de cate ori i se taia unul din ele, qi cu gura plini de rfu $i bucurie inilta lui Dumnezeu un inm de bucurie- Dar cand i s-a teiat unul din membrele de jos, qi anume un genunchi, a simtit durerea- Iar cAnd a fost intrebat de ce la toate celelalte mddu- lare a ramas ticut si se bucura, iar la acesta a strigat - ceea ce i-a fecut pe prigonitori si-!i rec4tige puterile, ca ti cum mucenicul lui Hristos ar fi sldbit in luptA -, le-a respuns adeverul: ,,Se ldli ce pentru toate celelalte pe care le-afi 6iai n-am suferit nici o durere ;i gardirea mea era cu tohrl in cer, dar la acest rnembru am fost piresit de Dumnezru Care rn-a hsat sa sufdr, ca sd-mi aducl aminie ca sullt om $i cA nu o Putere a firii m-a sustinut pantr acum." 64. Aceasta e Puterea carc ln pustia infricotatoare ii pize$e pe singuratici in chip nevizut de vidmerile demonilor. Deli acettia nu ttiu cum e cu putinti 6rii omeneqti se locuiasclpatruzeci sau cincizeci de alli impreune cu harele silbatice fi sa ramana in lupta cumpliti cu demonii fiird ca gandirea lui s6 se vatdme sau se se descurajeze deloc, 9i inima lui si saltc zt gi noapte plinl de bucuria ingerilor, ca si cum ar locui lncide aici in cer. Vtrd cu inteligenF aceastd Putere singuraticii car⬠se pEzesc pe ei intiti in toate luptele ostenelilor lor' Daci vtea cineva un semn. sa gie ce poate simti lntotdeauna cand alume acesta se deptrrtea"l ti cand se aptopie de el. O simte 65. Ste scris [ci Hrisros e] ,,mai intai nrscur fdpturile" [Col l, 15] dâ¬cat cele rationale ve.anie fiindce El Cel din6i S-a niscut la viata lumii de invierea din mo4i, dupt schimbaren care are loc in el: ceci simte pe neaSte in el o potere negditi in ciuda slibiciunii firii, pAnn ce putin timp aceasta scade $i schimbarea dispare. Prin ea resc singxraticii in ftrpluirea poruncrlor. De mulle ori schimbd atal gandirea cat li alcaruirea trupului. Cine a sit aceasta str inleleagt. Se cade, fratilor, sI rnedidm cu g.i inlelegerea hcrurilor, ceci prin aceasta privire neconteni apropiem de cunoagterea deslvarsita Si de simtirea ne Cine se deprinde in acâ¬asle cunoatrere dobande$te o s mare li nesfa$it ti o crâ¬dinti neclintittr ln DurnnezEu. decat t $ nev 66. E pe drept cuvent ,,mai lndi niscut" fati de noi, ci inainte de El ninEni nu se ntrscus⬠sus, ti bine se nu ,,mai in6i nescut" nu numai fale de noi, ci 9i fafi de netrupetti. fiindce ti creatia lor tintette spr⬠aceasti nait 62 Dacd lerusalimul e ,,ceratea malelui impdraf' [Ps 4: li ef se numeste cu nuinele lerusalimului din cer fEvr 12, cu care-l numette scriptura em intr-adevtrr o prefigurare - cacl tenrsatrmut Daman -, atunci numâ¬le de ..chi lui Durmezeul" dat in chip nepotrivit lui Adam [Fc l, fintea sprc implinirea efectiva a adevtrrului sdu lin venirâ¬i Hristos Chipul Dumlezeului nevilarti Col l,l5l, cand si se implineasci acest cuvant de mai inainte [at Scripturii 68. Se cldea ca intreaga creatie s, se inchine Chipului, pdratului [cf. Evr l, 3]. Pane atunci nu S-a vezut ca un o fi primit inchinar⬠de la ingeri. Numele de Chip se potriri foarte bine Celui spre Care prive$te toattr crealia vran nevizutd. Cdruia i se inchind li pe care-L cheamA cu n de Dumnezeu: prin El vor fi infiuFte lui Dumnezeu t iar prin trupul Stru vtrzut am vizut ascunzimea neinteleasL 69. In ce priveqte existenla, nici unul nu e mai betran in firea lui creatd decat dintre sfintii i dincolo r60 lovar4ii lui; f i i l6 l ,hia dupa venirea lor la existenF le-a impe4it Domnul aga ]"61 3 vrut, dupa trepte $i cinstiri felunte. In ce privelle cu- noa5rerea 9i inflicerarea iubirii, unii sunl mai indi. alui la MU '1oc, 9r altii mai Pe urnd; ni: nlfircnt Iinst din cei de pe o treaptll mii d" jor nu precede in descoperire li cunoaltere pe cei aflali pe o treapte mai sus decAt ei, nici macar in ceea ce aces@a interzie sa inFleagd din ceea ce dupe mng s⬠afle pe repte mai Prejos decat ale lor. 70. intre toate cinurile ffilor inteligente existi zi de zi ur- cug. nicidecum coborare, fere se existe capdt al urcugului care 6erge de la cel mai vechi pi mai intii pana la cel din urme, ceci de cand au fost create ti pentr acum ele urci ln fiecare zi. 7./. Transmiierea existenlei ti crcllerEa treptati a trupurilor noastre in prima noastrd stare lin existenla noasd actuale], amendoutr lucruri pl5cute, au loc ln sfintele cinuri [ale ingeri- lorl in inteligen{t, potrivit naturii lor inteligent⬠creqrerii lor care tine de inteligenti. La noi transmiterca existentei are loc de la un trup la altul; la ele inse fiecat⬠inreligenli pri- meste cregterea de la alt6 inteligenta- EIe cresc in toate ca niste invatacei in taine, noi instr cregtem in chip vazut. 72. Cend mintea primegte simlirea frumusetii ei, cre$e in acela$i fel in care cresc in chip tainic ingerii. In descoperitile primite de inteligen(a ei, se invrednicelte de comuniunea cu ingerii; fiindcd sci in randuiala dintai a creatiei firii sale, ea prirneste li contemplarea Prototipului ei. 7J Prima plecere a inteligentei in primirea unei descoperin inteligibile stii in contemplarea purttrrii de grije a lui Dumne- zeu a Cdrui pute.e ti ciliuzire mintea o simte in evenimenlgle sensibile. Vine apoi plecerea care sti in contemplaEa punrrii Sale de griji faF de cele ce sunt [fiinte]. A treia pldcere a ei e cea care sta in contemplarea lucrtrrii Sale creatoare. A patta placere a ei e cea care ste in contemplarea intelepciunii Lui ln cele ce sunt. Necuprinderea planului Sdu e cu atat mai puter- rlici cu cdr felurirele Luijudeci(i sunt inegale. in prima vedere,pldccrea pleac6 de ta puterile orneneglr; aceasta e prirn cre-qlhF a minlii. in a doua vedere, ea se bizuie pe increderea in Creatorul ii e intarite de aceasta. in a treia vedere, pl6ce mistuite de iubirea Lui ca un prunc care-gi vede tatal. patm vedere. plecerea e as(unse in inrunericul ..lnFle Sale in muhe chipuri" [E/3. l0]. in a cincea pomire. pl st[ ln inlemnirea gendului lntr-o nelntelegerc! lipsita de exDlicatie. /4. UUnUt e DOVarUlt Oe acesc clncl srm!rc qunovnlceasca orn ctrDa In care vederi distincte i a inceput sd fie natt in cele ascunse ti, imbricate ln aceste trepte, sie in randuiale a firii ei create. De-a lungul tuturor acestor urct li coboala neincetat, potrivit ravnei sau nepestdi, nedcului sau luminii carc ne vin de aici. 7t Acâ¬ste cinci schimb6ri diferite in cresterea mintii cuprinse in piscul unic al cunoagterii duhovnice$ti. Ele o duc lr6ne la cea de-a doua (Ieapci a cunoatterii in Duhul, e treapta creafiei dintai, inrudit?i cu descoperirea firilor gibile li numitn starc naturalA. Acelati lucru il spune un lept in descoperiri, cipetenie a cunosctrtorilor [gnostici ,,Cresterea fiintelor rationale e in vederea celor stricici nestrictcioase: ucenicia ei e in cele stricdcioase. desive ei e in cele nestricdcioase"re 76. Intr-adevir Pirinlii spuneau c{ omul care se in cegte si vad:l la rugdciune lumina sufletului siu, acela vrednice$te in inteligenfa sa 9i de taina descoperirilor ti de descopâ¬rirea celor neinfelese. Ei nurnesc lumintr a tului strtrlucirea luio, fiindcd atunci cadd e curegt de palt4ie cu pecahtl, ea se ridici asupra sufletului la rugeciunii ca un soare; prin ea sfieluce e sufletul in mi lui la rugiciune Ia slujbn 9i, plecAnd de la ea, e atrasi direa printr-o lucrac a Duhului cu un fel de intelegere cele dumnezeieSti $i tainice. Aceastl slrelucire se nu creatia din6i a sufletului: uneori se numelte luminr, al strelucire. t Cl Ev,,,cnre.tcl Evacnrc. r6 l I I .13. l6. l sq ol 77. PArintii numâ¬sc cunoa$tere simple a tarnelor cea care a folr depflnsa numai Prin inveFturi tr citire. si prin auzire.jn6e:c duhovniceasci insS cunoasierea celor care au fosl .usr in miscare spre ea prin starnirile minunate care fream?il! f..rn," .u sdllarea negtit6 a inimii. Sa scrutem sufletul nosrnr cnnd vedem ce in el se mitc6 aceste lucruri. ca se ttim de unde vine in noi cunoagerea pe carc ne_o aduc, in ce ordi- lle se miscd spre ele mintea noaste, cum li cu ce uimire te orivette ca pe un lucru negrdit gi cum se avint5 $i se aprinde ;ima intr-o bucurie pe carc nimic n-o Poate srdvili 9i pe care or1ul de-abia o induri. Cine poate intelege se inpleagt, dat nu numai nigte simple cuvinte Iipsite de orice gustare [a reali. dlilor p⬠carc le exprimtl- 78. Cit g4rdirea, a ajuns acum sublire 9i depane d9 orice cugetare groase ti cd a incetrtt si i[dlneasce lumina poti str Irtelegi din faptul ci acum sraogi cu u$urinte minuniliile cuprinse in versete[e Scripturii] fie din rosti.e, fie din litere, si de indattr inima saha li face limba se tac6. Nu cauta lnsi alti dovadt a lntunericului din sufletul tiu decat lncrtarc! siltdrii de care am vorbit si care e starnita in inimtr de ascul- tarca sau aducâ¬rea-aminte a cuvintelor lui Dumnezeu. Cine va putea indura dulceata ei? qi care truP ii va putea sta ln fati atunci cand se abate asupra lui cu aceasG stemire care face inima sd zboare? 79. Nu iubi odihna, ca se nu ajungi izvor de inluneric, ca sd nu spun un vas de ticilosii. Nu crede, frate, ce lild osteneli 0e putem elibera de patimi sau cd poate strtluci in noi lumina spre deslatarea noasfia. Vedem ctr Dumnezeu dii toate daru- rile Sale duhovnicegi celor ostenitori. ln relaxare nimeni n-a primit vreodad daruri de la Dumnezeu, gandirea nu i-a fost lumina6 de cunoattere, inima n-a primit indrazneala se-L cheme, nici nu s-a pus in mitcare vreodate in el o astfel de inflicdrare. Prin osteneli s-au dezbrtrcat perintii de odinioarl oe omul cel vechi ticelolit si s-au lnvrednicit de innoirea su- rletului. Cand auzi acestea. nu socoti drept osteneal, doar infranarea de la mdnciruri sau stauea in picioare. Postul ti rugiciunes singure nu duc pe nimeni la limpezime. Ci rnn gandesc alci la ablinerea de la legatunle cu oarnenii. la n cetata cddere in fata crucii la care te dedai dupe puerile la multa srnerenie a inimii si la celelalte lucruri ale vie care duc la cunoastere li care sunt scrise in ce4ib celor I nafi Si cunoscatori lgnosrici] spre creiterea in cele dumr iefti ii pe care le vei gtrsi nu mai pufin $i in aceste capi 80. BagA de searne se nu fii cu nepesare faF de nici o s be, ci inainre de a te culca ostenette-li trupul la slujbi multe rugaciuni. ca atunci cand vei adormi. ingerii veghd sE ptzeasctr toa6 noaptea trupul $i sufletul leu de vedenii fricol5toare, de niluciri necurate gi de vtrtimirile noplii patul fi somnul tau sd fie sfinfiie de descopâ¬ririle Duhului osteneala rugaciunii. AfaI, numai de cazul in care egti nav, cind te culci sE nu li se intemple se-$ vezi trupul in pat in lllare istovire din pricina multimii ostenelilor pe le-ai indurat inainte ceasuri inkegi in rugeciuni, slujbe li tan qcse. Lact atulllnlen nu ne vom aoaoDta nrctooata oe a care $i odihna tele ca demonii rtzvririfi sa-$i bate ioc de 8/. Iata uimitoarea int.ebate a unui frare simplu $i res sul unui bfiran. Un frate I-a intrebar pe ljn bilrant ,"Avyo, plac ingenuncherile prelungite". Bturenul i-a rispuns: ,,S despre cunoaltere [gnosdce]. ce doregti desevartire4 ceci vdd cd-ti pui in gand si ieii trup. Ingenuncherile neincetate sunt intr-adev6r uga care d Ia desavartire. Prin pAzirea lor sfintii ies din trupul lor. dace-F pui in gard se faci acest luc.u, implinelte-ti legl tul. Ceci acesta e stiivilirea viâ¬tii de aici, precum li l6s disp.etuirea tuturor celor de aici. Printr-o asemenea vie se implinelte cuvantul: pom ti te-ai intors spre rru, de$i nu in acest scop ai fost de Creatorul? Privegte inci $i ce ai ajuns prin voinla ta etti acum fera a mai putea nidejdui ceva, dar Si la ce ned ai fost pe neagteprate chemar de bogi$a milei Celui Carc chemat in ltsus Hristos Domnul noslru, Czre te-a facut cdal, El nu te-a trecut cu vederea, ci 1i-a diLruit de la S intorci iarisi la frumlselea int6ii tale obarsii in Dumr $i. de$i ai rimas in neascullare pi ai stdruir in cele in c aceste bunegd 9i a venil sd te faci viu, macar ci nu sti ceri nimic pâ¬ntru rine insuli. CaLtxderle-te gi ce eiri acu aceasui viatd de aici ti ce vei deveni in putine vrerDe, I slnceciune va ajunge alcetuirea ta, li cum vei ajunge at cand nu vei mai fi. l6ra aminlire Si liri nurE, in toaie cele trepte de devenire ale acestei lumi. Dar cum voi spune gi crul minunat? De la ce stdctrciuDe la ce starc slivit?i vei tn De la ce camale ii ce palat vei fi chemat? Ce asendnarc e cunoa$terea duhovniceasce. insa.intre cele de aici li cele de sus, intre viala de aici 9i lide dincolo, intre parerile noastre de acum p, "unou',","ivederea exacta de atudci? Am scris cale ceva desDre ace in cuventul catre un ucenica,, care poate sluji drept inrrc cere la o reflectie utili vie*uirii in linilrire. in icele cti ingenuncheaza necontenit in rugeciune in locul in care dlaudandu-L pe Cel Care re-a adus de la nefiinfi la fiinp, d4 o stare stricacioasd Ia slava unei vieli lnalte Si slevite. 85. RanduieSte-ti cu orice prel lucrurile astfel incar in care zi, intre slujba de noapte ti cea de dimineati, se exi un regaz pentru rneditare peotru cd ea slujegt⬠cresterii tale cunoa$terea durmezeiasce, fiindce Si ea e o parte insemnaIucrdrii pnvegherii. Nu socori c, toad privegherea sttr nu in rostirea lde psatmi] 9i nu cuprinde dec6t sarea in Dicid 0a rugaciunej plecand de la aceasra rosrire,i pentru ea. chidace aceasta e temeiul ei. privegherea singuraticilor are mrforrne prin care suflerul trebuie sd creasci gi si se apropie !1 cufintut 35 in cd. Theolokis ($j FR ongrnalul sinac, ed. Bedjan x. p.42u51 ,i 24E-249r. r66 167 a6. Cumpana somnului l ine in chip l impede de cumpena -a"recelui, fiindca somnul ni-l conducem duPd voia noastrd fl. iosr incredinpr mainilor noastre. Ceci atunci cand am ]l,lu. o rnatu.a penecului. ne trezim u$or inainle de ceasul l';niuir in.tttp folositor pentru noi, din pricina u$urintei tru- puiui. ugu "a. ti^p p.nlru amandoutr felurile fde rugiciuni] 87. Fa acelaii lucru $icu ceasurile zilei $i impane-le in rnai multe pe4i: una pentru citire, alta Pentru slujbt 9i alta penim .nediure. Cdnd :rcestea vot face loc inaltei limpezimi a mil- "antor, uot ajunge si implinim 5i restul Dacl apoi inteli' qenF se intunece. adaugi o citire potriviti momentului CAci irci e izuorul bogat din care $5nesc asupn lui ap⬠curate in chip limpede. 88. Cand rneditarea se urle$te cu .ugtciunea ajunsi la lim- rrzimea ei, atunci se implineste pe deplin cuveltul Domnului bu." .pun", ,,Unde sunt doi sau trei adunati in Nu.rele Meu, acolo sunt ti Eu in mijlocul loi'[M, 18'20] Cei tlei suot sufletul, trupul ti duhul, sau: intelegerea, .neditarea ti rug6- ciunea. Si acestea trei ajung la uimire, iar uneori se intampE sa nu ajungi nici rnicar la rugeciune. 89. Cat?i vreme puterea Duhului nu se unette cu medltarea gandirii, minunarea in fap lui Dumnezeu nu se amestecd cu miscarile ei. 90. Cati vreme gandirea nu devine limpede, n-are pane de lucrarea Duhului. 9/. Cend mi$cirile incep sI devintr limpezi, atunci inima se smereste ca si cum ar locui un adanc, iar plecand de la aceasle srnerenie se apropie de limpezirne. 92. Iubelle singurataGa chiar dace elli prea slab Pentru toate faoteli care i se cuvin. Fiindce o singura rugdciune adu- se lui Iiurrmezeu de unul singur e mai buni decfu o mie de liturghii savarsite printre oameni Ceci nu se compare oste- neala a o sutA de zile petrecute in zarva !i impreuna cu mul{t' chilr dac:i atuncr singuraticul poslette si-$i face slujba, cu somnul unei singure noPti pe care o doarme singlr' ln slngu- relatea la roage-Ie lui Dumnezeu neincetat asa: ,,DuIIme inwednice$e-md str am in inima mea durerea plansului tei. $te.ge din inima rnea obisnuintele lumii!" Dac6 ingriji se o kaduci in faptt, aceasd rugtrciune te va in tainele lui Hristos. 9J. ln osteneala sdv&fittr lntre oameni e mandrie, neputinla trAid in slabiciune e zdrobirea inimii. w. li alua llni$tini inima nu e srrerittr, iar inima nu e aprinse de multe feluri de misciri, fdrd sme ti fatA d⬠toate pdzirile fepluirii singuraticului sunt pulbere li cenu 9J. Dispretuiette-i pe cli cu slujb⬠cal|tate in adunare ce se snvesc cu vase imDodo fi cu pldcerile nEsei. i 96. Cand vezi cd nava ta pluteste fmmos spre port tj oping nelncetat adieri senine ti pllcute, iar negu8oria ta i sper6 in m6inile tale. tenre-re fi suspintr ca nu cumva li tea ta si nu sufere o schimbare din pricina linittirii 9f ajungi sdJi faci griji din pricina unui curs contrar al luc lor, iar veghea lungului ttru drum se ajunge deFrti, pentru imprejurerile te abat spre o inmuiere a vointei. , v/. tl)tf-aoevaf, multt au lncepul cu osteneli. cu sertcii omorarea fal2i de cele trecaloare, cu rugiciunea neincetaltr, lacrimi, cu multele inchindciuni, cu o viate smerittr ti net rna$d, cu lungi zivorari, cu lini$irea gi instrdinarea de o li cu toate cele pe care le-am infeitar, dar au sfarqit in re re, in faime, in legituri cu bogatii Si in tovrr4ia neince celor din lume; au ajuns procurori, judecetori, consil ierl mijlocitori in afaceri insenurate, unele penrru frali. alrele tru cei de lume; altii au primil sA vadA femei, str asculte sfii Si povatuirea lor, aga incat chiliile lor au ajuns locuri de ir nrre penlru sateni. ln locul omoradi [mortificdrii] dinai li'au ales o viati agita6 fi o vieluire care i-a f6cut se cadii orbire, sfirpindu-qi astfel viata in slujirea trupului, li acdupi toari asprirnea vreluirii lor Si viata srrelucid dinai cend nu-$i ingdduiau si vadd nici mdcar o fate de om. iar intrecerea lor cu fiinfele netrupegti $i prin ravna lor pe t68 viefuirea in linittirc viala lor a sfe$it prin a s⬠aserdna celei viitoare' 98. Penttu fiecare patill|e ca.e se mitce in tine ti care se r,,nr6 cu tine. in rizboiul cu ea te insolesc frica $i intristarea Clirar dacd uneori se intample se fi biruit, o milostivire e deja oregelita penlru tine, rnai ales dactr in infrengerca ta n-ai slr- i1 gi n-ai dat inapoi, ci plin de durere, intristarc $i plfu$, Ie-ai inrors deindati ti curajos la lupti irnpotriva ei, te-ai inarlrlar fi aicoborit in arene impotriva ei. Dale faci a$a, atunci fiecare oatime te va face st intslegi ceva ln schimb sufletul neruii- ;at si netemdtot ca.e e indrtrznet ln plcat, povttuit de anmgiri ticiloase, $i care nu cunoa$e ctrinta sau durcrca pentru lncll- cfile lui ci, dimpotrivd, l$i procurl neincetal mijloacele pen- rr|1 s[verlirea plcatului seu, sufletul acesta rtrrnane prizonier osetdei 99. Durerea pâ¬ntiu Dufimezeu e un leac pâ¬ntru cel lovit de ea, caci scris este: ,,lntristarea peDtru Dumnezeu lucrcazd cainta sufletului li intoarce la viala" t2Co7,91 Si pentlu el nu e numai nedejde de vindecare, dar in cazul unei pâ¬depsiri a lui, are p.ieteni care mijlocesc pentru el la Dunmezeu pen- tru cI il vad suferind $i trist in ea. ,100. Dumnezeu vrea se dea intotdeauna vinde.arc oricui, dace bolnavul iii cauta sctrparea la El. Mdrelia Lui nu se scarbe$te de bolile grele gi pline de duhori- Cu cat sunt rnai grele $i mai pline de duhoare, cu atat mai multi purtarc d⬠grij6 ii arale Dumnezeu, dace acesta iti caut sciparea li se intoarce la El. cdci Dunnezeu nu lnchide usa si nu o deschide doar din cind in cand. Ci ori de cire ori fi cheama cineva e gata se-l ajute cu purtare de grijt li nu-l dispretuieste din pri' cina bolii lui reale, ci dacd acesa t cheami degrabS, il invred- nicegte de o purtare de gdji ince ti mai rnare fatl de el dinpricina bolilor lui grele carc duc spre moartear. " Nora margrnala: ,.Acest\cnrmharea v,n⬠d'n lclul in anle.ioare nu e nevoie de ni.i capircle nai mult. Poae ca te,(rul. Fiindca in caPiolele t69 ,/0/. Cei care dupe cideri aspre ti grele au primit dar toarceni [cAinhil $i prin darul lui Dumnezeu au fost rec cuti drept familiarii Lui $i s-au invrednicir de indri dinainte, aceltia $tiu bine ci Dumnezeu are drept scop i cerea sufletelor bolnave4. .402. Din pricina necuprinderii lor uimitoaE, Judecdiii ii Proniei lui Dumnezeu e ascunsa intr-uD nor chiar ti pentru cei duhovnicestr. /OJ. A inlâ¬lege in chip dumnezâ¬iesc inseamtr a mitcare aprins{ li luminoastr ca in cei care. Dnqtr-o ricid potrivit firii qi prin nestrictrciunea ostenelilor pe unnele tainelor vieFririi de dupi inviere. . /04. C-ei care au flri striceciune fiinFrea loriginare alor tl. alara de nemuaire, sunt deja dunrnezei in sens fi, acettE fl sunt ceea ce nunEle lor spuoe ci su[t. 101 Striceciunea e a fiintslor aniestecate [din suflet $i nestriceciunea e a fiintelor simple [ingerilor). Celor din apa4ine contemplarea naturala secundi, celorlalte le re contemplarea a ceea ce in distincFile sale precede ceea ifost mai intai in ce privegte existenta4J. Sfar$itul celei de-a doua sute a capitolelor qesprc cunoa, . ,J-amunrc: Adrca ceea ca a tosr prâ¬hot5ret dc inlrtegeâ¬a cr.r Si d⬠mjnrla Sa oentru accasra. s.Ct. E,t ^aFnE, Kephalaia O,orr.ta It, 2 (,,in concmprarâ¬a na0r cund, vâ¬dem -intelepcruner in murr. chip,rn" lfl 3, t0l a tui Hrisroc:rE s-a rotosrr ta crcafta tumitotl dar in cunoa$tâ¬rs care privâ¬src ral'onale suntem inv4ati despre fiinta txi") g 3 (,.prima dinrrc roat noagâ¬nle e cuno!9rcrca unica a Mondei, Si mai veche dâ¬car oric⬠|templare naturala e cunoatrerea sprriruala c&e a ie$r maj inajn,e d;n d rorut fr s-a Nn o dala (u firâ¬3 care l-a in$lif.). inletepciunea mukrfonn :,:"rl.l: *"'j.lpr*": "arurata secunda proprie fiinretor compuscFrnte spinruale necompuse ringeni) djung ta conrempl contemp in indoi Monadâ¬i care prernerge exisrenta tor. r70 t7r va fi un A treia sutd a capitolelor despre cunoa$tere fost un timp in care nu era nume pentru Dumnezeu 9I timD in care nu va mai fi. 2. pinti aafe viat6pn Vla tor, Nu suntem muritori pentru cd Pdcetuim, ci sunteh im- spre pecal pâ¬ntru ce suntem muritori. Puterea libenefii o lnreiuenit intre Iimp s-a folosit de acesl lucru penlnr sau penlnt moane J. Unele fiinle ationale sunt lipsite de nurlE, altele au mai rnulte. Lipsite de nun|e sunt cele dintai, tnai multe nume au cele create cu natun corporale. 4. Aia cum diferentele corFrrilor sunt iacrcdintsre lumii nla- teriale, iot aqa diferenlele spiritelor le vedem ln Lumina Vielii' 5. Dace lumina materiale a fost facud spre folosul corpuri- lor ti pntru ca simturile sl poat! distinge lucrurile nateriale' si dace va fi un timp in care simturile nu vor rnai fi pentru a le iisinge. e limpede ce $i lumina creati sPre folosul simlurilor vadeveni $i ea de pnsos. 6. Ala cum toate denumirile 9i numele privitoare la Dum- nezeu au inceDut la El o date cu creafa, tot afa toale numele 9i denumirile naturilor spi.ituale au inceput o date cu econo- mia lumii noastre 9i atunci au primit un nune de ta noi in lumile naturilor spirituale instr nu existd intre el⬠nici nume, nici denurnire, niii apelativ in raport cu substantâ¬l⬠lor' ci in lumea lor sunt toate lipsite de nume 9i denumire Toate nu- mele nesfaisite ale lumilor suot naturi nenuminte li ele se fac cunoscute unele altora fful astfel de distincfii printrrc cu- noa$tere mai inalte lipsitE de olm⬠li de sernne. Toti oameoii vor fiintr-o zi. Ia inviere, aleturi de ele in aceeati tain6 7. Virtutea e prilej de via(i, dar si de moarte: de viaE pen- lru cer \Arsuinciosi. de moarle penlru cei rrindavi in deose- brnle in cire se arata ele vei gasi cum anume sa le folose$i de ca intr-un seos sau altul. 6. Modul in t de cele rele festa la nivelul trariul- care simFrile se folosesc de lucrurile bu arate egalitatea vietii. Opozitia lor se va inteligentei. Uneori e la fel de adeviat qi 9. Daci tot ce tine de contemplarea nahr.al6 secundi preune cu bate lipsurile ei vor fi desfiinpte in lumea viiti ceci sttr scris: ,,Chipul acestei lumi va trcce" U Co 7,31 toate planurile ei, atunci este evident cd gi contemplarea desfiintatil o data cu ceea ce Doate fi vfuut. /A Dace nu va mai fi nimic care si puna in mifare i templarea realitdFlor corporale li mintaa nu va mai avea voie de simFri, nici de ceva in care str locuiasc4 ci stri rea lor desdvfutid va prerede incepurul lumii celei noi se va face intr-o clipiti, atunci este evident ctr din fire stinge cu totul pene li aducerca-aminte de cele ln care cuit simturile, li ea va frernita atunci intreage de s care o va avea afunci aealitatea. / r. Rugeciune adeviratil Dumnezeu $ e nescutil io noide gAndirea la legile du ie$i. Prin satguinta in implini.ea acestora. iubirea faF d6 ne impinge se rostim cereri aprinse privitoare la ele. conttiintei pentru implinirea poruncilor e deja o rugAci curate, cum $i suferinta inimii la dispresjrea lor e socoti ea rugiciune cumte. Durerea pentru Dumnezeu e ruglci sau mai degmbi cuvintele alese ti mitcirile grele [depe care le naSte atunci in gandire rugtrciunea. $i cel ainima se aprinde li arde de asemenea ganduri, se roagd c dactr nu sta ln pozilia doriti, Si toate mi$ctrile lui sunt n ciuni uimite care se odihnesc in Dunurezeu: durerea din i luijoace in el rolulcrucii. /2. Cuvintele intelepte puse in mi$care de rugeciune cand de Ia marile minuntrtii ascunse in versete[le Script trag dulce toale perfile sufletului spre Dumnezeu ,i spre i rca Lui, $i il tin treaz ca sa priveasc[ tinti spre Dumnezed inflicirare. e cea care asculte de vo'ra me gandesc la/J. Lano spun rugactune Inleleaota nu rostitb ple(end de la inlelepciunea acesrei t12 lumi sau de o in 113 ..rure l-lecara $i neghioabd. care ar face sd rosâ¬asce suflerul Ljnrea hn Dumnezeu din pricina slavei de$ane pe care o lfii in "t li care alunge din suflet ajutorul llui Dumnezeu]; 'j'sendesc la cuvintele inFlepte care F$nesc in rugiciune li.ina ae la inFlepciunea lui Dunmezeu $i lumrnozitatea !u-fl"r,,|ui. pe cate le fac se urce in inimi mrSclri aprinse din llclna iubirii de viata cea adeverati, care premerge ruS5ciu- I., si care, incd,lzind inima- o face sE tosleasc! cuvinte care litl n,, din uoin6, ci pe care le silelte se 1funâ¬asca aducerea- ,minte de Dumnezeu. De cate ori pe acest drum n-au FSni( la- lnni din aprinderea inimii gi ajutorul lui Dumnezeu Aceasta . pgaciunea pe care Pnrintiio nurFsc rugeciunea curat?[. /4. ln rugtrciunea curattr gandi.ea nu e deloc libera de lnti- oiriri si de genduri materiale; altfel n-ar mai fi mgiciune, ci i avea loc o descoperire. Nurnai pe aceasti din urmtr treapti e lipsitd gandirea de iftugini ii asemlneri 9i se ridici mai Dresus de intip6ri.i ii rnaterie, cum spune Evagrie: 'Minea cue priveste la Dumnezeu in ruglciune e liberb de intiperiri si miterie'#, ceea ce face din ea o descoperire dincolo de cuvinr. in rest, orice rugiciune care e glas' ln mtrsura in care gandirea rlrnane in ea curartr, nu poate fi dincolo de lntipitiri' i',lu st6 in puterea noasre se ne oP.im sa ne gindim Eau nu la ele. De cate ori nu se indmple ca atunci cand ne rugam curat 9i infldcAral migcarea rugaciunii sa primeasci fird motiv ti lird voie o intipirire de la grosimea materiei, chiar atunci cand tot timpul curg neincetat lacrimi ti mitcarea sufletului e indreptata spre cele viitoare. Rugetorul se luPti, nu in chip patima$ $i fila ca acest lucru se devine vreodate scopul rnedi- tatiei, sd scoatii gandirea din aceasti grosinF [a rnateriei] 9i sa remana fere a simti nimic in sine Ctrci dacd gAndirea nu s-a invrednicir si primeasce in rugeciune o descoperire printr-o simlire duhovniceasci, e cu neputint[ ca miFarile ei la rug{- ciune se ajunge dincolo de intip6rire. Cand e vorba de firea omeneascd, faptul de a fi mitcatl dincolo de cele materiale are loc numai in vietuirea duhovniceasce. o treapte czrre e dincolo de firc. h masura in care nu s-a invre.dnicit de aceasta '^ E\'^cRtE. Kephalaia Gnonika l.46 in viafa de acum, el nu poate sd aduce in amintire cev cele ce fac obiectul mi$cerilor rugEciunii, Si carc e cu to afara asendndrilor acestei lumi, afard numai, precum sp dace nu s-a invrednicit de o descoperire duhovnice inteligenla lui. in misura in care in cunoa$erea li vie lui umbld incd sub aceasti treaFa, gandurile sale nu pot dincolo de semnul acestei lumi. Chiar dacd la ruseciu indreapE meditarea spre cele ceregti, el le va putea doa. mena cu cele pem,iintetti, afare numai dact n! s-a invre de vietuirea duhovniceasc6 care e dincolo de orice chi lumii acesteia, in care sa fi putut sirnti ceva mai inalt congiinF fiilor oarnenilor. Dace instr rusdtorul nu lu migcdrile lui, aga incAt gandirea lui st nu intArzie in irc rile careJ nipddesc atunci, dace e nepesitor $i le lasa s sal4lurasce in el li incepe sa vorbeasci cu ele, atunci i cu incetul va pierde $ scopul rugtciunii. Or, lucrul rugtr lui e sE vegheze sa-ti fina curate gAndirea in rugeciune gi desfaci neinceral de cele care o leagd de lucruri, pana ajunge la vietuirea dubovniceasca $i rugandu-se se va ri mai presus de lupti pentru ca gandirea lui se va fi iniltat i colo de toate chipurile [formele] acestei lumi. /5. Aten$a la ganduri e odrasla atenliei la simturi. S inla in acqsta din urmi e semrut grijii de cea dintAi. uneia din ele duce in chip necesar la ciderea in cealal6. /6. Jertfa impecirii e srnerenia adusa lui Dunmezeu inimi moarti din pricina aducerii-aminte de gregelile s-a eicut vinovat omul inaintea Celui cale este Viata l fie de cele fecure in trecut. fie de cele pe care le face in fiecare zi. Un asemenea om igi trezefte sufletul, il din acestea li nu inceteaze si-l indrepte spre intoarcere arnintindu-$i in fiecare clipe de milele lui Dumnezeu aceasta nigEciune ii place mai mult decet roalejenfele orice ofrandtr'' '' ,J-amu.ire: Ceea ce inseame ca in momâ¬ntut cerâ¬ni tor oamenii rrezili la simlirea ajurorului p⬠car li-t da Durbezeu. Nu ce,l DrimesI l"E rdf trr ua uumezeu. NU ca,t Dnmesc pncina cererilor lor. dar in momenlul cercrii con$renrtff,aza ceea ce a\ drntoldeaunr Ara )a ftre ins, cA !rne Je til Dume/c!. t7-.t r75 t7. F6r6 rn dar din partea Lui .omul nu poate inalla.lui -*nn.ze,r nici mecat o slngure . slava" sPusa dulce din inF "l r.; ^"; multi stiu aceasla drn auzite, dar cei care i'au[a cei mai multi stiuo ttiu pentru ce-i primesc experienta aceasta. Dumnezeu ilti gdselte odih- ce L-au maniat se intorc la El ca se-i ;cut exPerienta in fapt in rugiciunea lor Pentru ;a in sufletele carc dupd caaliiroqicarea' /8. Pane ce omul nu se smere$te, ajutorul lui Dumnezâ¬u "u vine la el. Hanrl lui Dumnezeu std necontenit la o oarecarc iianla de acesta 9i se uitii la el, mai cu seama la rugeciune iar cdnd incepe se se mifte in el un gind de smetenie, se airopie numaidecar ae el cu mii de ajutoarea. J9. Ajutorul dat in ceasul rugtrciunii e mai rnare decat cel care ne vine in oric⬠alt moment ln carc ne ostenim. De aceâ¬a si demonul lupte cu omul cel mai mult ln acest ceas ca si-l irnpiedice sd se apropie de Dumnezeu in ginduile lui. 20 Orice aducere-amifite de intelepciunea lumii care ii vine sufletului la rugdciune e potrivnicd lui li nu-i aduce decat vitamare. Dar intelePciunea Duhului smeregte sufletul, il tre- ze;te la privirea spre Dumnezeu in minunare 9i-l cufundd in addncul smereniei prin adeverul pe ca.e i-l arati fEri vdl' 2t. cuti in clipa. Firile nevdzute, creatia de sus a celor numiti lntai-nis- ce.uri [cf. Evl 12,231, c(esc ti se innoiesc in frecare Ele nu coboare niciodate spre ceva mai Puin bun fatidi de de bunitatea in care locuiesc din prima zi a creatiei lor. N-au l6cut niciodatd experien{a riului, ci sunt in inuegirn⬠dincolo de el gi iubesc cele de sus, afari de cele care de cind au coborit n-au fost convinse lncd sa aibi in vedere [din nou] urcugul'"'sn lc: ii a ,,t-amurirc: Cititorul care intElege sn ia aminte la cee3 cc intelcgc aducandu-si aminte de c⬠s-a sDus: "M-am llcut tuturor toate S. a- m. ol/ Co 9. Zil si sa nu caute sd inFleaga acâ¬st lucru porrivil prestitnler lu' oum".,er,, ci rotnvir cunoa$erii comune Sr'm $ nor c, accasra esre $j adcvararl Si neadevarat!, dar lunm panea libenali fi orice ar fi acâ¬a56 clealie .te acum pentru cei luminati, dtun slava lAinâ¬i Econoflei Celui ce a vnr' (r ronte miiloaccle ei sa fie acopenle de dn \al pâ¬nlru noir- '" eturi" un"t,ra ta imorca,ea v;toare J ineerilot caroli cu Dumnezeu Cf. A. Lour. p. 206. 22. Dacd vrand cineva s6 se arate intelept pretinde spune ce ele n-ar avea inclinatii, acesta ft-a inteles Cdci daca ar fi fosr lipsite de inclinalii, n-ar fi fost i scbimbdrii fi ar fi stat la locul lor: necoborand de u giisesc, nu vor putea nici urca. Ar fi atunci firi legate $de inclinalii, li n-ar pulea face nici o schirnbare, nici I nici in jos, neputand nici sii creascd. nici se scadi. D poate se crcasci pbcand de la ceea c⬠este, s⬠poat⬠Si I ce inapoi, dacd vrea, ti e supus inclinaliilor; gi e lim oncrne are o aserEnea puiere $-$i indreapttr inclinatia intr-o parte, acela o va face plecand de la prisosul iubir nelui li datorirA lumintrii. rrezviei gi celorlike lucruri ad ndtoare care-i vin de aici. 2J. Cuvend carc spune: ,,Casei Tale i s⬠cuvine shn Cand ne curtrtim aceasti case cum se cuvine Domnului indepdnaEa de tot ce-i rlu, atunci sfintenia Lui vine str i iasctr in noi in unirea vointelor, fiindctr sfinlenia se cu sfinSlor. 24. ,,Casei Tale i se cuvine sfintenie" [pr 92,7]. Bine areastt casd a lui DurDrezeu sd fie plind de sfinlenie ,idoabe. Bine e $i ca acela care vrea sd se face sdlas al Dui Sfenr se-ti curete sufletul de orice rru. penrru ca. dace putinfi, se se asemene cerului. Caci a$a cum cerut e cu re$te ti se sarguiette sl se face selas al Dumnezeirii se [Ps 92, 7] are acelagi inteles cu cuvantul: ,,sfintenia e. sfintilor". CIci casa Domnului suntem noi, fiintele ratio sd se curele de toate milcerile rele ti s6 se umple de totde laude, !i atunci Domnul se va silelluiin el, il va umD podoaba sfinteniei Lui 5i va fi inconjurar de jur-imprej firile spirituale, fiindci acestea au ditoria oe a cinsti si Domnului. Mai inrai omul se curi(a de riu. dupe care se u de bune mireasmd $i Domnul il sfinpgte apoi p;n Out ut orice rru, e tronul lui Dumnezeu $i sila$ul serafimilor si sosegte in tot binele duhovnicesc, tot ara $i sufletul carE- 2J. Sunt vrednici de admiratie cei care au abtini pane qi de la gindul Ja femei, dar care fEgddu it t16 le primesc -..dnl,e De acestea in persoana. de$i $liu foane bine ca prin ".1#i iup,a satana cu sfintii. Et prelind ca nu mai pastreaza l',"j o uau."..-uainr. ae aceste inlalniri. ca se nu rnai spunem li*i. a. u"a"."o 5i convorbirile cu ele. Dar da'e 9i numai -"aul pus in mi$cate pe neatteptat⬠in jurul unor asemenea iir,,; ne arunc; aeja in primejdia unei lupte' cu cat mai mult l'"]nci c,ind uot su in fala simlurilor noasre inse9i acesre lu- lrun. iar ued.t a lor aievea pune pe jar garndurile unui ascet celibatar' 26. Singuraticul care prinp;te cu ulurinii vederea unei fe- mei primegie bucuros ineuntrul sau li aducerea-aminte de ea' i4 cine retuzi sd o vadd e limpede ci alunge depane de gan- direa lui $i amintirea ei ca pe ni$e cerbuni apnnll. lncllnaFa srre una trideazi pleceEa lncercate in cealaltl: lnclinatia spre ;ducere-aminte tredeazi pldcetea vederii' iar lnclinatia spre vedere tradeazi plecerea aducerii_aminte. 27 . CntLId'-Il dulceata carc nu gandirea de ganduri trupefti, ca str gulti o cade sub nici o alcetuite a limbii. 28. Nddejdea celor viitoare te face sa uit cele pamAnteitl alungindu-le din gAndul tdu Ridicd-ti necontenit gandirea 5i atintette-(i privirea spre sdlafurile spre care vei sfirqi pnn a urca. 29. Deanldejdea face pe om sd iasd din gandurile limpezi gi ingroapi inima sa in pirnent Nrdejdea limpezette inima ti o imbatd neincetat, asa incat do.inla sa il face si uite cele plminteqti qi miplrile lui il fac se hointueascl in sehturile cercSti. CEci prin aSteptarc inima se face cu u$rinF limpede' J0. Gusrarea lmpi'ritiei e o miicare vesele sprc cele viitoarE ti care freamat5 in suflet dincolo de puterile lui ln fala ei toate midularele hupului se desfac, pentru ca nu pot indura fo4a ei care inrnoaie oasele $i incheiehrrile intr-o bele carc tre.e dincolo de randuiala fi.ii. .l/. CAttr vreme omul nu nesocotelte cele vazute tl supuse stricAciunii gi nu calce in picioare viata vremelnicl e senm ce inirna lui n-a primit inc6 mi$carea spre cele alteptate in na_ 17'l slab, sufletul nu este insd trupul e doborat inci slabtr, n-ar trebui dejde- Bucuria 9i credinla care s⬠nasc din gandurile suflelesti sunt putemice, dar acea bucurie nu poate coexi suflet impreuntr cu cea legatE de cele trupetti. La cei a gandire se bucurd 5i se intristeazit de cele vezute, acea rie nu se pune in mi$are dat fiind c6 inima lui e tinuttr de dezmierdtrrile tinerâ¬tii, relaxatea trupului o apasd 9i de a oierde cele de aici o face se nu revneasce sd le n reascd. J2. Pierzendu-$i nidejdea in viala trupeasctr ti ltu vechile obignuinte, omul doblndegte cu ugurinli un care rdrnene dincolo de inchipuirile simlu.ilor trupegi. JJ. Cand gendul e tare in nadejdea lui, chiar dacA tm J4. Vegheaze ca neputinla trupului sd nu-ti impiedice in singuretate; ceci in viata de linittire cu Dumnezeu b ta va fi de doue ori mai mare dacd trupul e chinuit. Ba seand se nu le dai celor doua boli care nasc moartea v [nemuritoare]: nelucrarca trupului ti slebrrea sufletului simfufl. Dar o boa.la insotit de veghe nu ne va vatema JJ. Dreptatea e fipruirea celor bune fati de oarneni legii firii ti Scripturii. virtutea e fepruiEa celor bune f Dumnezeu, sdva.site firi inter8Ediari intre noi $i El, i guinta unei vointe bune. Cine umbli in cea dintai e drept, cine umbE in a doua e un om virtuos. Dar n singuraticilor intelepti in calea cea dreapta Si pe cnre ai si o ating, pri[ vieFrirea lor e mai leunrici decat acestc fiptuiri: nu se oprette la dreptate li nu rem6ne la vi Acestea sunt anticamere pe car⬠ntrdejdea le strebate ln mul ei li de unde pleacl lndre$endu-ti alergarea spre este Cauza [a toate]$ s Ecou indepanal al unui creginism ,,cu secolul IV. car⬠ii impafle p⬠crâ¬dinciot in Cadea tr.ptclor'). la care lsaac adauga o a {ct lnuF, p.2lO). dour vrcue propriu Sk ,drepti" Si,desavarsilil biruit, nici nu-li pierde bogdtia- tr-tr Incecaza atefgarea- tat mln sa lncercze otansut_ J6. ASd cum etapa a doua e mai bune decat cea dintai, tot ,5a ti a treia e mai bun6 decat celelalrc dou?i. $i a5a cum. ;.d am inceput-o pe a doua, nu e nici un motiv sa o desfiin- ffi pe cea dintii, tot aia arunci cand in vietuirea noastra se ,vâ¬sre cea de-a treia nu e nici un motiv ca etapa dinainte s6 nu-i faca loc gi sa dispare inainte de venirea ei. Trebuie se le cinsrim insa pe fiecare din ele la timpul fi locul lor, ca liber- tatâ¬a noastrd sa nu ajungi desane din pricina trupului. Ceci atlnci cand n-am fecut inca loc fdptuirii etapei a doua, va rcbui sd ne inElijim ca trandivia se nu ne facd se l5sim nelu- crate cele ale etapei dinainte- JZ lncrimile care curg la vremea rugdciunii, dulceala ver- sâ¬telor care cad in inima gi o indulcesc, limba carc incep⬠str Ie repete nesatios 9i iubitor, ftrrtr si fie in stare sil lase pe unul ca se fteaca la altul din pricina dulcetii car⬠este in el, 9u bucuria padiald care se ivette uneori in citire sar heditare, loate acestea Fi altele asemdndtoare sunt gusta!â¬a ajutorului harului lui Dumnezeu, gustat fire sd fie cunoscut Uimpedel de cei ce se sarguiesc in lucrarea lor ca st intircasce 9i se face se inainteze sufletul lor in vinute [in bine] ti ca si spo reascd vigoarea lui. -18. Cind, duptr ce a stat o vrerrre linigtidi la slujbl sau la rugdciune. pe nea$teptate 9i fnrE sa fi vrut aceasta, minlea face trupul sa se ridice din randuiala lui, aceasta e poarta cea rnare care incepe sa s⬠deschidd inaintea lui gi lucrarea darului lui Durmezeu, $i acesta nu este unul din darurile mici gi man-gaierile pa4iale date fieciruia. Spre aceasta se alergdm, frate, fi acesl lucru sel cerem li sa-l fixdm drept scop fiiptuirii noastre. Ceci nu se cade sd spunem prea multe despre aceste lucruri: sunt de ajuns cate au fost spuse p6ntr aici. J9. Scopul fiintelor rationa.le e cunoagerea celor desevar- ltt 'o put"r" ascunse in ceea ce fiecare simte in chip nedes-rulrl in orice element al fepuirii lor. 40. Daci propriu luminii rationale e sa conduce fere impi- edlcare spre prina Lumind, $i dace acest lucru se intamplaIncd de pe acurr in fiintele rationale prime [ingerii], pe care t19t78 rreia cate8one: ..sin8u cuvanlul manlurlor le-a infiililat drepl icoana a uinei vii [cf. Lc 20.36], e evident ci aceia care se gdsesc in I netrupeasce vor primi tot aici $i mottenirea luminii, iar lufiEa necuvantitoare ti grosolane, cum mint cei Foti noastere. l/. Aia cum nepatimirea nu inseainntr ce patimile mai mi'ce in suflet, ci c, starnirile lor nu mai sunt simti plicere, tot asa rugtrciunea curattr nu inseainnt ctr nici chipuire a unui lucru nu se rnai mi$ce in minte, ci ci nu se mai uiti la ele, nici nu rtrmane se vo.beasc?l cu E evident ca de aici va iefi o lupta ti ce firi lupal rug[ci nu va putea fi curata decat din cand in cand, peDtru vreme, cu ajutorul ingerilor. Aceasta e singura odihna noi in luptele noastre, fiindci, aqa cum spun Pdringii, I migcdrilor firea noastrtr e inririii in ascuns de lucralea i lor. Nepitimirea nu lnseamne o intrltare dincolo de rm$ce.i ti de inchipuirile trupetti, fiindcd incetarea lor, a mitcrrilor ii atacurilor gildurilor pi a stdpenirii lor pra noastri nu fine de treapta fiphirii ruglciunii, ci de ulmlnl fl oescoperrnl. 42. Rugeciunea curat6 sti in faptul cA indrelte in mi$cerile sternite in noi fie de catre firc, fie de aduceri-aminte, fie de o rlEntului dostru. gandirea nu rnai catre demoni, mrlcare a te 4J. Chiar $i ln rugiciunea curatE sunt mai multe potrivit misurilor gandirii celor care o aduc. 41. Cu cdt este gandirea mai presus de iubirea celor mantegi, cu atat are riai multe odihni de la imaeinile vremea rugiciunii. lar cind s-a inelFt cu totul dincol iubirea celor de aici, gandirea nu mai rtmane in rugeciu e ineltatd dincolo de rugtrciunea curartr pentru ce in ru nea ei se ridici necontenit aurora hanrlui $i prin lucraae! sfante acesta o scoate din cand in cand afare din ea. 45. Pe mlsura mic$oririi iubirii de cele trecaloarc se $oreaz! ti gendirea la ele, 9i pe masura mic$orlrii gerdiri ele se micloreaz5 $i gandurile: pe masura mic$orarii gar| 180 r8 l .-- ,d loc curatia \ufletului, iar pe mbsura curdliei lui Ia ru-lot ' - -l?;,rne coboara peste gindire lucrarea lDuhuluil. Caci este ol:e,n cd ea urrneaz5 cu necesitate rrdicirii mai pfesus de ilbirea de cele vizute 9i treadtoare, desptr4irii de cele lruPâ¬lti 5i elrber.fii vndite de ele' 46. Cand gandirea e mai prejos de rugrciunea curatii, alunci cand ea se roage miFirile sufletului sunt slabe gi ramane in sripinirea Poftelor trupului. Dar cind viegrirea ei a atins cu ad;varal curalia rugdciunii, atunci a ajuns la desevarlirea treptei suflete$li. Cend in rugaciunea ei urci dincolo de mii- canle curale, atunci inra in vietuirea treptei duhovnicelli faF de care treptele rugtciunii sunt nrai ptgos, cum sunt mal prc- ios si fati de vietuirea viitoare. Lucrarea rugeciunii ti folosul ei sunt proprii omului atunci catld puterea Si cunoafterea vie- $irii lui sunt cele ale tEpiei sufletetti. ln lutnea aceasta oi- mic nu e mai inalt $i mai maie [decet rugaciuneal lntre toare ldptuirile proprii treptei sufleteiti. tn lumea cea noui insd, chiar ti rugrciunea va dispare, fiindct oanenii vor fi pugi ln miscare pe o treaptii rnai inaltn de.et cea a .ugiciunii. Din cind in cand aceaste treapttr se lucrqzl la rugeciue in sfin$i desivirgifi chiar gi in lurpa aceasta. 42 Orice contemplaE a sfinfilor ingeri de catre oairEni in lumea aceasta ii conduce pentr la tleapta creaiuralititi lor na- turale, contemplare rlumittr cunoa$tere secundi 9i aflati din- colo de curi1ie. Tainele de dincolo de aceas(A treaptii nu rnai lin de puterâ¬a ingerilor ii de lnva{itura daul de ace$ia, pentru ce pand aici ajunge puterea miSclrilor 9i treapta cunoa$erii naturale a cetelor spiritoale. Fiiodcd atunci cend se invredni- cesc sd fie puse ln migcare spre cele aflate dincolo de treapta lor, chiar ti ele pdtimesc acest lucru prin har, nu printr-o pu- tere care le-a! fi narurald, nici printr-o cunoattere care sA le fi fost predati. 48. Acestea sunt miscdrile p.in care ingerii lumineazl in ascuns sufletul, miscari care freamtrti in noi prin prezenta lor statornice lengtr noi ti prin iubirca lor atat de nevalnici faIAde noi care face ca firea noasre s[ inainreze ca si cum ar fi conduse de o cdl6uza: mai intai ele incep prin a ne pu miicare in ascuns prin frumuseFa virtulii, cum fiecare simti din cand in cand el insu$i. Apoi, pe neatteptate, se nâ¬;te un zel aprins cu o dorinta fierbinre de bine, chiar $i in lucreri care n-au legeture cu frica de Dumtr Dupd care, fdre motiv, F e$te dinduntru o percre de rlg pede ca.e ne inalF dincolo de gandurile obi$nuite $i c apnnsi nemdsurat de aducerea-aminte fi de iubirea de frumoase- Aceasta s⬠spune ce e o lucrare a lngeriloa c loc prin bunavoin(a Domnului lubitor de oameni. Nu n oamenii virtuoti, dar !i vamesii, desfranatele, ticdlo$i figafii simt in ei o asemenea migcare prin care ingerii s⬠pe cat le sti in putinti, depalte de riu li spre vinute, ne de la cele rele $i ne apropie de curede. Chiar ti lucrtrtorii i te[i s-au intors prin ea $i au plecut tui Dumnezeu, Si se s0 ce n-au.atins numai cure$a fitptuirii, ci li curitia con$ifi nu s-au curefir numai de faptele reutefii, dar $i de gandurit reflectiile la ele. Adeseori la cei al cdlor ptrmint e bun [cfi 13,81, focul aprins p⬠care l-au primit la inceput nu # domoli pana ce nu vor fi atins prin el treapta desdvargiri vor fi p.imit o curdtie desdvartitd. ingerii ne imping astfi inaint5m de la reutate la virtute, prin virtute ne apropic cureie, iar odata ajunti la curalie ne fac sa iesim din ea cele doue cunoatteri mai presus decat e4 una din ele gnl de alcatuirea naturale. Acesta e capitut oricirei povZluiri' vine de la ei, dincolo de care se afle, spun unii, vederea S tei Treimi care e capetul $i smrtitul tuturor descoperirilor fin de cunoa$tere, ti in care lvedere] vor avea loc atit pei ingeri, cat li pentru oameni toate mitcerile lmparlliei ceruri inn-o viate fere sfa$ir. 4e. (Jnce descopenre a cunoa$terii duhovnicesti care e presus de contemplarca celor tnjpesti gi a celor netrupd vrne otnlr-o oescopenre a lumtr vi i toare, in t imp ce acesl ooua lln oe contemptlrea celot ce sunl. Acestea sunt caDll desdvar$irii de aici, in vreme ce cunoasterea lumii viitoarc fiintele rationale se ridicb dincolo de aceste doue rreDte si cunoatterea Fiintei. Orice descoperire a tainei pe care. t82 r83 i.odri. fie oameni, o primim aici. vine dintr-o descoperire a i1.1,,, celei noi. Frrndcd aici nu contemplarea celor ce sunt va Lioun" in mitcare fiinlele rationale. liindcE aici mitcerile l^l uor fi dincolo de simtire i i cunoa$lere. dincolo de cele .lnsibrle li inteligibile. fiindc, acestea sunt cunoatteri' nu cu- -n625terea. Fiindcd aici inteligenla nu va mai hoineri prin mul- ,. .,rnoaSreri, ci va sta in cunoa$erea Unului inlr-o uimire .-"inr."apta. Aici existe o ordine in trePte. acolo inse nu va oai fi nevoie de trepte, ci va fi o [singure] mi$care neincetati s!'re Durmezeu, li firea nu va rnai ie$i din ea penru a Pnvi sDre altceva. 5O O rugdciune neinsodti de o vietuirc viftuoase e ca un wltur ale crmi aripi iocep si-ii piardit penele. J,l. Existi o con$tiinle curate 9i a.lta duhovniceascl. Cea dindi e atunci cand gAndurile 5i amintirile privitoaE la a.casta lume sunt ln noi Ere patime, cea de-a doua atlnci clnd' Ple- cand de aceste ganduri li amintiri, aceasta e Puse ln mitcare spre contemplarca acestora. Anrnci nu e de ajuns ca ele str 16- mene in noi in chip curat ti Ed patimtr, ci trebuie ca o datA cu simlirea mipirilor lor, st ingaduie ochiului mintii sd priveas- cI inauntrul lor, ca sA suge de aici dulceata Duhului. Con$l- inla curati poate fi doba{di6 prin osteneale $i tsezvie. iar con- $tiin(a duhovoiceasce prin exerciliul qi firditarca scopului du- hovnicesc al cunoasterii de cetre o inteligenti care o cultiv5 J2. Una e trupul care cultivi virtutet [nobletâ¬a] lui |i alta e Inteligenta care cultiva virtutea [nobletea] ei. Cuhivarea vir- tutii trupului curtrttr sufletul de trisatura lui petimate; culti- varea virtutii inteligentei face sufletul si vadi |i-l face si se apropie dc la intunericul nesiiintei la cunoasterea adeverului. 5J. Nu toti care se ostenesc ln virtute dobandesc cunoa$te- rea care vede adeverul. dar toti pol dobandi fdptuirea unui lucru impreund cu un discemindnt bun. J4. Nu e cunoscdtor [gnostic] care se fie liPsit de virtuti in viata sa, dar vei gtrsi multi virtuogi care nu au cunoalterea [gnoza]. Sd ne grdbim deci se alergtrn duPd aceasta' fiindct ea face des,variiti in sufletul nostru $i vietuirea virtu face inteligenF noastre se iase spre vederea intelepc aflate in cele dumnezeie$ti. Dace sufletul nostru e in intu 9i lipsit de cunoa$tere, nici ta uirea virtutii nu va rdme rate in noi_ 5J. Sunt in noi de sfihlii ingeri, qi mi$ce.i ce tin altele carc ies de descoperiri produse din lucrarea Duhului S 56. Descoperirile privitoare la Economia lui Dumne aceasle lume, mitcerile conternpltri lor privitoare Ia cel sunt. ca li intelegerea fi cunoatterea privitoare la virtu caae nu intrec treapla fiaii noastre create le iDvaEm de la tele cere egiuni ale ingerilorl care ne lumineazi in ascu porunca lui Dumnezâ¬u. Dar descoperirea privitoare la s Fire [a lui Dumnezeu] ca fi simtirca ti contemplarea I viitoare - lucmri ascunse lnci fapturilor in gandul asc Creatorului, pani h vrernea descoperirii lor randuite de nezeu, cend El o va face se se ridice itt fata intrcgii crealii, va arela ti lumilor de sus -, descoperirea aceslor taine altora asemendtoaE e desenatd ineuntrul inFlegerii noas ascuns de Duhul Sfhnt. Acestea nu sunt taine a c?iror c tere se-li aib5 materia in creaturi ti Scripturi, sau despre au ttiut se vorbeascl !i gandeascl Plintii ortodocii, nici ce s-ar putea scoate din inteligenF sau la care inteligenF putea gindi, ci e vorba de o taine pe care o ttie doar Duh inteligenta carc o prime$re, chiar daci aceia [ingerii] se feteaz{ neincetat de e4 pe cand oamenii doar din c6nd in c sunt in puterca ingcrilor sau fac pane din naditie, nici din AcelaSi lucru afltr cA se inmmpt, ii cu cetele duhovni Ele cunosc descoperirile pe care gi le predau unii altora" in rii 9i arhanghelii, de Ia ceatd la ceati, dintre care unele predate gi oarnenilor cale le invaE $i sunt luminati despre unii de la altii. JZ Orice descoperire privitoare la cele de aici $i guve rea lor Si la cate vrea Dumnezeu se ftrpfuim in aceasti lu spr⬠mantuirea noasfe Si ajutorul tuturor se sevartegte p mijlocirea celor lingerilor] care au fost aqezali slujitori ai v t84 l8-s r,,i Dumnezeu [cf. Pr I 0]. 2 I I in guvemarea a lot ce este aici: ]i nrimesc unii de la altii ii cear; de la ceata tode cele ce $n i"'aernoda-antul fericit al celor porrivite slujirii crealiei. Ei ],inr luminati unul de la alrul licu privire la lainele taliunilor ii. de a fi 9r la inFlegerea acestora. Dat nu e cu purinta ca ei .;-i invefe pe allii sau se invele unii de la allii descoperirea ,";nelor cunoaSrerii Monadei 9i celelalte lucruri de caIe am iliuir, cacl acolo nu e nici ucenic, nici invililor, ci ilecarc din fiin(ete ralionale invrednicile de aceasti taintr prime$e de h ea insesi ata cum s-a desenal in inteligenF ei, fere mijloci- tori, spre desfetaEa ei, in ascuns, dulceala acestei cunoattâ¬ri si o astfel de descoperire. Pantr ce aceasttr taine se va dâ¬sco- Dâ¬ri, sunt invdlitori fi ucenici, mai mari $ rrai mici, dar ln ;imtire-a acestui har toate cunoatterile vor fi egale, cici in ea nu va fi nici urcul, nici cobor4. Accasta Du vrâ¬a si spuni cd uneori o cunoattem, simlim gi ne desfdram mai pufin, iar al- reori suntem irvtrlafi li lumin4i rlai mult. Nu, ci o primim tn toa6 plinetaba ei, fdrd nici o lipsi, firi sd sufere adaos sau mic$orare. O darii ajunti la aceasu descoperire nu rnai e nici mare, nici mic, cum era la celelalte descoperiri, ci toti vor fi inlllati la una ti aceâ¬aii irnplinire, fe.i schimbare, nici varia- lie, fiindce nu vor fi nici bogati, nici slraci, nici deruitoti, oici primitori. De mi(urie de aceasta^fericitul Evagrie in Ca- pitolele sale gnostice in ctue spune: ,,ln contemplarca natum- li secundi existd unii putemici gi allii supuqi celor putemici. Dar in Monadi nu vor fi nici unii putemici, nici allii supugi celor putemici, ci toti vor fi dumnezei"''. Iar despre egalita- tea care va fi prirna li ultima descoperire spune: ,,ln conternplarea celor ce suni exista suituri li coborfuuri duptr rar,nl 9i nepasaft. Dar nu a{a va 6 in conte.nplarea Sfintei Treimi, clci aceasta e o vederc mâ¬reu egaltr in cate nu va fi nici urcare, nici cobordre',52. J8. Unele descoperiri fecute celor cura{i vin prin ingeri, altele printr-o luminare a inteligentei. Sufletul cure$t poate sctuta in chip firesc cele indepertate ca $i cum ar fi apropiaae, -- r? DvAcRlE 9i [re aele ascunse ca $i cum ar fi descoperite; ochii sdi asemenea celor ai ingerilor. a ceror privire strabarc lo purile ftrrd sb fie impiedicati de ele, ci sunt agere gi lu se in stare se vadd toate cele ascunse gi i.depenate. C fletul, care e conatural cu ei [ingerii], ajunge egal cu vietuirc, atunci e luminat ti el st vadtr cele ascunse $ eroarc sau nestiintt nu-l afecteaz{. Nu existii insd desc in care cunoa5terea sufletului st o premeargi pe cea a i lor, cici io descoperirile ficute sufletului vin dupi cele ingerilor. Totufi, pe mtsura curitiei inteligentei, care e stu, li el se pune in migcarc ti scruteazi cele ascunse puterea Duhului Sfent, in a Cerui lumird vede in acelasi frumusetsa ingerilor ti a tuturor sfintilor de pe pdment, El este lumina tuturor celor duhovnicetti. A$adar, cend tul ajunge la aceasti misurtr se face vizator al celor ca $i ei lingerii]. $i uneori invaF de la ei ceva, alreori lenz5 el insu$i lucrurile cu privirea lui curate. Toaie a se intampla dup[ misura fiecdrei persoane gi a fiectrui VEzatorii cunosc se.nnele celor doua feluri de desco atat ale celor care vin din afart li sunt primite de la i'rg qi ale celor care-qi revarsE lumina dinluntru prin fo(a lii zimii lor. Descoperirile in simluri n-au insd nevoie de ci inteligentei, ci numai cele care trec prin aceasta, Si serimul lor- 59. Polrivit cerfi lor duhovnicegti t i invtrFrurilor sfi care relateazl desprc ele, toate descoperirile pdvitoaE cru.i sau evenirnente, li carc vin de la sfintii ingeri, au doui feluri: primul se lnrudegte cu somnul cuiva care d adanc, celilalt trece in chip vtrdir prin simturi 9i folosefld nEle vezute intr-o vedenie sau o voce simtittr, ca in caz Iacob, al lui Isus fiul lui Nun, al lui Isaia 9i Daniel, al doisprezece [proroci mici] ti al altor, ca li in cazul lui logodnicul Mariei], at preotului Zaharia [tatAl lui Ioan zetotull $i atator sfinti. Unora dintre ei descoDe.i.ea IEcut printr-o vedere simlittr sau prin sunetul unui glas ros(efte cuvinte, altora li s-a ftrcut in somn ca in vis, cineva le-a vorbit $i le-a descoperil cele ascunse. Ac t86 t87 Srrnt vine pale cele doud moduri randuite pentru orice descoperire care de la ingeri gi privefte dezveluirea anticipate a celor vii- si invelaura despre cele ce se vor face mai apoi. 60 Descoperirea care vine de la Duhul Sfdnt, in puterea lrzltoare a inteligentei luminate a unui suRet, are insl un singur mod, deosebit de cele dinainte. Ea are loc numai in srmlirea inimii, intr-o descoperire ascuns6, nu insi in simg- rile din afara. cum a fost cu Samuel. Elisei. Petru $i alti sfinti viz6tori carc cu ochiul luminat al sufletului lor scrutau cele hdepertate $i intelegeau u$or, degrabd $i nelntarziat gandurile, 6;5cdrile 9i lucririle ingerilor $i dernonilor; sau ca la multi alli sfinti care au descoperit li ardtat gendurile, constiinfele ti do- dntele ascunse ale oamenilor, ca gi eveninente care urnau str s⬠petreace dupe ani li veacuri, li care ou emu cunoscute de- cet de Dumnezeu. Multe din aceste lucruri le gasim in istoriile despre singuraticii care au primit cunoa$terea celor ascunse 9i care pot petrunde adencurile Si ascunzimile sufletelor. Slintii lngeri vad, cu ochi asemendtori celor ai sufletelor cumle ale sfintilor, dar mai mult decat ei pâ¬ntru ctr s-au inwednicit de cohuniunea cu Dumnezeu in descoperirea iainelor Lui. 61. Sufletul singuraticului seamtne cu un izvor de ape, ala cum l-au asemEnat deja PErintii de demult. Ori de cate ori se linitteste qi face sa inceteze in el toate milcirile auzului li vederii, singuraticul vede limpede in ele pe Dumnezeu ti pe sine insusi, li din el ta$nesc ape limpezi gi dulci, carc suntgindurile dulci ale stirii lui nafirrale. Dar, dacd se apropie de aceste ape cand lase ca in suflehi stru si pdtrunde nrlburarea, atunci e ca unul carc umbld in noapte cand vMuhDl e acope- nt de nori $i nu mai vede nici cale4 nici cerarâ¬a dinaintea lui, ci raldce$te utor in tinuturi pustri l i vtrlrnatoare pentru el.L,ar. cand e lini$lit in el insuti. e ca unul pesle care sufle o adiere frumoasi si deasuDra cdruia vezduhul e senin; atunci rncepe s6 vade limpede inaintea lui, se vede pe sine insuti 9iDlelege unde este $i unde trebuie sa mearge, pi vede de de-pane sdla$ul mantuirii. Dar pentru ce, fratele rneu, generatia noas(ra ticeloase nu rnai pune mana se geseirsce pe deplin acest rucru, adica un loc de liniEtire riguroasa, cum llceau genem- l i i le dinainte. de aceea oriunde am ajunge, chiar dacl avea ca sd tedem cu sufletul nostru decat dou[ zile, sA chiar Si numai o singure zi. $i nu numai cand suntem ndstiri, ci chiar atunci cand suntem pe calea impirite ti numai pentru un ceas. Cdci a trecut timpul pe c nogi: nu mai a$teptim nici o organizare, nici o preg zi de zi ceutdm nini$ireal, chiar de-ar fi sd o gisim stinci sau intr-o rapd li s, rdmaDem in ea doar pudntr Oriunde aceasta ne cade pe neasteptate in manA sE o gem bine $i sd ramenem in ea o zi sau doue cu noi i Ala $i-au c4tigat cei inFlepti sufletul lor in scurtul ti vietii lor. Fie ca moartea sA nu vind pesre noi pe neat acolo unde ne va gesi f&i si fi dobandit câ¬ea ce aste 62. Scun este, lialii nci, timpul vietii noaslre, lung ti ios e nE$efugul nostru, dar buntrtttile fegeduite sunt ne 6J. Nu este exact cl nu putem simF bunetidle d cetti, nici semnele vielii celei noi inainre de a ne fi curtr totul, ci, in misura in care biruim patimile, putem v zi ln zi in noi urmtrrile curitiei. Cu fiecare patimtr in sbeluceite nurnaidecal in noi binele opus ei: pe mesura tiei glsim odihna duhowiceasce, g pe misure ce gindi elibereaza de legiturile gindurilor pitimage, sdlucesc ma noastrd razele cunoafterii. 64. Si nu-1i lie greu in ochii tii, frate, atunci cand un ig pptette: ,Cine poate aringe curllia itrimi ti si s⬠b de odihna fi fericirea de dincolo?" Ctrci tocmai din ori acesrui garld acesr lucru ne devine greu gi incetim si-l. alteptim ti sE ne ostenih penfu el. Ceci cur4ia inimii un lucru neinsemnat li putin fi in ea nu putem s{ intrem ne strli$luim dintr-o date, ata cum nu pe neatteptate Si nu se ne dam seama ajungem la fericirea gi Ia simtirea tai curttiei. Aceasta e un pemant iDtins $i cu hotare vaste, iol 5r .J.amurire: ceea arati feluritele moduri ce vcdem de depale d'n sala5ul vreti' [drn cesc zi d⬠zi in sufletul simliri." de a inlelege odihna_ duhovnicqica g care s nostru in linigire. Inlelâ¬ge Si care sunl fetu r88 t89 -,,td din cei ce rnetg spre ea intalnesc. inainte de a o atinge, ','-lmta' ' ainunut.. .h'ar daca in drum spre ea se razboiesc ctl l i ft ' .r.ni ' l i nu intalnesc nici minuni. nrci odihni duhovni- L*.a. Stit; c6 nici f i i i lui Israel n-au ieti l din Egipt intr-o l;oa, ni.i n-au intrat $i ocupal numaidecet Pamanlul Feg'du- ;-"r!i,.i u,r '.lit incetul cu incetul $i pane au ajuns sa intre in ,t oe drumul istovitor spre el n-au vazut nici una din buntdl- iiJ pamintului. ti abia incetul cu incetul au pus stapanire pe iamanr,rl popoatelot pe care le biruiau si ale ctuor pemanturi iune le moqteneau: pentru fiecare popor nimicit fi pentru fiecare pamant ocupat motteneau o parte din Pemefltul Fngt- dtintei locuit de toate acele popoare ale cdrcr nunE denu- mesc patimilc. Acest Pemant al Figtrduinlei, al ctrrui nurne desemneaza limpezimea, nu este mic, nici un loc ingust. lna- inte de a fi intrat in el gi aJ fi ocupat in in[egirne nu-i vom simti nici bundtutile, nici slava. Pirnanturile limpezimii sunt largi ti vaste, bunurile lor sunt imbellugate fi hotarele lor nu ilceteazl se se miqte. Chiar dactr nu stdpanim decat cateva din ceta$le lui fi doar o patte din hotarele lui, 9i alte popoare se lupte cu noi, dulcile desfatiri pe care le gesim in el nu sunt putine. De aceea, fradlor, sd ne imblrbdtam, se privim intr- acolo $i se alergtrrn spre el. Chiar dactr nu vom ajunge la capi- tul fericirii pe care Dumnezeu a fagiduit-o Ptrtintilor noftsi, suntem siguri micar ci nu vom fi lipsili de o parte a ei. $ti! ci Isus fiul lui Nun ti iscoadele patnentului n-au inttal ln Ie- osalim, in cetituia lui, chiar dacl au adus poporului roade slevite. dar nurnai ale parnentului din jurul lui $i din tinutul lui lci Nrn 13,23]. Tot a$a fi noi, chiar daci nu intr[m in cetate. ci locuim in hotarele ei gi in imprejurimile limpezimii, faptul ce ocupem fi punem piciotul chiar li numai pe o patte din pamantul s5u e un lucru foafle frumos. 65. Dulci sunt, fralilor, prilejurile patimilor, dar nu ca roa- dele drepritii. Arnare ii triste, iubidlor, sunt prilejurile drePlilii, dar nu ca sfirgitul pecaului. 66. Patimile si virtutile nu sunt subzistente, ci licetesc in sufletul nostru plecAnd de la ni$te prilejuri. $i atunci cine a rnleles bine acesl lucru cum va putea inmulti oare in afard prilejurile celor dintai lpatimilorl atunci ineunrul seu le iube$e pe cele din urme cand in gandu lvirtutilel? 6Z Dulci sunt prilejurile plcatelor, dar amare sunt lor. Amare sunt foarte dulci slrnt prilejurile care fac se sporeascd virtur celor din6i, nici rcadele care strllucesc din ele. Nici du amirrciunea celor din urmd nu tine dar efectul ior in cei care le strang rimene. 68. Cine ia lumea aceasta date ca loc de invititurd tcoaldl drept adevdrata mottenire a odihnei linigtiriil g curiile ei drept adevemta posesiune a lor, va ;ti cum batjocorit de ea atunci cand va ple.a de aici cu mainile intr-o cSldtorie in care nimic din ea nu mai rimine. 69. Vrednic de inchinare e Cel Care in neptrtrunsa Lui' lepciune ne-a atezat mai intAi in viala aceasta dati spre lirure [ca o gcoald]. intr-o lufi|e trupeasce. dupa carc d capdt p.in moarte riticirilor ei niscetoare de chinuri, 9i ] pregAtit o lurne slevittr a cdrei viafi nu mai cunoaSte asenJ suferinte. 7O Dumnezeu a adus lumea la existente prin har Si vemeazi cu mili. Si de$i in fiecare zi indurerim bun Lui prin nebunia noastd inroarse spre reu, iubirea Lui ceteazi se ne dea zi dupd zi mari lucruri bune $i se spo ajuloarele Sale pentru noi, ca ti cum ar fi sigur cd ne va odate spre viata viitoare. Atunci vom cunoa{te bogefia id iubiri a Creatorului, cand dupi purttuile de aici care s .oadele nimicirii ti alteapte pierzania desivar$ite - nu cum se spun mai bine -, dupe toate aceste4 zic, vom in ce strelucire va restaura creatia noastdi scoFrd-o din nd ti la ce asemdnare ti ce slave ne va trage li duce pand acolo incat ne va face dumnezei si fii ai lui Du Cat de drept tr de doril esre si ne aducem aminte aici do vantul fericitului Talcuitor [Teodor al Mopsuestiei]: ,,E pede, a$adar, ce Durnnezeu a fost impins Ia alcetuirea c fiind pus in miqcare de marea Lui bunetare si de adan iubire". Mottvul F,enlru care ne-a pus mai intai inlr-o I trupeasce $i in starea de acum e ascuns creaturilor. Cu Si I90 t9 l -nri insa nu pentru a ne cerceE sa vade daca suntem bunl '-7,. rar ca de aici sa ne dea apoi rdspletiri drferile Pentru cele l".ii.'. cum ti se pare muhora. Cum e oare cu putinF si gan- iim ircest lucru ti se credem ce plecand de aici a fost imPrns ia crear-ia lurrui Cel Care din capul locului. inca inainte de a fi incepur alceruitea creatiei. nu numai ci llia ce avea szi creeze. 66 era congtient $i ce anunre vor ajunge toate caEaturile, fie oameni, fie firi nevezute? Motivul exacl e ascuns, chiar dactr ceva ne este dat sa cunoa$tem li sd spunem despre el Adeve- rul exacl i-a pltrcut insa sr-l ascundjl de noi acum; iar dincolo poate nu va Inai fi nevoie de aceasti lnlrebare. Daci Dumnezeu, Care a nis.ul totul priD har, e cu adevarat Tale, daci fiintele r4ionale sunt fiii Sei, daci aceas- tt lume e ca o Scoali in carE Duruezeu lnvati in cunoaitere tineretile noastre Si indreapti [psa noast e de minte, Si dacn lumea viitoare e motterirea htrtrziti timpului in car⬠tofi vom fi ajuns la p[neiatea maturitefii [in Hristos: E/4, t3l, atunci va veni li vrenrea io care tinerii vor deveni b&bati 9i in ca!e, in lumea adultilor, Tatdl va schimba neindoielnic in bucurie ceea ce acum are aspect de pedeapsd, li cand copiii vor fi ajuns la randul lor mai presus de nevoia de a fi indreptati. ,Nepdrrunse sunt judecetile tale!" [Rn I l, 33]. 72. Slava Tie Care e$ti ascuns de toti gi nepdrruns in jude- ceFle Tale, Care in itiinta Ta premergi toate inainte de a fl ele! Desi iubirea Ta e mai adinctr decit marea, Tu ai intins in faia dulcâ¬tii ei vtlul asprimii spte sgvilirea inclinirilor noas- tre. Ceci daca ai fi vrut s[ ne dai de la inceput destrvartirea cunoagterii, nu ne-ai fi pus in acâ¬3sti lunF. Acum instr artrti neputintei slujitorilor Tii cele ce nu lin de Firea Ta ascun- zAnd cele ale Firii Tale. a ciror cunoastere exac6 n-ai dat-o ni"i mi"u. indt"lo. fiinte cere$i inainte de a veni v.emea dezveluirii ascunzimii lor la sorocul hotdrat de gandul Tiu cel nepltruns. Creatia nevezud suspine pentru noi a$teptand descoperirea nldejdii lci R n 8, 19] pe care au cunoscut-o inbconomia s{ver{ittr in Hristos, cend ele vor scapa de con- strangerea pomirilor lor, iar noi de chinurile condiliei noastre rluritoare. 7J. Cat de uimitoare e, omule, meditarea asupra al tale, dar inc, li mai uimitoare e cea asupra tainelor tale. Si iaragi, minunat este pentn cine se gandette la ceputul aketuirii lale, dar inci mai mare Si minunati 6; lnvierii tale. intristat este sufletul meu pana la rnoane I 26, 381, dar in credinp rne imbtrrbdtez din pricina Celuit a murit Si a inviat Cel dintii 9i prin Invierea Lui a dat lui omenesc mdngiierea nldejdii. 71. Nu te intrista, muritorule, de intrarea ta int!-o in tecerea mormantului. fu carc esti nrai frumos decit dar supus striceciunii de ocara rbtii. Fiindcd Dumn pus o limitl umilirii talc 6cure t despuierii tale de t nirneni nu-$i va mai aduce aminte de tine. Pe cat de f e alcltuirea t4 pe atat de uimitoarc e strictrciunea ta. pentru acesta sd nu te cuprinda lntristaEa, ceci iartrti imbreca arzend de foc ai de Duh g pufland in ea chipul al Creatorului teu. Str nu te tulburc indoieli cu Drivirc retia acestei nedejdi. fiindcl desprc ea re ma$;aie Pa cand: ,El va schimba trupul smereniei noastre lnftu ase rea trupului slavei Lui" IFlp 3, 2ll. 75. Nu te intrista pentru ca vom remene ani mulli in ciunea mo4ii sub tiirant, pan5 ce va veni smriitul lumii. lucn: nu va fi o aptrsare pentru noi, fiindcd tot acest.i! in care dormim ln mormant va trece ca visul unei sirl nopti. Ceci lnleleptul Creator a u rat pentru noi Si m ca sl nu-i sirntim dcloc chinul: pare grea doar cat tirnp i primit-o, dar dupe ea nu vom si[4i stricdciunea noastrd descompunerea alcituiaii noastre; toate vor hece ca vitul nopf cand te trezelri dimineata. Ca ti cum am afipit la, ghere $i ne trzim dintr-o dari. la fel de usor va fi pentri ti lungul nostru somn ln rnormant $ tot atet de pufin vor anii pe care-i vom petrece in el. 76. Cinci sunt pute.ile pe care sufletul ralional le are in fiinp sa: concupiscenta lpoflal na(urale a sufletului, i biliratea care e ajurorul et - ceci irascibilitatea e Ecuri se mitte in chip natural pe urmele poftei -, vitalitatea t92 l9,r ,e rfltci in el neincetat, rationalitatea simpltr ootnpusa mtionalitatea ZZ Printre cele cinci puteri ale sufletului doue inceteaza se erisle cu lotul la despe4irea lui de trup, li anurne irascibilita- ,.6 5i rafionalitarea compusa. Fiindctr nici una din ele nu ne ,1a1 e de folos in vietuirea viitoare, pentru ce acolo nu mai e nirnic care se fie povestit prin glas ti nici o impottivire la bine oenrru c:ue s?l fie necesar zelul. Altele doue dintre ele vor fi pistrate ftr5 a fi puse ln migcarc pentru timpul de dupi invi- ;re, I,entru ctr ne vom folosi de ele ln lunra viitoare, cici cle cuptind tot ceea ce e necesar pentru viala cereasci: una ⬠Bionalitatea simpli, mintea car⬠cunoatte, cdci prin ea este pus in migcare^sufletul spre contemplarca Fiintsi, in carE e intreg sm$i$l lrnperitiei cerurilor, ti in clare se va adrna in uimirea fatA de F,a minte tuturo. fiinlâ¬lor ralionalc, a celor dintai $i a celor din urmd; cealalttr e pofta naturalii prin carc e pust in mitcare phcerea marii iubiri fali de Crâ¬atoml ln care iti va glsi desnvA$irea intreaga fre a oarbenilor, ca ti a inge- rilor, ba chiar 9i a demonilor: ingerii se gtrsesc ir! ea incA de pe acum in chip deplin, oamenii din cAnd il clnd, iar demo- oii nicidecum niciodatS, dar qi ei vor fi fdcuti desavartiti mai pe urme p.in harul Cehi Care i-a creat. Una singure din pute- .ile naturale ale sufletului remane impreuni cu el in despt4i- rca de trup @ni c6nd la sermul putemic al Creatorului l$ va pnmi inapoi din nou tovarelul ltrupul]: vitalitatea impreune cu mitcarea ei; ea singurtr va remane dincolo impreuna cu sufletul, $i cu ea se va pune in miFare spre lurnea cealalttr; cici nu este drept ca sufletul car⬠a ptrcrtuit $i a fost indrcptatItnpreune cu Fupul str prineascd singur suferinta sau bucuria. . 7& ingerii se mi$ci Si ei prin aceste uâ¬i puteri care tin deja vretuirea viitoare: vitalirarea, rationalitatea lsimpll] ii pofta sfante a firii lor, care e dragostea aprinsd de Dumnezeu. ln rumea lor nu existi nici r4ionalitate lcompuse], nici irascibi- rltate. curn nu existe nici in vietuirea lor. fiindca ln ei nu se mi$c6 rici zel, nici cuvant. pe care le aratd insd atunci cand coboare pe pemanl ala cum tot atunci primesc $i asemenarea umludlor noastre ca sA ni se arate a$a. de$ nu le au prin fire. ll cu ele; ata cum Dumnezeu se sluje$e de manie $i de cu deqi prin firea Lui e dincolo de manie fi de cuvhnt. In ac Cand ni se arau par a se mania 5i a se folosi de cuvin se slujesc de ele pentru noi fiindce in lurnea lor n-au -,lru le a aduna pe loate intr-una prin Economla lui Hristos' f'-a uom fi pnmit toate acestea vom fi una $i noi' care acum ll.areuim in frica lui Dumnezeu: l i dac6 vom siar-ur' vom l--an" in "". intt .ulti fericiti impreuna cu putedle nevezule liiu oo*nut no.,- lisus Hristos: $i acolo vom fi vdzufl toti ijina o singura Bl.erice impreuna cu Domnul noslru' 82. 'foate cale le va stvarti Dumnezeu in chip foane bun *;rru toaltr creatia Sa nu-i vor veni in gend doar la sfi$it[ul limpuluil. ci El a holeral ti a pregetit punerea lor in lucmrejnca de la inceput. inainlea tururor Seneratiilor: dar au remas ,.cunse in El ii nerostite Mai pe urma. aceste laite au fost i.r.op".it" d. proroci gi au pnmit o [Primal iefire prin Eco- nomia lui Hristos Domnul, dar imPlinirea lor o vor primi alrnci c6nd Acesta se va arlta din cer Pesie toate' ne va scula din t.6rana, va da innoire gi izbavire de dureri impreuna cu noi lntregii creatii, facandu-ne sd urcdm toti impreuoi cu El la silasul ceresc. taini vor fi li oamenii la inviere, ,dupa asemtnarea pu ceretti, a caaor creaturalitate locuie$te intr-o mare ttcerq uimire", cum scrie cineva, sau mai degrabd duP, ase lui Durnnezeu. 79. Firile rationale au progresat infinit in cunoa'te cand de la cele pe care le-au inleles din Hristos Donm care nu le cunofteau mai inainte, fiindce El a venit sprEi virea gi implinirea lor ii a noasfe. 8A La inceput fiintele spirituale, deti aveau inclin ea, nu cuno$teau iauhtea care curgea in ele, dar pe c teau in picioare [inaintea Lui] credincioase, au v6zut-o d din ele, clpetenia cetei, ctzand pe neatteptate din sla care era fi un mare numrr din ele cezand impreune i Fricd li cutrcmur au crzut peste ele, si erau acum migcd 8J. implinirearnâ¬rsului firesc al lumii rDateriale e incepu- deznedejduiau de ele insele pentru ci gandeau ce vor tul agezani lumn cle lumlna, lar lmpnnlrea mcrsurul giuluurt ln firile create e incePutul miFerilor spre Creatorul' care sunt agezirii lumii de luminS, iarimplinirea mersuluigindiriispaima care intrase $i se sild5luise in ele pintr intr-acolo toate $i in ele sahluia fiica de Creator. Dar atunci Du sfir$itul lumii slavei. le-a ficul cunoscute merelia puterii Lui 9i au gtiut ci t 84. O intrebare: De ce toate descoperirile fdcute de Dum- vor scula la un semn din partea Lui. Aceasttr tearne le-a] nezeu sfintilor se inmmpld in timpul rugtrciunii? Pentru cI nu erisla dmp mai prielnic pentru sfintsnie ca rugiciunea.sd dobandeasca o mai mare veghe. $i incepend de atu mai incolo, degi vedeau inclinarea pe cate o aveau in ciderea care li s-a indmDlat de aici multora din ele, Cand rugaciunea curge iniuntrul hotarelor curtrtiei, line de miicerile firii, ial cand e absorbitd in necunoat-ntsllt, macat ca nu Sllau ca va vent o vrefiE ln cafe av fie izbevite. Dar dupd venirea lui Hristos delinittea lti risipit. Acum poafie cu bucurie povara ei, frindci au vestea izbivi.ii viitoare, Cum ste scris, ,,acum strige fi nd din pricina poverii lor de acum, dar sunt incurajate de ce urmeaze sa vine, fiindci acum Stiu ceea ce va veni,I me ce mai inainte nu iau, ca sd fie milgiiate de ves vor iegi odatt din suferintele si din teama lor de acum". 8/. Dupe venirea mai buna cunoagtere lul Hnstos nnle muonate au ooD a intelepciunii lui Dumnezeu, vizj tere atunci curgein implinirea Duhuluisa 86. in descoperirile sale singuraticul poate se s⬠inalte pane la ronul lui Dumrezeu, dar dace disPrctuie$te psalmii, va fi predat in meinile demonilor. Pragul mandriei in om incepe din clipa in caie gandegte lucruri mari despre el insu$i: ',Treaptah de acum o intrcce pe cea a celor ce au nevoie de Psalmi" - n$n i au sugerat satana lui Ptolemeu egiPteanul cand i s-a ara_ 85. atunci ce diver\ilate de mijloace a lucral Economia Lui pentru marEinala: ..intelâ¬ge aceasta presus de necesikte. nu ca incetare a Pnlejunlorei . c i un t94 t95 ta( intr-o descoperire necurat?i, zice Paladie in ,Cartea lui" -, ,,nu1i pierde timpul in slujirea psalmilor li nu- nui trupul in osteneli trupegti, ci lucreazi doar osteneli flete$i; uitl-te neincetat la mine in mintea ta Si-(i voi slava trrea". Si a$a demonii fi-au betut joc de el ti a fost sit de Dumnez4u pana acolo incat acettia il ridicau, il la pdmant fi-l puneau in fiare. A ajuns chiar sd bea care se sptrlau fericitii frati. $i daci cu ajutorul aces venit minlea la cap, n-a mai implinit ceea ce ani indel fusese lucrarea qi vietuirea lui mtreat[ in liniltire pe sdl4luia intr-un loc linigit ti sterp. 82 $titi, fralilor, de unde a venit la firile rationale h rea de a face riul. Pentru cd i s-a piflt un lucru mic in ei faprul ca era supuse unei reguli potrivit strrii ei de rtr, de aceâ¬a ,,steaua diminetii care restrrca ln zori" [/r I a fost ptrrdsit de Puterea carc o sustinea li ,,a ctrzut fulger" uz 10, l8l din slava ei. 8& Din dorin{a de libâ¬rtate a lnceput gandul rtru creaturi li in numerul nesffugit al celor dou6 cete de firi tuale dintrc carc una se nuinette ctrpâ¬tenii, iar cealalti d li stipiniri. Una a cezut intr-o clipitd din slava firii ei fe 5i luminoase, din sekFul ei vecin cu cerurile li din I impreuni cu cele inalte, ti s⬠drette in adanc ca o t6rA dispretuiti a pdmantului. Tuturor celor care, prinse in ei, aveau si se abatd de la calea lor, aceasta le-a ceru intai sd iubeasci libertatea ti se iasi de sub reguli fi le apoi se poati insimarF in ele cat voia lucrurile sale. Fii Puterea dumnezeiasce ascunse in ascultare din pricina nului nu o lase sd se apropie de ei citi vrenre nu se su de bunivoie, ci de fiecare dattr cand vrea sd se aorooie i ca se insemanFze in ei acele ginduri. acâ¬a Putere sufli. ea $ o impri$tie de la ei. Atunci ea cautd un alt rnijloc ft cand prin l inguFli sa o convingA se iase din proprie v din slujirea sfinu. 89. Sn pdzim, fratilor, hot&ele supunenr, in rniinrle demonulur mendriei $i sa fim dpor casanuc t96 perasi de t9? -rea de grija Jdumnezeiascelcare ne sustine $i ne inconjoare. i. el se ne isprteasc6 prin necuraie $i a$a sa inveldm ct sun- lidl creaturr;ice nu trebuie se dorim o libenate care se cuvi- l-. doar Ct.atorului. Tinerii 9i cei nepasetori n-au nevoie se i,. mindri ca sa fie ispititide desfranare: oprindu-se putin din ^ ce n-a primit descoperirea Duhului Sfart, nu primege vz. roate oescopâ¬nflte pnvltoare la shrea si existen crurilor ti acliunilor lor sunt lucrarea puierilo. cere$ti . vederi ti forrne sensibile menite se ni le facd cunoscute ni le amte. Dar cele ce Fn de contempltrile lor ni se desco in ascuns prin miScerile congtiinfei pu$e in migcare de lu pe care o revzusd in noi; fiindc, e evident ce ele nu ni se i copert prin imagini, prin simfuri sau inv4eturi, ci Drin duri pe cale le pun in migcare in noi in tacere, cdnd suf este luminat dintr-o datE, cum spune Sfantut Evagrie, lu torul inteligen[ei: ,.Cand se aprolie de noi sfin1ii ingeri urnplu de vedenii duhovnicegri"s5. adictr de luminlri, de I legeri $ conternpliri de rol fetul. De la Duhul Sfant Cel vi finend de tfeapta ti misura duhovniceasca. Cend cine atins aceasta treaptd, a ajuns om duhovnicesc. 9J. Impnrafia g gheena nu sunt resplitirea sau rele, ci raspletirea unor vointe/dorinle lbune 94. Scopul pedepsei din parlea lui Durnnezeu nu es vederea adance a celor ascunse, penhu a putea ardta gan oamenilor, mitcirile $i lucrerile ingerilor, demonilor si telor, li pen!ru a cunoasle cele ce nu sunt ince. r?lzbunare asupra celor pe care i-a fdcut, ci indreDtarea ce grelesc $i povaFirea celorlall i . Acolo unde aiegtia nevoie de pedepse ti osande. Dunmezeu nu face se sufe nimeni doar pentru a preveni, fiindcd nu-i place se must numai sa face se creasca. Dace se folose$te de pedep nic de lnchinare in firea Lui vine insd un singur tip ,i ungor fel de descoperire: numai prin miqcdrile sufl;lui. T descoperirile care vin de la Duhul cu privire la acfiunil lucrun, la cele sensibile sau inreligibile sunl l ipsite de i auzr un sunet; sufletul e atunci luminat ti vede ctr prirq cele ascunse dineuntru, l i anume o descoperire mai inj gini 5i nu por fi intelese dec6r in ldcere, lera a vedea ceva faptelor sau rele], penfu cA se teme de inclinirile spre riu; dar acolo unde n t5 Evecnm. pratrr'tos ?6. t 9{i t99 -.riv de tecm6. nu sunt nici pedepse. De marturie de aceasta ll',.iu,rl T6lcuitor l-Ieodor al Mopsuestieil in cartea .'Despre l"..otie" unae scrie: ..Durnnezeu Se folose$te faF de noi de Liinui.i p"nt. .a ou"m nevoie de ele ii fac se se nasci in toti i;ca . Dupi care explic! de c! anurne e folositoarc aceas(' li"a, .,r;"u e folosiloare penru vigilenta noasrre: dovada e r""r,rt ci in lumâ¬a viitoare frica va fi desfiinfati: acolo va )-,imni doar iubirea. Fiindcd atunci cand Durnnezeu va fi des- irintat p?rcarul, va fi desfrinpt qi pedepsele. iar c5rd va fi desfi- lnpt pedepsele. va fi desfiintat ii frica." 95. Vinulea nu e odrasla unci bune fiptuiri. ci a unei voin- F/dorinte bune. 96. Cand voinltdotints n-ate parte la o fapti burtr sau re4 nu-i vine, o dati ce fapta e sive$it6, nici o rlspEtire potrivit cu ce se vede in afare. 9Z Prin urmare, atunci cend voinF/dorinta e orientati spre ceva- dar in ceea ce se vede din afad oftul pregltegte trupul sa lucreze contradul, el poate cettiga o rlspliiile ascunsE care nu e pe mesura ldptuirii lui din afare. Acest [discernemant] nu e cu putinli oamenilor nici chiar atunci cand rlsplata e pe rnisuri ostenelii fieciruia. De aceea, lucrul lmpad$ei ceruri- lor gi lucrul gheenei sunt sevarlite in ascunsul inimii' 9i nu seameni cu ceea ce omul face ln afartr 98 Una sunt lucru.ile fiumoase si alta e dreptatea De cete ori lucrurile frumoase nu sunt fecute de o gandire stricattl Dreptatea ins[ e o voinltdorinti care dzuie$e sd lte merâ¬u pe placul lui Dumnâ¬zeu. 99. Una e inviFtura scoasd din ce4i sau cunoa$terea do- bandiG din studiu, si alta e cunoafbrea adevirului Pe cate-l cuprind ci4ile. Cea dintai e intiriti de un studiu lndelungat li de osteneala cu invltetura, cea din urmi se ive$e din Ephrirea poruncilor $i o conitiinti luminoastr intoarse spre Duftnezeu' /00. intreg parcursul mi$erilor mintii in miparea lreptei duhovnicestise cuorinde in trei feluri de cunoalteri despre "u.... oou," soune ci sunt dincolo de curefe: in cea dindi suntem invdtali. in cea de-a doua suntem des6var$ili, i cea de-a treia suntem incununali. Doud din ele [iD de m nnr: prrru se nume$te cunoattere naturali secunda, cea doua, cunoattere naturali primi. a treia, carc le incunu pe acestea doua, e cunoa'terea inchinatei Treimi, taina eI a Duhului. SfA$irul celei de-a treia sute a capitolelor despre cuno A patra suti a capitolelor despre cunoa$tere I Des6^var$irea cSintei e inceputul curdtiei: desEvarri curatrei e incepurul limpezimii. Calea cure$ei sunt osterE virtutii, dar dobandirea limpezirnii e lucrarea descoperiril 2. Curtlia e dezbrecarea de bricarea de opinii $ prefaceiea a tainelor- r. Lere ce por tr stmFte tt cunoscute despre Dumn sunt cele pe carc in ir_rbrrea Lui le-a luar aslnn sr.6F f sul no\tru. Sunl figurile sensibile prin care Sfanra Scriface cunoscute simturilor noastre cele ce pot fi inplese diu mea nesensibili, chiar dace ele nu_L araE in cele ale Luil Ea cum i-a spus Durmezeu lui Moise: ,"Eu sunt Domnul ClS-a descope.it lui Avraam, Isaac gi Iacob in EI $adai [Ato{temicull Dunulezeu, dar nu le-arn Ecul cunoscut nuneb d nut [Iahve]" Ut 6,31; deosebirea intre,,El gadai,,9i ,,apr ehie" J,.Eu sunt Cel ce sunt',; /, l, 14] e ce prim;l aIrv se adre\a unor invAFcei. Aceea$i deosebire existd gi cele ce ne spun acestea despre Dunlezeu Denrm o cuno exacla a Lui ii adeverul Iretliratea] acesreicunoasreri16. '^ in tontormirrre (u vechea rraJilrc patimi, iar limpezinea e gandului in cunoa'terca e exeSerica yro-onenlalt, t afirma u LJubl) Intcrprelue ,,rcnsrbiti siSr ,,inteligibila . prezenle ij â¬slop'(.. a Numdu, lu' Dumnczeu s, " ror."", i . p"",J o f","r,, JDunnezâ¬u:cf EFTTtoLo. F t95tn. t ) . 100 t0l 4. Toale intrebatile privitoare la Dumnezeu vor inceta ina- inrea Lur cand il vom intalniin "0."" !,""1t:-,:lti :"_TIll 'il."r,,.- iar minrea singura il va cunoaste acum ca ple Cel V.fni. C-. era inaintea ei $i al Ce|rui adevrr al fiinpi nu e ;n1;parrr in inteligenla de o materie Fiindce Dumnezeu e deja .rnorcut de firile netrupe$ti care sunt deja in starea mai bune a rninl l l . 5. intae cele prin carc Dumlezeu Se face cunoscut acum in od natural nici una n-a existat velnic impreuntr cu El, ftre lncepul. $i nici una nu va ramane impreune cu EI ata cum este El, ldre sferiit. 6. Cdci daca Cel ce este, ti Care nu poate fi inchis in timp, eoare fi primit prin realit4i care prin firea lor sunt indicii ale- sorice ale Lui li a crror fire a fost f6cut5 in timp, lotuqi in ;Fditarea noastrd se nu facem din aceste realiEti nitte inter- mâ¬diari prin care s{ trecem spre Cel al Cirui adevlr e cunos- cut fare inrcrmediari. 7. Perintii numesc desaverfire a mitctrrilor inteligentei sta- bilitatea sdrii secunde, c6nd mintea descoperi ceea ce pe calea curalei tine de treapta lucrurilor tr-ansmisibile. Dar nu acesle misceri sunt cununa aleryeftl 12 Tin 4,7-81 mintii Cel⬠ce sunt mai prejos de aceaste cunund tin inca d⬠treapta lucrurilor transmisibile si a primelor intalniri; sunt ca nitte ?0vdfitori care invati ni$te gcolari. 8. Nu desevar$irea incununeaza o minte cumtd, ci faphrl de a tinti spre aceasti desdvarsire. 9. Perinfii spun ca deseva$irea li ceea ce-i premerge sunt regi\iri ale rnersului firii in limilele cureliei. /0. Toate cele prin care mintea inainteaze treptat li e atrase spre desavar$irea miqcirilor ei vor fi inghilite in Mijlocitorul [lisus Hristos] atunci cand aceasta va ajunge la descoperirea care e caDetul tainelor; cdci ea nu-$i va mai aduce aminte de ele, ca si cum n-ar fi existat niciodate. Aceaste randuiala va sGpini hrd sfarsit in viala viitoare. .1,/. Pirinlii mai spun ci simtirea duhovniceasca si c plarea firilor trupe$ti $i netrupelti e ceva natuml pentru tea rationala. Cand aceasta se apleaca asupm celei de-a spun ei. se inalF la sevar$irea mi$ciirtlor ei naturale; dar se apleace asupra celei dintai intr-un grad sâ¬aund, se afl colo de aceaste sivaqire, iar ceea ce s⬠cunoaste alcr se ce e un dar supmfiresc. ,2. Multi au crezut cd vietuirea [pe lrâ¬apta] duhovni un mare numir de ganduri despre tot felul de lucruri, re frumoase, conceplii bine structurate sau meditiri la cu cutarc tem?i; alfii au crezut cd e o inchipuire [a imagid de care se ocupd reflecfia, altii cA e o vedenie cale se ochilor, allii ce e sesizarea unei inlelepciuni lucrate de o ligenli adanci. Acettia nu $tiu ce ea nu e nimic din acestea: nici reflec1ie, nici idee, nici gAnd, nici meditarcl vedenie. Alfii au crezut ce e scruta bucurie stamitt int.-o scuna acalmie a patimilor, de o credinF infldc de meditarea Scriphrrilor, ti $i-au inchipuit ctr au atins rea duhovniceasc5. Ei nu $tiu cd fali de vietuirea duh ceasce toate acestea li altele asemenea acesrora sunt prunc cale nu vorbeste fatd de adultul care e in stare sa desele rugeciuni Si muhele osteneli care i-au ficut fai allii din pricina senmelor $i minunilor sivfufire prin m4i lor; altii din pricina inainte-vederii celor viitoare si a prorociei pe carc le-au [Eimit; altii din pricina vederii intalnirilor fati cdtre faF cu ingeri. Toare acestea ins6, , dacd sunt mari gi minunate iar cel carc a primit unul si din partea lui Dumnezeu a. merita sd fie numit fericit, centtrresc mult mai putin fattr de greuratea mtrretiei vietuiri hovnice$i, ii cei care le-au primit sunt la o distanF infini teze li e instruit in cunoalterea gi invdtAtura Scriprurilor., au c.ezut cd aveau vietuirea [pe treapta] duhovdceascl foane depane de treapta duhovniceasci. Nu oricine a p aceste lucruri a simlit $i viefuirea [pe rreapta] duhovnice dar clne s-a invrednicit de aceasta le are negretit gi pe a ,lJ. Vieruirea [p⬠rreapta] duhovniceasci e minunar lata tainelor. dar ea nu se invati nici de la oarneni, nici 102 l0 l - -.., ci se rldica in suflet Prin lucratea Duhulul Sfint la im- llEi,iirea po*n.,lo. prin inlelegenle priviloare la tainele dum- l"2siegti care se miSca in inteligent6' ,1. Cand omul s⬠intoarce de la pacatele cu faPta $i a bimit -andurile lrelelPrin reflectii care-l imboldesc se luPte impo- 5"u to., "ana 5-a curalit de rnediterile la luptele duse impo- ;uu tot, utun.l gandirea incePe sa sdmeasce migcdri privi- i)i,,. rr."l. ascunse. Dup, aceea depa$elte 5i inlelegerile l-;irou.e lu lum.u trupeasce, e inSlFle dincolo de meditarea i', moturile duhovnicetti, inrudile cu ea. li sti in uimire in iln iui ou-nezeu nu din pricina minunilor Sale falE de noi' .i din pricina Firii Lui, in linigtirea deplind care cade asuPra lui. Ac;asta e desdver$irea sfintilor in aceasti lurne. dar care, cum.pun Pirintii. e doar o mica gustare a danrrilor viitoare care sunt descoperiri ale tainelor slavei lumii celei noi de care firea rationald se va desfrta Ia inviere. .lJ. in vietuirea lde Pe treapta] duhovniceasce nu mai sunt nici osteneli, nici lupte, nici istovirea tnipului, nici luPte cu sandurile, nici meditare, nici convorbire cu gandurile' nici ir.ocupurea.u ele, fiindce ea nu mai tine de libertatea voin- l,i- ni.i a" o reflectie iscat[ de miscirile sufletului' ln orice vietui.e care tine de voinla sunt luPte ti e nevoie de osteneala trupului Si a gandirii. De aceea, atat feptuirea virtulii, cat ti vietuirea ascunse a gandirii, cele doue purtari ce in de vointt pe care le p5zesc majoritatea singuraticilor' cunosc osteneall Si lupti; ele au o legetura continui cu gindurile 5i preocupd- rile sufletului gi cer o deprindere Si o sarguintE neincetate' Migcarea duhovniceascd insa nu e supusE libertdtii omului' $i lucrarea ei nu se dobindegte prin poviluirea 5i inveFtura care vin de la altul. Mutti au pierit pentru ct au gandit aceasta' cre- zand ce ste.ruinta gandurilor ti iscusinF voinfei sunt de ajuns pentru vietuirea duhovniceascl, si cd ea ar putea fi dobanditi Prin invdletura, pove$ire. osleneala li voinlS' care i-ar duce alttoDat la treapta duhovniceasce pe toti singumticii carc sunt sub cer. Or aceasta sttr'in curela inimii dobandita depane de otice ostenealS a truDului si a min(ii, 9i de aceea in viala acea\ta cle-abra se gese$le unul din zece miide singuratici vrednic de vietuirea duhovniceasce. /6. Mulli allii s-au lAsat invAFlr de scune insefimdd nute in scris in ce{i de oafiFni intelepli care gi-au urrfl bele $i cizelat cuvintele crezâ¬nd ci au atins efectiv vi duhovniceasce; ei n-au inleles, nici nu s-au gandit cd lucrale nu poate fi cunoscutt de oanEni prin cuvinte i prin exerci{ir ti invaFrura. Tainele Iui Dumnezâ¬u nu sc i prin cemeali ;i cuvinte, ci sunt insemanFte de El in i prin intelegeri minunate privitoare la mirelia Lui qi pun ln miScare intr-o inleligen(A curati. /7. Toli cei care au fost invtrtati despre frgrduinle p zire saD cemeah li au câ¬$tigat o cunoaltere a tainelor plq de la simluri nu pot fi pu$i in mifare spre o in6legere a celei noi decat plecand de la lucrurile simlire. Chiar dc{ foane invitati, ageri ti subtili, nu vor putea cunoatte din measta dactr n-au aqrl parte de o descopâ¬rire a Dlb ld- renclrul ravel a scns mutte oar crne n-a avut Darte de Lruhul scnsonte lut ce anurne a sustal et_ despre cele duhovni nu poate sim[i numri ,19. Vrednic de Dumnezeu se-[i pard cine savertette rca celor dumnezeietti cu Iuare-aminte si-ti pare cine tristare, ti care, chiar dace ascultare. 20. O vieluire vinuoase du\tr la capet in odihntr lfdrl nelil de cel numit fiptuitor li inlelept in Dumnezeu va tanictr, urati ti blestemate de Dumnezeu, daca se a$te o prirneasce in odihni [firE ostenealtr], degi anrnci c lucreazi viefuirea lui e in star⬠ti de osteneala gandului cea a trupului. Se nu crcade ce atunci cand vin peste el I rele poate spune doar: ,,Dumnezeul meu!" $i lucrarea sa gi implinitd. inlelege acest lucru atat cu privire Ia cele de tine personal ti ferd intennediar, cat li despre cele se in afare de lucruri sau persoane. 2/. Pazefle-re de genduldemonic care. pe cand asrepfi bun6teti le lviitoare], te invaF prosrii $i-t i aratd o piat "oricncala pe caile dreptei cunoa$teri ti lucnrri streine de in- lsleaPta ProvidelF' r7 Cet care nu prirne$te cu bucurie la slujba polara uratul ,-i.r,r"alal, lancezeala Iakedial, inebusirea' intunecarea tl lli"r.rii. "rti"".i "l".rti[ei. Punandu'le povara ca si cum ar fi iil",, i"..r lui Dumnezeu, ci vrea sa fie usumt cu desaver- l']Ji..1., u.".,u uu n Predal. chiar dace nu vrea' in mAinile l'ji'lnurur a"tf.ana;i si, in toc sal aduce Prin ele drept jeftfa lirr,, i-p"r sau, aduce in fiecate zi satarei drepl jertfe urat mirosiroare rnidularcle lui' 2J. Credeti-me. fratilor. lAncezeala [akedia]' roropeala" po- vaia membrelor, tulburatea fi incetoFrea geodirii li toate ce- lelahe lucruri aptrstuoare care sunt soana ascellor in linittire' "1,.t ro..ul lui bu.n"t"u Nu socorif ca sunt lucrul Lui nu- ,iui t,rminatea la stu.lUa' curatia gandirii, veselia li seltarea inimii, mnngnietea lacrimilor dulci si convorbirea luminoasi .u ir. Ca"i iot.i'it int"legerii mele chiar 9i gindurile de blas- i"*f fit"fai 9i de slavd di9arr6. ca fi mi$carile urarc ale dâ¬s-'f.anarii .^t" obisnuiesc sa-i 3tace pe singuratrci in liniitire' ,uu ouri*u p"nrra, ei ingi$i, toate aceslea' afar' de mandrie' oor fr so.oriie Or"pt lenle curari $i lucru sfrint al lui Durnne- l"u, "iiar a-e .mguraticul e incd slab in fata lor' dar le rab- al ia.a u i"pi din ;hilie. Fecand acestea' el steruie in lupta oo*nrfui ori"" s-at intamph, bine sau riu' stetld la Postul seu, dacd acesiea nu-i vin din relaxare sau nepisare Ceci dacd ele nu-l biruie ti el nu iese din locul luptei sale' care e lede- rea sta*itoare in chilie, acestea vin asupm lui doar in scop de luDte. Dace aceste diverse lupte risipite de-a lungul clii sin- guratice ti se Dar exceslve pentru lucrul lui Dumnezeu' cum ".1 lna,arni si a5rep6 tuc.ut br.rcuriei. daci nu tii seam6 mai lnainte de intristlrili care trebuie suferite pentru El? 24. Daci unii singuratici neglijeaza fltra motiv cele tapte laude randuite canonic drept reguh sPre Inaltuirea celot ce se lupta cu 6emonii, 9i acegtia i1i sfun: ',Eu nu mai sunt 'ob duhu- l"i o..f;;;i;,;iar dactr e un bdtran vechi in vietuirea lui atat in rapie, cei si in ganduri. sn gtii fara nici o indoiaH ce rc intristare. Dar Si le impline$te cu ate acea Ducune, mai vredn bucurie, e gata li 20-t t05 amagette incercand se-ti acopere rutinea rea lui insuti, penrru a nu ldsa odilna Si a sA scape de 25. Existe o lucmre durMezeiascA care insotelte fip curati a singuraticilor; ea il umbreste din cand in cand ni ea chiliei lui, $ atunci o sf,llare negrtritt cade pe rl tate in inima lui, feli sd-i ftie pricin4 $i-l despane atu toate gandurile obitnuite. Unii Ptuinti nurr|esc acest ,,loc limpede", altii ,,vezduhul libefiAgi", iar atlii ,,loc cui firii", fiindctr arunci omul se afla ca in lumea noutr, b Dumnezeu in tol ce sivarte$te. Unii reman in aceasttr des $i odihnl dinspre lupte zile intregi, mulfi chiar $ase ori zile, dupe care acest dar le este luat li sunt iara5i in intunldar dupd cateva zile gdsesc din nou acest dar $ se umpl rigi de desfitare. Ori de c6re ori std in acest har, singuia nu mai t.ebuie se se supuni regulii nici pentru slujb4i pâ¬ntru rugiciuni, nici pentru citire, nici vreuneia din re randuite pentru creaturi, fiindce acesta nu tine de voia Dar daci gi dupi ce trece acest moment va disprepi reg! $i obiceiurile r6rduite pentru singuratici afard de cazul $l sesupune re necesrtate sau de boale, atunci va fi predat in mAinile de lor, chiar daci ar fi un inger in viefuirea lui, poate nu n decat, dar negre$it la scun timp duptr aceasta. 26. DacE crede cineva cd lancezeala [akedia], intun 5i tulburarca gandirii amestecate de punarea de griji a lui in fEptuirea luminoasd nu fac parte din aceasttr cale si o rerecire, li de aceea le invaF ti vesleSte ce existe o sir cale in care bucuria se revarsd neintrenrpt, afla ci acesta se te scoa{5 ln afara clii lui Dumne?Eu li s5 te Fedea ademonilor. . 27. Patlmile trupetti, cum sunt pofta, mania, dragosk intalnirile detane g. a. m. d. sunt domolite prin post, stuj $ederea in liniqtire. Patimjle sufletetti, adice risipirea lipsi cunoattere, cum sunt invidia, slava deFrti, nDndria S. a. sunt frcute nelucrdtoare prin rugeciune, citire gi cunoai care vine de aici. Cine a. vrea sa linilteasci patimile rui $i se biruie ne$tiinta inteligentei {Are unele ca acestea. \e i l {)6 20'l veqte in de$N1e zadar: prin acesiea instr se opresc chlar nescute de intunecarea gandirii. 9r ga,ndurile ?8. Un trup singuratic nalte o gandire singuratic5; li cu ce nitoare din caae va ieti familiar cu Dumnezeu pentru ci mit un dar mai leuntric. Dspretuirea psalmilor e instr nicd dacn ii oprim din m6ldrie, sau ne scirbim de ei ca lienii eretici, sau dace nu-i mai rostim din trandtrvie. cuprinde o parte din ei in fonna smerittr [de ruglciune] chinarilor neintrerupte inseamnd destrvar$irea osleneli dI danrri Si o face sfanri prin sfintirile Lui. Osteneala ! nlrii face pane din orice f:iptuire fiindce atunci din ele e str fatneasctr mangaie.e; ea face osterelile ca un fagut mrerc pentru cel carc le indurtr. Pentru cine simte pulirr ceala ascunstr ineuntrul ostenelilor chiar gi punarea c dulce din Dricina ei. 32. Curdlia rugiciunii e tecerea gendurilor obilnui cele trupegti ti miicarea n{valnictr a celor ce sunt dulci suflet. 3J. Curltia inimii e gardirca lirDpede ii ldrl lupie l& freametd necontenit li spontan luc.uri ascunse lt trer! amintirilor urmelor lesaie in inteligenF de cele trupetti. .t4. Nu attepa sa te rogi abia dupi ce re-ai curdfit pdttierca gandurilor, ci imprettierca lor str fie stirpiti dG ruinla rugAciunii ti de oulea osteneah pentru ea. Cici a ricidecum incetatea lor; ea zdrobeite bupul $ povdgAndirea in inlelepciunea unor lucruri noi prin Duhul a$tepF si re rogi abia dupe ce ai vezut gandirca ta ajun snvaqiE ti mai presus de orice aducere-aminte a acesbi alunci nu te vei ruga niciodatd. Cici tocmai plecand rugeciune, se spune, se intample a|a ceva celor ce s-au nit rnul0i vrerne in rugdciune $ au gdsit plecdnd de la ei chiar nepitimirea ins6$i. inainte de rugeciune. Cine roagd, nD se inchina li nu implora inainte ca gendirea fost intlFti dincolo de imaginile a tot ce este aici, acela destvArsirea inainre de a fi trecur de ffptuire. Dace a, o noblefe exacti, dar li aceasta cu anevoie, ooar oentru ceasuri ti nu tot timpul. Aceste lucruri, cum spun, se in doar amreori gendirii ti numai prin prelungirea rugdci N-am auzit vreodar, se fi cerur-cineva gindirii agicer 208 t09 .,,inr6 ca gandirea sA rarhane in lacere la adAPost de impteg- llrr" .are uin ae tu ".le de aici $i de la amintirile lor. atunci llj. .u' fl n.uoi" de rugeciune. fiindca gandirea ar fi de1a l,lauarliu It ajunse in Dumnezeu si Dumnezeu in ea. SPU- l-mi. deci, t|l, care cauti acest lucru ca pc ceva ce_ti este la :.','deminn: il vrei pentru totdeauna sau doar din cand in cand? n"c, doar din cind in cand. nu e bine, fiindce nu ccri deral o iarte din ceea ce ar fi cu putinti neincetat: dactr pentru lot- f,auna. atunci alli cl doreii inca de aici dâ¬strvat$itea viitoatâ¬' cum Cre{ fi|esallenlr. JJ. A nu consimfi la cele ce se arate gaDdirii la ruglciune d?i in puterea noastr6. Dat ca, odati indepfutate acestea' gen- direa se ramentr in ttrcere, dincolo de luptn ti de irnagini' ?n- tltle puterea firii. Dactr vtei ca gdndirca ta si s⬠reragl Putin din impreitiere ca sa faci loc ruglciunii cuate, retrnSe-te din cele materiale, din grijile de prisos ti din risipirea simtudlor; crci in mesura in care aceste lucauri se rctmg vei 8!si un loc lipsit de orice irnpreltiere pentru rugeciunea curatll. Acest lu- cru se va face in parte, nu in chip destrv&lit, dar dace te sar- guietti neobosit vei putea afla pulne odihna. Nu vom fi osAn- diti pentru ce se pun in mitcare ln noi imagini 9i g6nduri, dar vom fi osnnditi sau miluiti pentru faptul de a fi consimtit sau nu cu ele, sau pentru a fi zibovit in ele ori a ne fi curf$t de ele. J6. N-am spus asta ca sd intind mana imp.ettierilor' pentru a le ingtrdui gandirii, ori pentru a artta ingeduinE pentru ratti' le care ne vin de la ele, ci pentru ca se nu incetezi rugtrciunea din pricina lor. Nu trebuie str incetem rugdciunea pentr! ce nu suntem vrednici, nici buni de ea. Dimpotrive, umilili de vede- rea stabiciunii firii noasre ii conttienti de faptul cA Prin pro- priite noastre puteri nu suntem in stare de nimic, si ne intris- lArh $i. in acelasi limp. se ne inEti$6m rnereu ca nigre vino- vati rugaciunile noastre Celui ce Poate toate' metturisind li strig6nd impreunE cu copiii din cuptor, ei ca ni$te nevinovaF' noi ca ni$te vinovafi: ,,Pictttlit-am, feredelege am f{cut ina- tnba Ta. CA a Ta, Doamne, este dreptatea. iar a noa$ra nriF oarea felelor noastre. Nu putem deschide gura inaintea Ta din Pricina ruginii $i a nelegiuirii pacatelor noastre" [Dn 9,5 11 Iar impreund cu sfantul lproroc] Ieremia se strigim $ n necuraF:,.Tu, Doamne. impfuafe$O in vechi $i scaunul neam Si in neam! Nu ne perdii penol'! totdeauna li nu ne retecim pentru lungime de zile! intoarce-Te c6tre noi vom intoarce!" lPlg 5, 19-211. Fecui iareti vii. sA ne mistuiti, si n⬠rugam; nevinov4i, sA ne mglm; vinovati, ruglm; inthati de s6ngele renilor noastre, sl ne ru zuti, si ne rugdm; io intuneric, sA ne rugim. Niciodad incetim sd ne rugem sub pretextul ci nu suntem vrâ¬dni rugtrciune li a5a cum se cuvine pentru cele pe care le clci Domnul a zis: ,,Nu cei strnitosi au nevoie de d 9, l2l. Si n-a$teptitm se fim senatoti ca si venim la doc intrucel suntem bolnavi, se ne grlbim li rnai mult sp.e ne infifitih inaintea Lui in rugiciune. Dactr suntem I tiati, daca am ctart li cadem, daci suntem bolnavi, sl dintim toate lui Durnnezeu in rugdciune. lncetarea ru e supunerea fattr de cel care ne oprimi. Cattr weme ne ti cerem ajutorul lui Dumnezeu, aratim prin aceasta suntem lene$i, ci dorinta noashe e in lntregime in sDre cele ale Lui. JZ Pudne'ralea sau asprirnea rdspltririi nu at6rntr norq numerul 9i de gravitatea picarelor, ci mai degrab{ de cunoalterii lpecitosului], precum $ de temperamentu de prilejurile li momentele picarului. Omul e jude. mult dupe ponderea celei dintei [a cunoatrerii] decnr a.le i din urmd lde numarul li gravitatea ptcatelor comisel. J8. Nimic nu e mai iubit de Durnnezâ¬u si nici o cere rnai repede auziti cum e rugeciunea prin carc omul ce rea gresâ¬lilor ti putere ti ajuto. pentru indreptaEa lor; piedicd ugor pedepsirca lor, chiar daca e vorba de gleF tul de grave. Cel care poarti de griji de indrEptaEa va primi neindoielnic Ai aceastA ce.e.e. Daci irNi ln de ie.taE mintea nu anEste.A $i cerâ¬ri de indreptare, cercrile de iertare nu vor fi primite, pi el nu va fi sc pedeapse: chiar dact inmulteste rugiciunile, ele nu-i auzite, ca nu cumva nefiind pedepsit si se faci prilej tarc li pentru altii. 2to : l l J9. Orice pedeapsl sau intamphre in chip de osande care vrâ¬a sd faca sd piare unele lucruri prin ameninFri li cu fo(a e nline de curse $i nu duce la nici o schimbare; $i chiar dacn :xisli o schimbare, e sprc un rtru ir mai mare. nu spre stivili- ,rn lui Dar c6nd pedeapsa e ti povdnri.e li indreptrare $i poanA ssrnnul milei, atunci in ea se unesc chinul li uSuratea. O ase_ nenea pedeapsa e prompte dar 5i moderat?l, in vreme ce cea- lslte e doar pline de asprime. Inlelege ata li luptele ascunse: dneon ele n⬠zdrobesc, alteori ne dau uturare, uneori ne chinuie, alteori ne odihnesc. Cine e in mijlocul lor sa $ie ci ornble pe o cale obifluittr, care are ln ea ti povituire !i invd- titure. CAci o cale in care n-ar fi decat ne.az $ intristare, fdre [nidejde de] schimbare, e sernn de ptrrlsire din partea lui Dumnezâ¬u. Nu vorbesc de luptele care vin din relaxare, nici de intristarea care vine din neptrsare, fiindcl pe acestea Du se cuvine a le numi aceste lupte, ci vorbesc de luptcle celor ve- ghetori, ca.e se [io in bunt randuiale ti-ti pizesc cu grUd sim- Frile ti gandurile, Si la care luptele vin dintr-o economie [dumnezeiasca]. Alte sup&,ri vin de la o gdndire negiutoare, predate intunericului, lancezelii lakediei], tulburirilor 9i in- dsterii: ele sunt fire sfe.sit in cel care n-are reMare, dar o minte inteleapG Stie si le indepAfieze prin smerenie $ mul- fumire, ascultind de sfatuile birbatilor care au cunoatterea ti expe.ienta luptelor, chiar daci fali de allii aceitia par simpli lD ce prive$te educatia 9i invetetura dobandiE prin scris ti pnn cuvant. 40. Una e cunoa$terea dobeldite din lupie gi alta cea do- banditd din inveFmra ti subtirimea milcrrilor [gandirii]. Cu- noaitere dobandite din lupte are nevoie de incercare. De cate 0n cei a ceror inteligenF ti intelepciune vin din invttitura lor nu se lulbure cand sunt in incerceri, dar cei simpli ii needu- cali in ce privelte cunoa$tere o au prin feptuire. e il 4./. A$a cum e cu neputinte si inveti rneite gul trasului cu arcul in mijlocul multimilor li in piete, ci intr-un loc pustiu !i 8ol, bun pentru cursele de cai $ tnsul sigeglor. unde acestea Pot alerga neimpiedicat spre tinla lor, tot a'a e cu neputinF sirnvele cineva arta luptelor duhovnicelti si alergarea iscusiti spre tinta dumnezeiascd, niqi me$tCtugul gandurilor $i lepciunea navigdrii duhovnice$i pe aceasre mare cu daci nu cunoa5te multele ei resuNe si curse, dact nu intr-o linittire neincetati, in locul gol de tot ceea ce imprtrgtie inteligen(a, sau care o f:rce sd incetez! impld necontenili. Cine nu face asa va cidea. 42. Toatd osteneala vie{uirii unificate in linigtire stii etape: india a inceputului, a doua de mijloc, a treia a i rii. Intaia e inso$te de frica Si durerea ascutiti a intris pricina aducerii-aminte de cele trecute l i a spaimei insolelte pe bund dreptate. A doua poartd semnul fel imbolduri ti rnangaieri, fiirdca prin ele cel ce se pocei intelepciune se apropie de darurile lui Dumnezeu da cur.itiei dobAndite prin ceinF $i lacrimi. 4J. Cind prin neincetata linigtire, prin osbnelile vi lascetice] ti gendul la plcatele care-l apase fi-l fac s! ti pe calel insoPtte de obicei $i un plans indelungat, la sm$itul prirnei etape, in osteneli potrivite li o mare ln aoucerea-arunte oe Hnstos naoetoea noastra t/ /rm ii incepe sd inainteze in cea de-a doua, atunci ciinF preschimbd in veselie, fere ca el sa vrea aceast4 pentru teme ca aceasttr a doua etapi in lini$ire s, nu fie o arn 44. Semnul ei e acesta: in gandire incepe si se iv nrdejde ti in ciinta incepe st se arnâ¬stece incetul cu inci mangaiere, in el incep sd se mi$e ganduri de bucurie ce acum ili poate aduna cu uturinF gandirea din imp Acestea se lntampli atunci c6nd el a atins pe deplin a{ etapi, penlru cA gandul sau se preschimbt intr-allul, mai e cel obifnuit. ct unul care nu seamtrna cu el, iar cC se intampld acum in gandirc nu mai sunt lucruri naturafi cepe se vadtr inlelegerile $i tainele ascunse in psalmi citire[a Scripturilor], ca $i in celelalte eveniFEnte sensibi ti in contemplarea ostenelilor feptuirii ei; o dulceati i sa se ameslece In osteneata sa. rn postut sau versetele s ti in celelalte osteneli ale Eptuirii sale. Si indatd ce inc se roage. simlurile se retrag flrd o lucrare a voinlei. iar l t l l r l r"ri le incep sii se adune simlind un vezduh liber de dincolo lliupre, iar el vede nava gandirii plutind frumos fi inaintand. lrg.crnd in rugaciune 9i virtuli. progresand din zr in zi Aces- ;a sr altele mai rnari ince insoFsc aceasta etapa de mijloc. ,end ce omul e inelFt de darul mrlei lui Hnstos la vieFirea 'mai presus de fire. lJ. A$adar, citi vreme te gise$i in prima etaPt, ostenette-te mai cu seama in slujba prelungitl a psalmilor, in multa lor rosrir⬠$i in osteneala citirii ScriPturilor insotite de o foafiF prelungit, care cu infocarea ei curiti 9i ltrmuregte tupul Pin asDrimea ostenelii ei aceasta poate si ca$ige iertarea picate- loi mai mult decit oricarc alte osteneal4 ea dA marca putere a clintei, fiindce obicciurile dinainte prin care s-a deprins cu qerusinarile incilc5rilor legii suot lnvinse de foarne. 46. Cend apoi cu ajutorul cerului te aPropii, cum spun Pi- rintii, de cea de-a doua etape ti incepi str simti in tine ci ai ajuns la ea prin semnele arrlate mai sus, fiindc, vezi unele din ele in sufletul teu, micprszd ahrnci PuCn ostenelile dinainte fire se tai insi rldicinile continuitifi lor, ci schimbandu-le pe unele cu altele, ostenindu-te acum mai mult in rugtrciuni 9i cereri decdt in psalmi. nu ince6ndu-i p⬠ace$ia din urma. ci dand chiar la slujbe celor dintei un loc rnai mare decat osti.ii psalmilor, pe lange rugtrciunile ftcute la alle ore. De aici vei vedea indrezneala pe cate o vei dobandi zi de zi la rugeciune, vei vedea inirna ta biruird asupra gandurilor rele, patimile umi- lite, iar gandirca ta veselindu-se ti intinerind la rugiciune. $i te vei vedea pe tire iosufi devenind din clipl ln clipt altul p.in innoirea pe care o vei primi de la ajutorul care vine de la har, 9i puterea lui Durmezeu care te umbre$e [cf. Lc l,351 in linittirea bine pezite. 47. Din clipa in care omul incepe vieluirea proprie treptei 86ndirii, care su in rneditarea neincetati la cele dunmezeie$ti' It pdni in clipa in care ajuoge la vieFrirea duhovniceasce care sU in faptul de a fi lovit de minunare in fa(a lui Dumnezeu' el are nevoie mai mult decet de orice alta osteneala de con_ strAnserea [violenta] rugeciunii insotite de ingenuncheri' ftrre a lesa deloc postul, gusland dil} hrana sa cat e nevoie ca trupul se poatE susfine toate aceasta osteneale a rugdci Dar cird se va apropia de intrarea in vieluirea celei di-a etape $i va fi inceput sd umble induntrul ei, vietuirea sa in afara oricerei consr.angeri; fitndca spre lot ceea ce $ea mai inainte prin consr.angere e atra\ acum de constti rea placerii. Puniind caper constrangerit, minunarea il acum aici fiirtr ca el se vrea acest lucm. Fiindcd din Dri desErerii inlelegerilor pe care le primeire neincetat sti intreagd cdzut cu fa(a la pimint, 'i rugdciunea lui nu rEi noa$te nici gend, nici simlire, nici imprertiere, nici medii detr srmte mereu ceva. Nu vorbesc aici de minunarea d vartite inaintea inchinatei Firi a Domnului domnilor [cf.ilO, l1; I Tin 6,l5l. cand inreligents e ineltat.e dincolo de ide jos li de orice ar putea simti, ci de minunarea care c suflel in fafa Economiei Lui celei in mulre feluri tEf 3,9 care se implinegte in lumi ii geDeratii, ,i pentru ceea c4. ea zi de zi ti clipi de cliptr, in ascuns fi pe faF, in tot ce de oln. 48. Cand mintea e pusd in mi$are de har sDre cele duho cetri. atunci din pricina dulceii cunoa5terii pune captrt m vreme orica.ui garld $i o.icnrei amintiri, si sti linistitA mite. Nu vorbesc aici de reculegerea totali care are loc in templarea lui Dunmezeu, cand rni$cerib minfii se preschi in uimire sau, mai degrabe, cand minlea ramani l iosit nu$ceri o zi intreagi. ba chiar doui sau mai multe. Ceâ¬a intample dintr-o dard drn contempltui sau alte descoperiri e incetarea totale a oricdrei gdndiri, nici iesirea firii din, noatterc in necunoa'terea mai inaltii decat cunoarterea, spun Pirin1iis7, ci. cr e vorba de pacea li bucuria care inso aici belia gi infocarea inimii. Uimirea desdvArqitA in ruglci fi absenla oricarei simtiri a celor de aici n-o intalnim in I una din cunoa$rerile Si desfetirile duhovnicesri afard de tu ringrrri De altfel chiar dact uimirea cade peste crneva $i 5? Aluzi⬠l. Dronisie Arcopagirul 5i viziune.) noattâ¬nr pe carc lradi(i, sinaca a incerc?r st o evagrian, domjnmtA: cea a ensrarej gnosrice. 2t4 2t5 tarLrl minrii lui gusle desfetarea duhovniceasce, el n-a ietitj611gr drn cunoagterea de aici. ci gdndunle lui sunt strAnse irturnrrul siu, linigtindu-se doar gandirea obi$nuita. Cunoal- terca e, aFdar, meaeu prezente in el: cunoatte, aude $i simte. E inrr-adever adunat in sine, departe de orice imprdttiete $i 0u practictr nici o rneditare ci, din pricina desfdradi intelegerii duhovnicegi abehrte peste el, e lovit de minunale, fi, tinut de consrrangerea acestei negfiite dulce$, rarnine in picioare in rtcere sau sta pravilit la pemant. Pentru ci ttupul nu poate s{ indure aceasta. iar simturile sunt strellse ineuntru ti madula- rele sunt tepene, cade hre voie cu fats la pimerr! gendirea sa fiind scoasi in afaia celor pamaflteiti ca li cum nava lui s-ztr odihni deja in viala viitoare, deti in el rimane o simtire aden- ce a celor de aici, da. ftrrt nici o gendirc la ele. Toate acestea sunt atmse d⬠dulceats intslegerilor duhovnicetti pe care le vede. Cei cale au ficut experients acestor lucruri ttiu ce uâ¬au se spun. Ala stau lucturile. Ca firca str se afle, cum scriu P5- rinfii, zile intregi dincolo de ganduri, de cunoattere ti oricc simtire, se intampli numai cand avem simtirea lui Dumnc- zeu. in rest. chiar daci mintea s-a linistit, ea continud sa aibtr simlirea celor de aici. Dar cend Dunmezâ¬u face o descoperirc minfii, ou mai rturane in ea nici o simfire a acesiora. 49. Pe mesura ce gandurile lumii $ se lrnpu{ineazA in gAn- dire, [i se deschide o uta c,[e duce la bucuria in Domnul. Ca|e vreme nu simti aceasta bucurie gendirea ta nu e in sta!⬠s! se adune intr-o reculegere necontenitlt in rugiciune. Toli Sfintii Ptrrinti au constalat o sctrderc a luptei cu gandurib cand acestea se imputineaze fi se ivette in ea o odihni de orice im- preltiere. Catjt vreme instr gandurile mi$une roi in g6ndire, nimeni nu e in stare prin puterile lui, chiar dacl se lup6 djirz cu ele, se se reculeagi la rugaciune pantr ce impufinarea lor nu aduce liniltirea. Nu o poti grsi in intalnirile neincetate cu oamenii si lucrurile lor. Dactr spui: ,,Nu sunl in sta.e de o aceaste izolare neincetaG li neintrerupti, nici de o asemeoealndepinare de lume qezind in chilie", atunci, frate, nu mai cere cele De care le dobandesc cei cale umbld dincolo de lurne' $i anume linigtirea de tulburarea gandurilor, care e oberqia bucuriei $i care consti in concentrirea.la rugdciune i singur gand insetat de Dumnezeu, prin care se inv de curiia inimii care ne face ftre voie se iesim neidc lumâ¬, datoriE gandirii care se odihne*e neincerat in zeu. CSci imputinarea sau inmultirea gandurilor, ap de cu.Atie Si luptele mai mici sau mai mari a6rne de sdl4lui.ii noasrrc. J0. De cate ori nu simte singuraticul ce in el se misci dlri mai presus de trup datoriti izolirii s a lui siu, dac, ostenelile tui se imputineazi. Aceasta din Dricina lui cI e cu rorul mon fag de oarneni. 5/. Omul primette linigte de la ganduri in nqsura fu se depdrteazd de gâ¬derea in lume 9i pitunde in locuri si ratrce ti pustii, iar inima lui simte depanarca de oric⬠Ctrci in pustie, frate, chinul care vine de la ganduri nu e cum. nu e rruue nici osteneala luptei cu ete. insegi vr pustrulur omoari in chip firesc mi$erile lumerri ale ini J4. Mistuie-ti rrupul in necazuri si osteneli in acesre Ipustii, fiindcA a$a va remane in curdtia lui, penrru ca a o stdnge in ea ferind-o de aracurile lor. 52. Ala cum nu e cu putinli st fie limpede vederea care ste lange fum, pani c⬠nu se dep'fieazi de el, tot e cu putinti dobandirea curdtiei inimii $i lini$irea ganfira sioguretate, departe de fumul acestei lumi caie faF simfurilor Si orbeste ochii sufletului. 5J. Nirneni sa nu arate o $tiinte detarrtr,i sd contfazice lucru: clnd suntem intr-o aiezare omeneasce. avem gandJ acelei a$ezari; cand suntem in puslie. avem gandr:nle pu{ cand suntem lntr-o mulfime, avem gdndurile multimil: I suntem singuri Si izolali de toti, averh o minte sinsura Care sunt gendurile pusriei? Mitcirile care ies dintr; il omorettr, cdci nu e cu putinti ca, fiind mo(i pâ¬ntru lum mi;carile noastre, si nu fim puti in milcare de Dumrc Liniitea mitcerilor lumesti rrcbuie sd fac6 loc migcnriloi Dumnezeu.^iar necazurile_ tru-pului trebuie sa ne facd silbandim o gandire singuratice [unificata]. :10 2l ' l .ind din obisnuinF cade iaresi in trendevie se nu se umPle iin nou de patinu. Asa nu ne vom hpsi de roada oslenelilot :dasrre dinainte, iar prin liniilea gindunlor cu care ne um- irg5te pustia vom intra degraba in libert iea sufletului de i,ncolo de lunre, vom primi neincetat in suflel semne dufiure_ igiegri prin innoirea inteligentri $i vom dobendi upr darul lui Dumnezeu' 5J. Dace vâ¬i veder, frate, cd sufletul ttru slibe$e din prici- 'la ostenelilor fi a inttisttrilor lini$irii 9i singuregfi, ci viats dcrasta [muritoarel te mehne$e fiindca ve2i acum trupul tltru sltbind ii gata se cedeze ti Sandul [la DurnDezâ¬u] slibind din oricina acestei vederi, oputre-i atunci o gandire &eapti ti o a6ngtiinli plini de frica lui Dunmezeu Cel ce este cu adcvirat si mengfie suflâ¬tul tilu. Afla ctr o viaF scuin $ ln d.eptate dupe voia lui Dumnezeu e mai buna decat zile indclungate dar care stamesc mania l,ui. Mu-ti aminte de viaF sfil$lor dinaintea la, carc nu se gandeau la ei lnfiti cat Ia voia llri Dunmezeu $i care au lndurat cu totii aceasli viali in atezeri lomenetti] sau locuri pustii, pane c⬠au hsat ti pfutrsit accst ,,rup al umilintei" fFLp 3,211 pi.n cue au implinit cu oste- neala calea fricii de Dumnezeu. $i c6nd se apropia ceasul iesirii lor din lume, se bucumu mult pentru ce pfin pufinele necazuri de aici au putut scepa de relele carc lovesc suflehrl ca s,il piarde qi in clipa iegirii lor [din lume] se allau in inti- mitatea lui Dunmezlu. J6. Dace doresti sd te lnalti mai presus de patimi, invat, rnai intai stratagemele unei asemenea lupte. I1i voi spune un cuvant $i si mt asculti: nu incerca se birui patimile prin lup- li, caci patimile nu se biruie ptin luptei ci sile$e-te sd le sll- be$ti cat poti, fltri se te lupli cu ele cum fac cei negtiutori. Niciodata st nu intri in lupti pentru cur4ia sufletului. Caci acela care vrea se inre in locul curetiei cu acest gand nu va simli nici rnacar pacea dinspre g6nduri, fiindcd nu va fi intllat orncolo de tulburarea gandirii, nici nu va atinge locul limpe- ztmii. Tu inse rtrpe$te patimilor hrana lor. caci acesta e scopul strategiei. vezi ce anume hrdnege fie{-are patimd in Parte tiIrr iscusir cand o intalne$i. Cand sldbesc patimile, se impufi- neaza $i gandurile, care sunt fumul lori cetld ]e imPu(il gandu;le; gandirea inceteaza fi eanevala mi$carii ei; iar ie l,nist.ste sandirea. shingerea lconcentrarea' recule ei in loc;l eidevine u$oara in8aduindu-i se-9i vade fi iar'Drin strangerea [concentrarea. recr-rlegereal gindirii intra usor in c-ureie prin darul lui Hristos J7. Cate vreme omul e in rezboi $i adauga lupte la lu ajung, la el, p semnele curate Doate si atinge lumina gendirii, nici sl simtt pacea gand! ,,Nu ,ont ""lri bune in zilele luptei"' spune Ecleziastul I Itrci tot ce se s6virgeqie atunci din cele dumnezeiegti sct cu multa osteneald li chin 9i fEri nici o mingaiere in nici din ldotuirile omului. ci se aproPie de mgtciung de 3l sau de orice nevoinli, nu l⬠poate inplini decar silindu-sq toati |iiptuirea lui e inci plini de lance2eale [ake/ie] E giiat pulin de citire. dar chiar ti atunci i se intampl5^ intunecat, caci feptuirea lui pentru Duirmezeu umbli il locul intunericului. E vrenrea incercarii sufletului, in ca' inta lui e puse la incercale de intristirile pâ¬nru cele zeiesti. Dici indurn de bunEvoie necazurile car⬠apasi I ginair.a lui Pentru adevdr' cand Pdn hafll lui D vri'mea luptei va trece, atunci sufletul seu va intra in bucuriei ti p⬠zi ce trece va descoperi in el o schimbare toare, cum-spun Perinlii. Dar pene cend ou se va fi dincolo de locul luptelor, nu va putea gesi adeverata iere si nu va fi dincolo de vieluirea dominate de constr& [violln$] gi care e incd toate Plina de larcezeali [akedie J8. Cend singuraticul a trecut deci in etapa cealal{ simlit odihnd dinspre paiimi, va ajunge atunci la lumioq dirii, 9i prin pacea care-i vine de la ganduri se va inuu de strangerea [concentrdrEa] gauldirii pnn care va Pulea in lumrna eandirii de care vorbesc Petintii Dar tulbo multor ganduri e sernnul unui rDare numit de patllrlr' 59. Cureda e locul lini$tit al firii a patimile. Dacd omul nu o deschide' nu al firii. Dact s-a invrednicit cineva sE pe cit socot, simtirea innoi.ii lui prin pun in mi$care ln gandirea lui. cami use o !n i va intra in locul 2t8 60. O dat| cu incetarea etapei luptei $i intrarea sa in etapa urflatoare omul incePe preolia minlii. care e etapa Si vieFi- reA omulul launlrlc. 6/. Cand cu ajutorul lui Dumnezeu omul se strange [recu_ legel din gindirea la cele din afarb 9i dupa.ce^a fost mai multi aJung ingur om. atunci ii incepe se vadE iin el lucmri noi,l'".".re si simte in el semne ascunse, gustand in taina innoi- b""- ' 7ea de care Ia sfartitul lumii se vor invrednici toti oamenii. De multe ori, chiar in ceasurile zilei, simte in el cum prinlr-o 6cere inexplicabila gendirea se strange in ea ins6$ firtr ca el si se ingrijeasca de sine. Cine citette se infeleage! Aceasla se inrampi6 $i la slujbtr ti la citite. PAne ti visurile li mitcerib din sornn sunt diferite la cei care s-au invrednicit d⬠curitia sufletului, fate de cei a ciror gandire e lncd atinse de patimi impotriva cerora se lupti fi duc rizboi. 62. Cand vrei se-[i cuno$ti misuta $i se ttii cum anume etti Mu dace sufletul tiu e pe cale sau in afan ei, incearca sufle- ni tau la rugaciune, fiindca ea este oglinda sufletului 9i ea ii arate petele ti frumusetea lui; aici se descoperi ingelSciunile si frumuselile gandirii. Ea aratA daci sufletul e nepasftor sau zelo\. dace ne ostenim numai cu trupul sau gi cu mintea" ori cu amandoue dâ¬odati, dace suntem teiai de lume in gandire sau suntem legati de cineva sau ceva. In vremea rugdciunii se vede limpede ce anume pune in mi$care gandirea fi ce mi;- cdri se sdmesc in ea: dumnezeie$i, naturale sau lume$i, da- cA e tare sau slabi impotriva patimilor. Cere sufletului t6u o cercetare asupra tuturor acestor lucruri mai mult Ia vremea rugdciunii decar oricind altcindva. Spun aceasta presupunaod ce eiti un om con$tiincios si nu poti in{elege ulor cele ale tale din pricina sublirimii vietuirii tale. in relaxari inse, dacd omul nu e orbit de patimi evidente, se cunoa$te pe sine insu$i chiar fr in afara timpului nrgaciunii. Aceste sfahtri sunl Penffu vie- Ftltea in lini$tire dusa un timp indelungat, fiindca atunci cdile oelin subtiri $i te indoieiti dacd etti pe dtumul cel bun saucelrau. 63. Mai tuSiciune aceasta: mengaierca data omului la bune decat cea date la citire sau la lrl trebuie $riut ti $j slujba e mai vedere fepturilor create, deti qi acestea tin de mesu.i nate. Cici mangaierile pe care oamenii ajun$i la mes sdva$irii le primesc din Scripturi 9i din versetele lpsal se deosebesc de cele caE-i mangaie Si veselesc pe cei treapta de mijloc. Intelege deci cA mangaierea primiltr, singuratic de la un lucru din afard, printr-o mitcare a sal, prin vederea ti auzirea a ceea ce se intampH, e mai decar câ¬a pe care o prime e nemijlocit de la inima sta singur printr-o rugaciune mai lluntrici decer cea a b ii care-i cade pe neaiteptate in inteligenp pi i se fed a se sluji de rnaterie. Aceasta e o descoperire carp de la Duhul 5i un fel de prorocie care face ca inima si. adevdrat proroc, fiindcn Duhul ii descoperi tucruri pe care nu pot si i le descopere nici chiar Sfintele O minte curati insd poate cunoa$te chiar li ceea cc ingeduit Scripturilor se arate, mult dincolo de ceea ce incredintat Scripturii. Dar izvorul a toate rirnene citirel ea iese frumusepa g6ndiriis. mesc cilirc p⬠câ¬a potrivitn ficclrei gendiri g car⬠prin intelegcri pun⬠in mi$are spre scopulei.' 64. Fiindcd vorbim despre rugecione ti mulf vor str care e anisum lor si ce anuftE sunt cele cunoscute in enunErim pe scurt diferitele ei mtuuri. Fl-ti misciril [iri, cureii-ti Sifi sraoge mintea din imprd5tiere, fii cu glije la minte, pand ce vorh rrece in minunatul selat orice nevoin6 incetead fiindci ineuntml lui e odihm, nezeiasctr. Ctrci toate alergarca incercattr a bunei vie celor care au dispretuit priveli$ea celor vtzute li strict Fnlette un singur lucru: str ne invrednicqsctr de rugld curati gi si ne gdsim desftrtarea in ea. 65. Adu-1i aminte bine mai intei aceasta: se nu Ilcruri mai presus de fire, ci de cele carc 1in de ea treapta rugdciunii curate - depi mulli se indoiesc de r3 ,J-Arnurire Toate acesrca sc nasc din citire, ca ri rugdliuDea suengerea g:ndrni: rcate sunr modelare de rugacrun⬠ti prin a sa fi⬠simlite de inteligenF. Orice rugAciune, cee ru s⬠naSre dinr asrduA li deasa, leam&u cu un oup fafi pic'oarc care vre3 sa at 220 221 riindci in ele se face alergarea multor frali ravnitori li vestili. leci aceqtia se afla in acest slla$ $i aici trebuie ei sa-$i conti- ;ue calea potrivil fiecalei schimbari pe carc o vor intahi aici; ;! sunr pe rreapB firii, dar lrebuie sA treaci dincolo de ea !;trrea acestor lucruri e pentru cel treaz care pizette reEulile "saciunii gi e ucenic al lini$tirii. Dat pentru cel ale cnnri vie- tuire ii mlsura sunt diferite. osteneala $i alentia acordala acestor lucruri - cum sunl pezirea in rugeciune a hotarelor qtudirii si deprinderea schimberii migc,rilor ei - vor plrea is5arte. Priveqte 9i cerceteaz{ calea gandirii la vremea rugd- ciunii, incotro duce, cum curge: ca un rau mare $ nevahic sau slab li putin: ii in acest ultim caz, dacd acest lucru fine de balbaiala gandirii sau dace e stiviliti in tindorpa ei lnainte de multa lumintr a unei lntelegeri. Existii o rugdriu[e care curge ugor, ti alta diferite. La unii e domoaltr, la alfii e repede 5i iniocate. Unii se roage din adincurile minlii, allii ln curgerea gindurilor lor; la unii iese din plins, alteori o fac si $5neasctr dinduntru imbolduri nevalnice cu anevoie de sl'panit. Aceste deosebiri ale rugtrciunilor explic[ 9i deosebirea rntrsurilor fie- ceruia; felul in care a crescut cineva plecAnd de la miScfuile pe care le primea intampldtor hotir[lte gi el mtrsum lui. Ple- cand de la mi$ctrrile sale continue ttie cineva dactr e in treapta pociinfei, daci a inceput se vadtr strllucirea sufleiului siu, drce umbla inca in latura caii pociinlei sau a gva$it-o li incepe sa prirneasca o pregustale a desfttdtilor, adica a daru- rilor care urnreazi pociintsi. Toate acestea sunt inse proprii celor sarguitori; nimic din ele nu e pattea celor trandavi, ci doar a celor care po?ntt povan rugeciunii li se silesc st dne regulile ei. SI venim acum lnsi la cele sigure 9i sA lamunm p⬠scurt ni'te mlsuri rnai mici decdt cele inalle lde care am vorbirl. 66. Frecventa miFerilor la rugdciune nu e o parte inalte a rugeciunii curate, chiar dace e frumoase, ci tine de infltcera-fea ei, atunci cand urrnireite poceinF $i in ea se amesteci odlrrere sau o insoteste o frumoasd bucurie. Ea tine insa de etapa a doua sau a treia. Nu vreau se spun ce daca te afli in ea urnbli in afala caii, ci numai ca o asernenea rugeciune nu face ol 9i pane din cele mai mari, ci doar din cele de.mijloc. Luc mai de prel ti mai insemnat in rugeciunea curag e insi netatea li slebiciunea miscerilo. ti faptul ce in putin rugdciunii ei gandirea privette ca lovitt de fi[nunaâ¬. lucruri se pot indmpla acum cu ea cand se stame$te I aceasti slaba rniicare: sau se inchide in ticere din pri puterii cunoaqterii pe care o primegte minlea prin vers Scripturiil, sau e cuprinsd de dulceata a ceea ce se miFi in vederea rugdcitrnii, iar inima se deprindâ¬, fdr[ si alt lucru. in dorinta iubirii neseturate. IatI lucrurile c insemnate in rugtciunea curate ;i sâ¬rnnele pe care le vei in vrenEa mgeciunii. Vezi in care din aceste pe4i ale ciunii se afle gandirea ta. in primele sau in cele umdt 67. Prisosul cuvintelor. pe care inima le face str 16 curgind din belgug in vremea rugiciunii, 9i migcirile ei Si felu.ite sunt un semn al infocerii, dat li ct gandirea n-a flt ince lumina care e in ele, nici n-a fecut pane acum enta cunoatteni care lumineaze la ceasul rugeciunii ( Iaunric, ci primette doar puterea a ceea ce face se fa inima sau chiar buzele. Iati acum semnul ce gandirea puterea a ceea ce se roage $ e luminatii de adevirul dinll cuvintelor: nu mai poate nici se inainteze, nici s2i spo bogela cuvintelor, ci e dintr-o dati ca inl6ntui6 de ur cele doue posibilidti pe carc le-am artrtat pe scurt miti s 68. Se ltim ti aceasta: nici lunginea, nici durata rug nu atemd de bel gul cuvintelor sau de numIrul ti schi rea versetelor, ci de izvorul cunoaiterii !i de pulerea v lor ardtate atunci gandirii. Se inveFm de aici ca atunci gandirea e luminatd la rugiciuDe, inlelegerile nu se ridi ea doar la fiecare cuvant al cererii sau la fiecare ve slujbei, ci adeseori un mic verset pnmelte el singur putere 9i incepe sa sfeluceascd, li atunci gandirea se in spre simlirea acelui verset care s-a luminat in ea. Panl rugeciunea era ca un torent nevalnic; din clipa in care I acesrur verset se ndrca ln sanolre. Ilrea nu mat are sel lase li se [eaca la alt verset. Dar dacd ii este luatd ta lumine. atunci Doate trece la altul. Ori de cate ori un 122 .r lumrneaza astfel. gandirea \ta acolo in lini$e $i 5e opre$te. iind r ujuns alet de luminoase. unde s-ar mai pulea scurge ,nulrrmea miscnrilor. cuvintele fdri sfdrqit $i raul feluntelor ;â¬rsete? Daci ata stau lucrurile, atunci cand cineva s-a rugat cum [ebuie cu gindire deschisd, nu se mai poate intoarce spre mulFrnea cuvintelor. 69. Spunand acestea nu laud paralizia gandirii, ci vreau si fie scirtitii de torentul unor cuvinte prea dese li prea lungi. Nu disprefuiesc rugiciunile dese, nici nu vreau sd impiedic sluj- bâ¬le lungi, ci vreau sf, pun in lumini o treapte mai buni cate e in ele ii sd fac str se vadtr darurile care se gtsesc in ele all- dld ti semnele dupi c!t!⬠se poate recunoatte misura gand! rii fieciruia la rugiciune ti ta slujb6. Astfel, in vremea rugi- ciunii gdndirea nu trebuie st caute lumiDa fu prisosul versâ¬te- lor rugeciunii, nici in bogllia cuvintelor ei, ci mai degrabtr in aceasta: chiar dacd aceasttr lumina e mic5, gandirea prirne$e ulor puterea carc este in ea se inddgostegte de dulceaF care e iniuntnrl cuvintelor care-i slujesc ei, iar prin ele gindi- rea primeste o revirsarE de cuvinte dincolo de alcituirea ver_ bale si in[untrul cerora e a$ezati tAcerea inlelegedlor care e rugdciunea exactji a firii netrupe$i carc este in nqi {i care e inteligenla cunoscitoare [gnostic5]. 70. Nu te opri daca lungimea dujbei sau durata ruglciunii fi multele repeiiri din ele te plictisesc, fiindct in osteneala repedrii cuvintelor li rtrMarea lungimii lor se vor natte ln noi cele de care am vorbit. St stim instr str nu ne oprim aici li str nu le socotim drepa rod, ci drept tid'cina frtl de cale nici un rod nu s-ar putea artrta, nici nu ne-ar putea ctdea ln meini Pentru ctr suntem zi de zi lo ciutarea rodului ca si ne hrdnim ti sa ne desldtam de el, sa ldm ci daci disprepim 9i smul-gem redlcinile socotindule nefolositoare, ne vom lipsi 9i de rodul cale se face vizut din cind in cind prin ele. Nimeni se ru inceteze serguinla neincetatit ln ele cet dmp e imbricat in trup, dar nici st nu se tulbure, ctrci vor avea un sf6!tit. 7./. Cel care are mdsura si o ntrzuinti tare spre Dumnezeu nu se cuvine ca. o datd ce a iesit din lume, sa rtmana multa 223 I vrerne in adunare, in du-te-vino cu mulli, gi, de indati ce deprins mersul freEedtii, randuiala ti scopul hainei lmo li chipul srnereniei lui, se cade si se hotemsci sd stea d intr-o colibe, ca sd nu s⬠obiinuiasct cu cei multi, iar si tatea inceputului si nu s⬠Feschimbe in ftFmicie Prin rile cu fralii no$ri nepdsitori Si fandavi. Am vezut pe carc la inceputul iegirii din lume, c6rd au intrat iD casa Ior, erau luminoti 5i nevinovati, dar care dupd o vrena prea multd viaF d⬠ob$e au ajuns lrtsrnici li neruti n-au rnai regdsit nevinovi{ia lor dinainte. De aceea hd te-te str n-ai legeturl decal cu un singur biran, care sl de la toli mArturia faptei unei vieluirii irumoase ti a cun rii liniitirii; nurnai cu el str te vezi, ca sa deprinzi ti sl de la el vieluirea lini$tirii, Si lncepand de atunci si nu legeturtr cu nirneni altul, ti a|a ln scurtii vrern⬠te vei I nici str gutti cunoatterea [gnozal. 72. DtJDe ce Dulrmezell te-a lnvrednicit de darul lil ca si qezi de unul singur, nu trcbuie se te impr4tii in ce4i, ctrci limpezimâ¬a nu vine din multa invititu.i, ni felurimea c54ilor citite, ci din sarguinla in rugaciune. putea fi de folos oare str6ngerii [concentrdrii] gandirii $ fei ruglciunii cunoatterea multor ce4i ti a talcuirila Orice singuratic, care dupi ce a ldsat vietuirea lumii te$te o singqrtr carte, fie tcolar6, fie lumeasct, afartr privitoare la vietuirea singuratice, li-a ratat dinainte ceii sale. gandirea lui abatandu-se ti ceutendu-$i plec ele. Chiar dace asemenea ce4i te fac sd urci la cer, citi nu-ti e de ajutor, afarl de cele care invali vietuirea cel sueina[i lde lurne]. Penlru cunoa'lerea destrvariite ii o limpede sunt de ajuns cirlile Noului Testament ti cele toale la vietuirea singuraticilor. O datl ce ai ajuns chiai ta limpezime, cile$te [ce vrei] ti nu vei fi valemat. latL. dat mdnurie despre orice lucruse tt ,l:murirc: Iubnea nods(a sfntuiette ca fiec e sA se ina de potrivid masurii verstei sale. tâ¬acul rrâ¬buie sa fie p⬠misura durcl cifli scop ecainF t carc ee donnF curatiei. tnmdduiti pol scoate un folos din orice. Aceste sfatud sunt pentrol 2?4 lt5 fi. De c uli adeverata mangaiere in ru8aciune. poaJti de ;ii d( con$tiinla la. De caufi gandul drePt. poarte de Srije de l,iaci,rne. Purtarea de Srija de f'ecare din aceslea lucreazA l,,iatia in cealalta. Reclitudinea gindului na'te curalia ruga- .ignrr, gi curilia rugaciunii na$le indrezneaia gandului. 74. Curdtia nu poate fi pdzite in tulburare, nici aducerea- ",ninre de Dumnezeu in gandul la trebun Si in amestecarea cu ior felul de lucruri. Caci mulfi. care sub pretextul dorinlei d⬠dreptate s-au aruncat in asdel de tulburiri, au ajuns si negli- ieze p^rtea ce mai insemnat[ a dreptedi. Gandindu-se ce ieluritele forme de dreptate gi toate poruncile Donmului au fost spuse unui singw om care ar fi obliglt si le pizssct pe toate, nu-ii dau seaha cd fiecare din poruncile Domnului a fost date unei anumite categorii de persoane, peotru ctr nu bate poruncile sunt de folos uneia ti aceleia'i persoane. Cdci cum ar putea oare zicerea: ,,Fericiti cei ce Phng, c, aceia se vor mangeia" lMt 5,41se aiba o asemenare cu: ,,Fericiti flcd- torii de pace, cd aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema" [Mr 5,91? Cum oare cel care lade in plans, care se ta.guie li ltr- crimeazd zi 9i noapte ar putea umbla de jur-imprejur s6-i im- pace pe cei furioqi 9i si fac[ pace intre cei multi? Sau cum ar putea oare zicerea: ,,Privegheali 9i vd rugali pururea" [E/6, 18] li: ,,lntrd in cdmara ta ii inchide u|a ta gi roaS[-te Tadlui tiiu Care este in ascuns" [Mr 6,6] se aibe o asemanare cu: ,,Bol- mv am fost ti nu M-ati ceutat; striin am fost li nu M-ai primit; in temnitu am fost ti n-ati venit la Mine" lMt 25,35-1612 Cum am putem oare in acelaqi timp se priveghem $ se ne ru- gem in cdrbara noastri, si-i cercetiim pe bolnavi, se umbltrm in inchiso.i $i se purtim de grije de strdini? Dar zicerea: ,,lntrdin camara t4 privegheaz-tr li roagi-te lui Durntezeu in ?rscuns" tMr 6.61 se potrive$te cu: ,,Fericili cei ce pl6n{' [Mt 5,4], rrrhdcd prin lacrimi $i liniltire rugeciunea se face limpede, iarpnn rugeciune cei ce pling primesc o mangaiere care nu e oobandrta de plans dacb omul nu remine singur cu el insuli. Lhiar $iin lume exis6 aceragi lege a plinstrlui. in zilele doliu' Il oomenri nu se mai ocupa de nimrc altceva afara de plans,rari 8ril6 de celelahe. Plansul e o durere singuralrca care se g5se$te doar intr-o inima care nu poate gisi in sine man pentm cele dupe care plange. Chiar $i fare lacrimi existi lacrimi ascunse, vaNate in gandire. Cine poarti inima lui o durere neincetatd pentru pecatele sale, sau d inima se umple de intristate la aducerea-aminte de bat rea Domnului sau de oamenii pScrto$i. sau poate e insi indurerat din pricina lucrurilor ceregi pe cal⬠nu in le aStepte, unul ca acesta, nefiind mangaiat de nimic tesc $ nedobandind lucrul pentru care sufere, nu Poale un ,,plang5tor [rnonah]"@ neincetaq caci chiar in lipsa lor vezute in afare. cel care are induntrul seu unul diR motive, plange in ascunslul inimii], fi lui i se aplice c ,,Fericili cei ce plang, ce aceia se vor minglia" [M Chiar dace mangaierea ta int nie, tu care e$ti un pl lmonah] foarte bun, nu te lnduren: mai inaiot⬠de a lumea aceast4 fericirea ta se va in ts li te va smulgp din 7J. kpedarea de bunavoie. liniqLirea gi lipsa legatu oarnenii 9i cu lucrurile sunt inceputul vietii singuratic darea celor care vin peste noi, smerenia li rugdciunea s[ crarea ei. Intrare4 in nidejde gi deslitarea de bucuria in nezeu sunt roadele ei. Pentru a iesi bine de aici e ne orimirea cheilor care deschid tainele sldvite ale Duh sfarlitul ceii va fi gustarea dragostei ti indrazneala Cel iubit care vine de aici. E evident ct aceia ciue n noscut inceputul, adice lepedarca de buntrvoie ti linittii vor avea nici snprenia, nici rugeciunea. Fiind hpsi$ dc !ea, vor fi neapi.at tulburafi de pScaie. Iar pecetosul nu cd n-are loc in lrnperafie. dar va avea un loc sigur in g 76. Vrei si stii cum e omul lui Dumnezeu? cuno$i din tdcerea lui necontenite, din pmnsul aminte statomice la el insusi. 7Z Vrei si Stii cum e omul cu inirna sparte? cuno$ti dupe raul vorbelor lui, dupi simlurile pomirea de a se sfrdr pentru a avea dreptate in orice o in sinac, abild in\camna in acelatilimp.,plangdtor nlhul fiind prin excelenti cel cire-$i plange plcatele sate :2b $ ale lumii. l t7 inva1tr qi din t Invatt lui rul .ine a gustat adevaLrul nu se mai \lede$te Penlru el. Cine se _"-;nd" pentru "d"uat n-a invatat inca adeverul ala cum esle li c6nd il va fr invatat cu adevaral, atunci va inceta sa se mai l"nndn p.nt- el. Darul lui Dumnezeu qi cunoa5terea lui nu ;nr moriv de tulburare $i de ridicarea vocii. cAci acolo unde "165luiesc Dnhul. inbirea 5i srnerenia, acolo domne$te pacea. tad semnul venirii Duhului: cel adumbrit de El e desavarsil I acestea. Gindirea care simte pe Dumnezeu n-are l imbe nenrru a vorbi:ea seltf luielte in inime intr-o adincd pace. fir-un ua"*n"" o- nu se aprinde nici un zel, nici o mi$care de sfade sau stamire de furie; nu e pus in migcare nici pentru dedinfa, nici de dorinta de ceva anu.ne, nici chiar de dorinla de ^ f^ce ceea ce e & dorit, ci sufletul siu silitluie$e lntr-o 6are 9i nespusi pace 9i lntr-o rnare linittire. Ceci cei cat⬠nu se cunosc pe ei inliti se pun in mitcarc lmpotriva celor ne$i- n1eli spre indreptarea lor. /6. DaCZ Zelul ar ll lost oe lolos Den(nr lnoreDEfea oz[r're- nilor, atunci pentau ce S-a rnai imbrecat Dumnezeu lntr-un rrup qi S-a folosit de blandele ti smerenie ca str intoarce lu- mea la Tatel Sau? De ce a rDai fost intins pe cruce pentru pi- c5roti ti $i-a mai predat p.easfantul Siu trup patimirii penru lume? Spun cd a fecut aceasta dintr-un singua motiv: ca sii faca cunoscutd lumii iubirea Sa, pentru ca iubirea noastra sporiti atunci cand afle aceasta si ne facl robii iubirii Lui. Tot a5a marea putere a lrnplrdtiei Lui care este iubirea s-a a.itat prin rnoanea Fiului Seu. Cdci Dornnul n-a murit ca sd ne Ebeveasce de pecate sau pentru altceva, ci numai pentru ca lunrea se simta iubirea lui Dunmezcu pentru creafia Sa. Dacd toale aceasti minunate lucrare n-ar fi fost de4at pentru ierta- rca picatelor noastre, atunci peotru a o sdvargi ar fi fost de aluns li un alt rnijloc. Cdci cine s-ar fi impotdvit dacd ar fi sivirl i l-o printr-o simple moane? Dar El n-a fdcuFo a5a. pnnlr-o moane s'mpla, ca lu se inlelegi care e ac@sle taini. cla gustat moartea prin cumplitele suferinte ale crucii. De ce a mai fost nevoie de oclri gi scuipari? Moanea singur6, Ertrtoak celelalte carc au insotit-o, ar fi fost de ajuns pentru rls- cutnpararea noastri. O, intelepciune feciloare de viali! Ai 'in- teles $i simtit acum care a fost motiwl venirii Donmuh lot ceea ce i-a urlnat, inainte chiar ca sfantL Sa gurd si spus limpede. Ceci sti scris: ,,A$a de mult a iubit Du lu.nea ci pe Fiul Sau Unul-Ndscut L-a daf' [In 3, 16], in care a stat Economia innoirii ei''. Si nu ne sfiim si ' sulim aceaste in(elegere a tainelor Economiei Domnului dacd socotim drept rnotiv al ei rescumperarâ¬a pdcatelor, micprdm rnoanea lui Hristos $i venirea Lui in lurr. fost oare puterea pecatului mai mare decet Puterea luii nezeu incat pentru a-l nimici se n-o fi putut face moartea lui Hristos, adici prin taina Economiei D socotiti a ne rEscumpera din robia pecatului? Atunci, S privim doar la pafiea din afa.i a Scripn!.ii, dact n-am; cahrit. Hristos n-ar fi venil nici n-ar fi rnurit, cici n-8r I cu putinti ca Dumnezeu sd imbrac⬠trupul nostru pe buia sa-l imbrace pentru pdcatele lumii. Si dacd rno fi stepanit peste Doi prin tirania picatului, taina desc Fiul lui Dumnezeu se fie supus la asemenea ociri dace, cum .Duneam. pecatului ii atribuim pricina rururor acestor minu- n'ar, '. cu Si cum. dace n-am fi fost supu;i lucrarii lui, am fi fost lipsiti de toate acestea ii peca$l ne-ar fi dat cele de care, dacA am fi fost drepti. nu ne-am fi invrednicit niciodattr? Dar nu e ata. Slavtr Domnului! Se nu cercetim ca nilte copii Eco- lomia Domnului li taina Lui atat de gleu de inteles, ti se nu rrinanem la partea din afara a Scripturilor. Chiar dace nu oricui ii este ingdduit se lmpingd aceastt poartl $i st lnlenre horarul pus de firc, tonrli in tecerea limbii, car⬠e locul ln care sunt ascunse tainele, e ingtduit fiiloa tainei sd cerceteze au fricd 5i uimire Fionomia lui Dumnezeu li bogtrtia ascunsl in versetele aritate ale Scripturii. Cei care pria har au primit cunoatterea ti darul inlelegerilor gi au intrat lndunful tainelor schitate material cu câ¬meaE, aceia cunosc minunata Ecooo- mie a lui Hristos nu rlumai in lucrurile adtate ti cuooscute. Treimii, inchinatei tairc, Care a ftrcut Etr se lnall⬠pentlu noi ascunsul Ipostaselor ei fiintiale distincte in taina iubirii, care s-a descoperit in trupul nostru spre bucuria tuturor' fie slavi, bchinare ti multumire la inceput, acum fi pururea qi in vecii vecilor. Amin. 79. Unul $ acela$ e rnotivul existentei lumii ti venirii lui Hristos in lume: arAtarea marii iubiri a lui Dumnezeu care le-a pus in migcare spre existenfA pe amandoui. ' 80. Oglinda infocerii iubirii lui Dumnezeu pentru creatia Sa e venirea lui llristos in lume; oglirda iubirii lui Hristos sunt feluritele Sale umiliri. 8,1. Aqa cum Dumnezeu a f6cut cunoscute inalta iubire din p.icina cdreia a fAcut se vin, la existenF lumile prin repâ¬ta- rta acestei iubiri pentru noi in Economia lui Hristos, tot a$a in aup n-ar fi existat, li oamenii $i ingerii ar fi fost li aceasti lumini li cunoatterc. S! fim oare recunosc{tori, plcatului penrru ce lui ii dalorem primirea tuturor bunttilti, si lui sa-i atribuim loate aceste minuni? Per{ atunci tot datoritl lui au primit li sfinlii ingeri marile netEti de acum. fiindce tot el i-ar fi facut vrednici di veni.i lui Hristos. Dace n-ar fi fost sive$it Decahrl, putea spune c! nici pentlu noi, nici pentru ei n-ar 6 nddeidea unei lumi viitoarc. c:re e acum toati bucuria $i atunci pent.u ce si mai ocrram pecatul dacd el ne,l adtea bun!t4i, dace rnoanea Domnului 9i patirna Lui taina venirii Sale gi a vielii Lui pe penant ar fi fost F ne rescumpara de pdcal ti a ne izbevi de gheâ¬nl, El fiind in acelasi timp Judec5torul qi Cel datoria- si dace n-ar fi existat alte taine falt de care pecatul nu mai e nimic? De ce si fi fost ne c:ue surenno ascunse tn repetand-o in Hristos a aritat cd inlelesul ei limpede il va da rxnfelor rationale in lurnea viitoare. 82. Betia iubirii infocate fati de Creatorul va lucra in lu[â¬a viitoare contemplarea exact a Pdtimirii Si umilirii lui Hristos. 8J. Asa cum lumea de acum nu e in stare s, va maretiei viitoare, tot ala fi slebiciunea firii 'r Nota marginah: ,,Alta ldmunrc a Talcunorului lTeodor al riâ¬il: Cum anum⬠spune cl L-a drt p⬠Fiul Stu Unul-Nascul cerd, limpcde c& Dumnezâ¬irea nu poare sa parirnâ¬asca? Dar prjn unirc ifiril sunl una, t chiar daca ccalaltl firc sufera. intrcg acesl lucru ponat la Dumnezcire. ' prirneascd sla- in cate suntem 228 729 imbracaf nu e in starc sa Pritneasce taina celor viitoaftr care le va lucta Dufinezeu cu creatia ln lumea cetr noul ' 84. lubiti i mei, taina ascunse in Economia Domnuluie inatd decit ierlarea pdcatelor 5i a nimicirii monii Nnde ascunsa pentru noi ac,rm e mai uimitoare li mai inaltd' f lor, decdt ceea ce putem in[elege acum ca ajutor al cre noasre. Prin cele slabe uebuie sE intelegem inca lucn "*e .a-an pentru mai 6rziu, fiindce nu toti se inalF la noasterea desavirqiti a credinpi ti la vietuirea cea b nito.. Cei mai muiti au inci nevoie sa fie povltuiti de I care nasc teame si aduc vetemarc. 8J. Fiindct asa cum atunci cand cineva e inaltat pn!| rea lucrlrii Duhului la adevarata contemplare' multe cll si comDamtii - cum sunr cele pitima5e: minia' furia iata ;i'caracterul tnipesc al unor afirmadi despre. Dun ;;#J;" i;;""#a creagei - sunt neputincioase ;ir ie fali de calit4ile pe care le desenmeazet lol 11 fi tn verseie ale Script'-rrii desprc motivul venirii lui }listoE neputincioase giinsuficiente fatl de adevdratul motiv-al nomiei Sale .bntuitoar. privitoare la lumi Dau mtrturi aceasta firile spirifuale care nici nu-i cunosc mncat pe I tosi, care n-au slujit niciodattr in cinurile lor,.Ei cart au inallate la acea treaptl prin descoperirea lui Hristos' 86. Economia sdvarliui fal5 de lumile de sus ti tainele' au fost descoperite acestora sunt infinit mai mari decat tal "ut i" pri*.., a"si prilejul celor dintii a venit de Ia ft firile ti ;alagurile lor, ele sunt mult mai inalte li mai s decat noi li mai aproape de Dumnezeu decat noi, ca l care au fost alezate indatd dupi El, lumini duPd Lumin niit⬠slujitori ai impdratului ti ottiri de fT 3ie-1" D piautui Sau, in state sa se supuna voilor Lui ii sd scl iu "serim.. fera a fi impiedicate de trup, tainele sfin Lui, depane de orice Patime. asemenea lui Dumnezeu e insed;il se fie inteligentei unei creaturi' prime slujito tainilor lui Hristos, mijlocitoare ale sfinlirii lluntrice Economiei Lui, strejuitoare ale tronului Seu de foc cu lioase murmurfi cale le sfintesc' inellate rnai presus de lurnea ),.10"u..a. rn-,i. nururala a slavei si luminri nevazute' intipe- .re a inraii Lumini ' q7 Tot ceea ce firea inalte a ingâ¬ritor a primit in ceea ce ,"i ".*,i". .""i"n " cinsrire cari le-a fost data dincolo de ii.", r". a" acum e mai presus decet lucrurile creaFer noas- l]""in tun*u uiito." Dumnezeu ne va da in deplinehre toate )1"'r" "f" f,0., fata..aa.re sau lipstr a ceva drn cele ce au primll li'mrt " i""" *f.f de'a douacreatii o Pane mai-mice decar i.' u "et,ri dintai care sunt creaturile spintuale splr|uallta- ,-,-i n"mu.irea. lipsa nevoilor 9i a parimilor' interiontatea tal- i""i".. "" i* rit"ri " teqltl;i l t tn a ' ttttt acestea Dut- ll'"" -r"-" a", .. r"tat ingerilor, dar la sfnrgit ne va face de- 'ii"itsifi i".""."r" ae lor 5i pe noi' fbrl nici cea rui micl ;;dreDirtire a unei perg a crcatiei fata de cealalttr Sd nu fie! A;i;;; tt aceeasi e iubirea sa pentru noi fi pentru sfintii it".il p""'* p*i*t 5i pentn: drepli' cum da metorrie faptul le"oornnut a iost luat dintre noi Lipsurile noasre de acum iJni io* n""".-" tocmai pentru aceasta' ceci pâ¬ntru ele i]"" ttt.rf, 4"" *.nomiile'lui Durnnezeu' ti ele ne sunt de ili"-"ti "J"n ii r"g.tlor deasupra c'rora vom fi aFzali se cuvenea deci ia voinp fiecaruia dintrE noi se se amte pnn ;;;; l;;; ;". ;"mnezeu, ci pentru noi Ata cum nul- ;#";-;;ld;; l;i ; .are le va arita voi fi mai dulci faF de i;;;;i;;;;-;.t cum spune scriptuta: "ceruia I se iana *',t*-t trt' [k ?:4?] Darinrocatr e iubirea celui ii^i, i s-J i"i"t ttri. crci dacd omul n-ar rr fost mai inai Dredat osandei pentnr marirnea datoriei lui ar fi purut crede l,i.*".. *"i"t," la sfa$il i s-ar daloia Si intr-adeva!.la f"a"."ia *? "" gxi nici un drept care sa nu fie sub osande' 8ll. De aceea, chiar 9i bolile de acum ale creagiei' ca 9i fap- ful cd Dumnezeu ne_a ftcut pentru o vreme mai prejos decat in*"r' i utarut.u l i educarei noastra in aceasE lume inu_o prilta "t# si inilinarea spre rau a$ezate in noi loale aces- i... t,;JI;"ll;Gi;-e 5i slivite.le-a Ecut un Prilej al Eco' no.i.l iut" p"nr. noi; de la inceput si pane arum toale sunl nlenite ,'a descopere marea Sa mil6 li rnarea Lul putere Lcl 2-10 2.1| que au minte itiu aceasra, nu insd cei multi care-L int pe Creatorul: ,,De ce nu ne-ai facur de la inceput ca pe geril $i de ce nu ne-ai aSezat ldircc0 in slava viiroarâ¬?' rilor trebuia se fie ldcuta mai tare plecand de la cele de ai nu liiu c⬠spun, nici rosturile mAre(e pentru care au fost zate in noi slabiciunile: pentru cd desfiitatea Impereliei i o'z No$ $i ceilalli desnvarit ca ti ei vor fi'ncrginalai ,,Daca unul zice: Dar care va fi car⬠nu sunt constiâ¬nli? Sunlem convinfi impreunl cu loald lune3. 89. Cici de unde ni s-ar fi Duhrt face cunoscut, inde rlMar⬠a lui Durnnezeu dace n-at 6 fosl neputinta 5i sl nile firii? $i cum s-ar fi putut face cunoscut6 marea Fta Creatorului, dacd n-ar fi fost aceste schimbtrri ln fire ' s-ar fi pus ln mi$care ln stihii o mare putere spre pede celor neascult[tori? Cum s-ar fi Dutut stabili hotivul Doanrului si al multelor lucruri artrtate de El in Economi spre â¬videnlierea mlreliei Sale ti descope.irea iubidii Cum ne-am fi puhrt desfdta de iubirca Irnpiretiei cend intrucat Crl Care a dat-o e nevdafi, dace n-ar fi luat dii un chlo vazut rn cate sa-L Dulem veoea llmDeoe i raua ciunile acâ¬stei lumi toate cele viitoare n-ar fi decat inchi Nici macar firile neviz[te n-ar fi stiut ci Ia un semn al torului fliptura lor va fi odad afezrti in slavtr. daca sl nea inclinafei sprc rau care a pricinuir nepdsarea lor n ftrcut pe unele din ele si iase in afara Proniei care stlp toate Si nu s-ar fi asemdnat unor pietre prclioase care a necat in adanc. DurDnezeu C.el inlelept in toate Si sldpfoi loate a randuit frumos aceasti lume de acum cu sl{bici ei $ bine a hograt s-o iace a$a cum este acum, nu ca ti ar fi urmarit altceva: neptrctrtoFnia, lipsa ilclinatiilor re neprimirea celor contrare si a neputintelor, cici in afarai Lui nimic nu se Dutea schimba in altceva. chiar daci El, dorit ca lucrurile si fie altfel. DeSi Scriptum introduce f, gereaze alle morive: uneori satana [Sol2, 24], uneori talâ¬a noasra faF de india porunce [Rr, 5. l2], iar alteo pricini, adevtrratul motiv renLane ascuns ii cu totul altul rru El. Astfel su scris: ,,Dace Adam n-ar fi pecetuil, 232 l3. l n-ar fi intrat in fire", cind este evident ti dd manurie de i6aasra gi alcituirea lui cd omul a fost creal pentru aceasta i"entru a muril ch'ar inainte de a fi pecetuit. Sau s-a sPus: 'bomnul S-a cdrt cd l-a fiicut Pe Adam pe faF Pemanrului ti i'-a parur rdu in inima Sa" JFc 6.61, ca $i cum ar fi fost sur- ";ns de pdcarul lui Adam si nu l-ar fi vazut chiar inainte de i-1 6 crear qi n-ar sla scris: ,Ctrci lnainle de a fi fost create ;oale erau cunoscule Lui" [cf. Sir 23. 20] Sau s-a spus: ,.Stri- oerul Sodonrei a urcat pard la Mine. Mtr voi pogori sd vid iaci e asa" [Fc 18.20-21], ca gi cum ar fi avut nevoie str afle ,cest lucru. Si sunt multe alte lucruri in care F-conomia lui Dumnezeu urmtrefte lucruri diferite de motivele invocate de ScriprurE pentru ele spre folosul celor care suDt irivlttcei fi a clror neputinl, are nâ¬voie lnct d⬠povttuire. Durnrpzeu ilstr r ingeduit si inleleagi scopul lultiml al Sc.ipturilor, ca 9i ordinea $i motivele Economiei Lui faF de Primii oameni, uoei alte generalii alcltuite din initiati itr taina adevtrrului' lnei generatii mai deslva$ite decat cea de la lnceput, cum au fost fericitul Pavel ti celorlalti ucenici de duPt el, care p.iD Duhut au primit inielegeri $i ltmuriri cu privire la ele- Ata deci intelege fi tu taina vietuirii acestei lumi, fiindci in ea se ascunde un lnfeles pe care Dunmezâ¬u il descopern in parte ti treptat uno|a, potrivit momentului ti potrivit cre$erii lumii Si a lor, in timp ce tuturor celorlalti el le rimene ascuns. 90. Fratii rnei. dacd meditand la aceste lucruri sau la altele asemdnetoare, dar urmirind un scop diferit s⬠intamPld cain alte capitole si spunem altceva, sd nu vi s⬠pald cd acum des- fiinpm cele ce spuneam inainte. Aflafi cd anDci umblam Pe calea ardtattr lextedodd] a Scripturilor ii vorbeam porivit cu nisura $i locul lor, fitrd ca prin cuvantul nosru si fi intrat in ascunzimea Scripturilor. AJlali ci si unele gi altele sunt deo-potrivd de adevtrrate: in prinrele era vorba de cunoalterea co_ lNni a cdii aratate [exterioarc] pe care ne-o dau ScriPturile'll celelalte e vorba de cunoa$erea tainicr. Pane ce aceastaqltl urme nu e pe mesura omului, auzul nu-i poate paimi cu- va'htul. cand inst Dumnezeu vrea sI o dea, ea insd$i vine ln ajttlorul omului si cand i-a sosil vrer|ea, o date cu darul ei' acesta Drimeste Si auzul sau Acest cuvant'il introduce I alt6 cunoaqtere. muh mai mare deca( aceasla'.ti atunci descooertr iucruri diferite, care nu pot fi incredintate iar o datd cu ele primegte $i mefturia inimu 9,/. O convingere parliale a Sendirii e ajutorul pe ca! seite omul la ru;aci;ne in orice cere cu sarSlinti-$ pe va ensi in expelenle plecind de la cererile rug6ciulii De;ici dobanleste o mare incredere in rugaciune' e ir i credinp sa 5i castige in sufletul s5u o mare convlngctl meiata pe nedejdea ln Dumnezeu". a ous Diciorul De pragul celei de-a treia etape' care e vl duhouniceasca, iil adumbreqte harul Duhului' mai in dtr stringerea lconcentrarea] gindirii, iar de aici intri la rile cele rnari descrise de Perinti. 1 9J. DacA aceasttr strangere a gandirii s-ar intampla de-a doua etape, cea a ostenelii treptei sufletesti, ajutol vine de la Dumnezeu ar fi putin, ti nu va fi dat decet rnea slujbei si rugtciunii in mtuura in care singuraticul liniqtirea 5i despS4irea de oanreni Acest ajutor e ins( anume curil ie, care nu e in\d desevarli le. cum da fericitul loan din Apatneea: ,,Strangerea gendirii va dn. Dentru c6 ea nu e cu desevarlire cuattr de orice inv i"'6. cand u,ing. p.ugul in care se imPlineite vietuirca rcasce, aunci prime$te o sporire trcptata $i darul crc 6: .Umurirei Din mila sa pcnru noi. bunaatea lui Dumneze! I o misca.c a voinlei Lui vesnice gata si iasi din El Potnvit rug omului. Fecnnd aâ¬easta EI nu desiiinteaza nebunâ¬$⬠pentru un hourire $ un gand fiinlial al Sau, ci slame$⬠in acest om,misc'n ' ciune pentru lucruri Pe care El are sa lc implineascl Uf, ascn doban;â¬$e de aici familiaritate cu Dunnezcu din pricim nadejdii *. in minr* I-u; t penm ca se ingrrjeste de deasa rugaciune cendirea neâ¬ontenitA la Dumne?eu - ' s forN on Apeves,r. Dia log desP'? suiet si Ftini: ltrall lt 1919. p.28. :ndre9re. firndca incePe sa vada de depane limanul Ca'nd' '-"1 uooi. t. va apropia de locul vielurrii urmatoare [cea du- il,iun,..u.cdl. atun.i ".ea Pulere il va adumbri cu totul lcf I-' ' ."rst si de acum aiutorul ei ise va da nu numai la slujba Si l,'a.lun.. "i gi in alte momente. Neconlenit va fi ca beat de 'riimnezeu. iar g6ndirea i se va strange de la sine in taina ne- IJl,r. Ou"a se intempla sd medilezr⬠sau sa citeasce Scriptu- :;-arunci va inlemni pe neaileptate ii va sla nemiscat multi ,1"r.. A.".tu " lucrul celor mari Caci o astfel de oPrire se frce dupa mesura fieceruia: u-nii se opresc zl $l noapte. sau chiar mai mult, allii mai Pu1in"' 94. NinEni str nu se mi.e dace nu gese$e rePede aceasti $rengere lreculegere] a gandirii, nici rnicar p⬠cea pa4ialE la slujba qi rugdciune, fiindci ea nu line numai de ostenelile tru- ouiui, nu e proprie celor de mijloc 9i nu se gdsâ¬tte u9or, nici Lo"d". Nu " date decat intr-o mare liniltire prin osteneala inimii celor care au lesat cu totul lumea ti au pdrisit cu destr- virsire vederea si auzirea oamenilor. Cine-ti deprirde sufle- tul snu astfel ti disPreluie$te trupul li lurnea din iubire de Dumnezeu. acela se invrednicette mai indi de o rcculegere par.tiale $stand putin din ea; aceasta cregte apoi ca o semanli 9i ajunge prin harul lui Hristos la darul care n-ate asemenare' Acest dar, iubitilor, ne cheamd se teiem li sd lepedem de la noi lumea pi sd ne gribim se alergem dupe Hristos 9J. Dace intreabi cineval ,,Unde e gindirea in acele mo- mente de inalte re.ulegere?', iatl ce spune Scriptura: ''Lini$ea a cdzur peste Avraam" [Fc 15, 12] sau, desprc Adam: -'$i aadus Domrul Dumnezeu linitte peste Adam" [Fc 2, 2l]. In loc de,,lini$te", limba greacd spune ,,uimire' [etttaiir]. Explicend laina uimirii. fericitul TAlcuitor lTeodor al Mopsuestiei] scrie: 'Nuneste uimire c@a ce e in afala ordinii obignuite 9i in afara , or ,J-nmurlre: Osteneala treptei sunetcsti e viaF inqchijloc in viala singuraufii, adica e treaplB celor ce *rea rrepr(r \ufleretn e o inlelEgere dcJ adanca d,r "h duh,'\nrce$r penrru ca dcester inrre( (unoJtlereJ podnF: ea e mas'ira 214 235 simtirii omenesti"6, Pirintii singuratici o [reculegere] a minlii 9i atwne a desfdterilor numesc s lumii viit 96. Pana ce prin ajutorul Dornnului nu vei fi simtit n pulin migcdrile smereniei. nu vei simli nici gustul' nicii rul calle vin din ostenellle tale. gandirea ta nu se va s din impra$tieri. $i nu vei pulea face faF cu urie ti ril lara tuiburare 9i agitalie' inremplarilor care vin p⬠neat! asupm ta. CaDd prin mila lui Dumnezeu pentru tine vor I sI ie mipte in tine cu tdrie genduri smerite, mai intAi lisa lAncezeala [akedial fi ti se va da multumirea netr{ ca ne ca {i-e foarne, fie cd e$i setul, fie cA ti-e sete, fie lipsit, fie cd suferi sau e$i superat de cineva, se,nu incr d;i siave $i limba ta se nu se opreasca o clipe din mul$ Atunci te vei simti rnereu ca datomic fa[i de toti oancr rimDul si Dentru toate, si ti se va peJea ct nimeni nu tiia ua""duti ut un reu, ci pentru orice impotrivire sau r& vin peste tine vei gdsi c5 pticina e in tine insutl' 97. Ascuht adevlrul acestui cuvant: pand ce nu v va pdrea ca totul se intampla pe dos. 98. omul va vedea cele bune din sufletul sdu va fi aiuns la alcetuirea dindunt ul sau. 99. lisuse, Lauda noastre, toate gurile Te slivesc; sr|erâ¬nia, vei fi ispitit mai nmlt decat orice de hncezâ¬all diel. Aceasta va na$te in tine g6nduri neincetatg fi tii pdEa ce toate lurnea iti poarttr pic6' in vrern⬠ce, dacl I Line la ce se intempb, tu nu elti bun. Din aceasta p'ici sunt adu$i jertf?i intai-nascutii ascunsi ai gandurilor I oe Tine Te slevesc frumos camea ti oasele casei lui Ti" iti inetFm laudi in infocarea iubirii 9i plini de oentru c5 de la Tine am aflat voia ascunsd in Tatil veac. De la Tine primim cele bune atunci cand a$tâ¬pt rele. in Tine s-a pogoret pentru noi cunoasterea' Pe blam in tinutul fiarelor salbatice. Tu ai fost luat ca p 6 Interpretare curenta in tradilia exegetici siro_orienhtar cl t p. 197 (n. l7) . l16 : t7 ,.r neamul nostru $i Tu Te-al aproPiat de Dumnezeire ca si 11,,., ..rerit. noastre Celui ce n-are nevoie de ele caci prin ?in. rr.a.pt" Ea rugaciunile noaslre li Tu anesteci in ruga-j.,,nil" noottt" rugaciunile Tale pentru noi Tu e$ti dreptalea lli"..,r. fiindce din iubire ai fosl luat dintre tofi si pentru toti li iiputur irnpa.u p" Dunmezeu pâ¬ntru pecatele tuturor' N-ai l^i uau. a" noi lui Durnnezeu ca parga luatd din turme. ceci ir'rau noutt.a n-avea pe alunci nici macar acest discemtrmant i,-D,rlcele lDumner.u] S-a impecat de la Sine lnsugi 5i a lesr voia Lui sd Te ia dinlre noi pe cand nu eram ince impe- cali cu Tine si un asernenea lucru nici nu ne trecuse Pnn mln_ rc. pentnr ca dreptul sA nu se laude spunand ce acestea s-au intdmplat din pricina lui ,Cdci nu era nici un drePt, nici ma- ca, ,tnul", cum spune Apostolul intdrind cuvantul Prorocului tRm 3, 10; Ps 13, 31. Mutatea noastre n-a fost prea grea pen- tru Tine, ceci n-ai cunoscut-o doar recent' fiindci inainte de alc5tuirea firii noastre ttiai patimile ei. Atunci cand P6catul $-a pus pecelea peste loattr firea-noastrS' atunci Cel ce este Binele prin fire S-a impacat cu nol" /00. Cine Te va slevi dupe vrednicie, Dunmeztule, Parinte a toate. Dtrt[torule al celor bune eire ca ele str-Ti fie cerute? Se nu piare, Doamne, din inima noastri ntdejdea Ta, penmr ca aduierea-aminte de Tine str fie indparittr necontenit in gan- direa noastre. Cel pe Care L-ai inelFt la Tine dintse toti sPrc nadejdea lumii intregi, s[-Ti aduce in numele nost u plineta- tea acestei multumiri. Nirneni din cei imbracali pe pimarlt in tsupul $i sangele Lui str nu rimAne in urme li departe de EI' ci pe toti atrage-i spre pafiea lumanitatea lui Hristos] carc este in cer. si toati lumea str Te suveasce aici vezandu-L pe Cel care a fost intaiul in acea noua slavl de nerostil pâ¬nru orice limbe trupeasci. Amin. Sfartitul celor patru sute de capiiole despre cunoa$ere' o' l.ioo marginala:.,Rueiciune de mulFnire pentru binele pc care nce- prinbomnul nosuu Hristos si implorar⬠pcnld ror a- Cuvdntul4 Al aceluiati Mar Isa8c. Alte lucruri lscrieri] alcttuite de el dupi Crpit desore cunoagtere ca indica$i care sI puol in I cinfora lucraie slvArsiin in lirigdre [isihiel' ,1. incheiem aici prin haml lui Dunnezeu' Mattuiton4: noastre Capitolele despre cunoattere in carc e o marc caci e limpâ¬de ce haml e cel care a dus la alcatuirea kucat con$iinF imi dd mirturie ce puterea lor luctbl vine dir puterile mele, eu care sunt un om at6t de deficii vietuirea monahaE gi lipsit astfel de cunoaiterea care ridice la inallimea tainelor pe care Ie cuprind acestea' / gdnd deci aici, dupd aceste Capitole care au fost- scrii iiutorul Domnului, vlem acum se infef$Am formele de vorbire ale mgiciunii ascunse gnrpinduJe dupd diferitd re ale alfabetuluis. 2. Sd gtii li aceast4 fratele npu, ca o gandire cale a luminatea nu mai are nevoie de rugdciuni variate: o usi ii este de ajuns pentru ca rugaciunea si o ia sub arlj intruntrul ei si se o arnâ¬stece cu Dumnezeu. I 3. Rugeciunile variate sunt inse de mare alutot unel h[r.tuite de imprtstieri: Prin puterea carc ies⬠din ele' rea simte strdpungere gi asdel dobandeite o rugacruoe I ingenuncheri prelungite. mijlocire pentru crealie 5i cereri lungate puse in mi$care dinlunt u. La fiecare cuvant pe intalneste in aceste nrgtrciuni, ea este ca cineva trezil din intalneste in ele tot timpul intelesuri uimitoare' denduJi rugaciunile din CQrntnl 5 din literele alfabetului sinac. 138 de mai jos. rugac'uni c 2.r9 200. .4 aceste cuvinte sunt un dar al harului 5r au in ele o putere icunsn. lndeletnicirea cu ele ii citirea lor este pentru ea un 4rutor neincetat '4. in clipele de har cind te desfeli de aceasta rugtrciune dulce it de ingenuncheri prelungite. nu mai e nevoie se slai iin oicioarel si la ceasurile canonice, nici se rc mahneiti pen- ir,,'numarut mgeciunilor care reman [sa fie rostilel. fiindce aceasta rugeciune cuprinde in ea toate rugeciunile rostirc in ngmir fix pi face ca rugeciunile canonice se lie mai prejos decat Feapta p⬠care te afli atunci Din faptul ce cea nui rmre oafle a zilelor zaci prdvtlit cu fata la pAmeltt lnaintea crucii, o '.tare care cuprinde toate mgEciunile pa4iale $i chiar 9i slujba Iiturgice ins4i, rtu este oarc evident ctr o asdel de mg&iune face ca rugdciunile catrotice str fie mai prejos de.at trâ¬apla p⬠care te afli atunci? J. ..Cand e vrenrea unui lucru de seanfr, nu te itltqrce spre url lucru rEinsemnat", spunea in chip acoPerit fâ¬ricitul Marcu IAscetull@, fiindca ttia cd nu toati lunEa atinge rugiciunea iuratd. Dar cei carc o ating invatA din dulceala ei ci nu este lucru mai mare decat ea. Caod etti lipsii de ea' atunci e bin⬠s, nu neglijezi slujba canonica. Dace ai primit-o in parte' atunci in cealalta parte tine slujba canonici pani h ultinD suflare; ctrci ravna ta pentru stujbi te va face se fii luminat din nou qi si ajungi la rugeciunea continud. 6. Orice fiu lucreazi la inceput ca slugd la tat siu inainte de a i se da stapanire pâ¬ste averea lui, cum spune fericitul Pavel: ,,Cattr vreme mogtenitorul e copil, nu se deosebelte cu nimic de slugi, deti este stipetl peste toate, ci â¬ste sub ePi- tropi gi economi pintr la vremea randuiti de tat snu" [Gd l, l-21. Legea lui Dumnezeu 9i frumoasele reguli ale sfintei tale vieluiri lmonahale] se fie pennu tine epilropi 5i economr potriviti cu starea ta de coPil, carc se rc aduce la ',starea de0m desivarlit in Hristos" [E/4, l3]. 7. Cdci care altul e folosul legiloi ti regulilor decat lumrna- rea care se naste din ele in suflet? Cu ajutorul lor, al rugdciu- nii fixe a ceasurilor gi a slujbei, fiecare se Poate in6lt4 de fie- ^' Mrncu Mor,rxur., Dasp.e /.gza care date cand se dttrcelte in intunenc AFcumcel c oi"iaii'"oi"u ." in,out e la incePutul drumului li ple't lcolo ili rei" catetoria li ajunge unde vrea si nearge',t ."*rirJ tiGir. p* rar4i pecalea cea dreapre'f.cel ( 'iia"ii1i r"ii".'i" Vornaiira la locr'tl Potrivil- deose ii"i*'*""i" nir- p" "are-i creile in libenate 9i le de hx ;i;s"l;"Gii"' "; "duce asu cum sunt educali copiii' inglduie Progrese. i. TreUuie ta -ai ltim si aceasla: cat limp are ctnevl surile zilei impe4fte o pane pentlu slujbe' o pane penml o oun" p"nt- -ga"ione 5i o pane pentru alte lucrun' iaia "i'i" ".".ur-" autor sn'$i Pleteasci datoriile la mo 6auit. o. .ut nu-t poate incllca fera a lisa in urme o i ri" i+'a'" "f , necut Lgula canonic6 fiind absolut oblig sd fie Dezi6 la locul fi la vremea ei l i. bar "atta cineva se alipegte neiocetat de Durarl orintr-o ruqeciune ce se revarsa neincetat' prlvelit nec i" pa.ant]i.pf",anAu-L li zacand inarnlea crucii' s fii;du-i inghi$t de dorints Lui. acesta nu rnar e supus legi sau vreunei reguli canonice, fi nicl unul.tlmp sau iiiut" oinalnt" nu *oi au autoritate asupm lui; ci' incâ¬pa "i"ra, " amof. a" "fe fiind cu Dumnezeu.Erd nici-o lii -'lo.'Oar .i txa- *um acestea 9i sa incheiern Sd ItE pi"ri rft" aont." a" convorbirea cu Dumnezeu' medi! ruee.i,lnite pe cate le-am ailemut mai jos' cect Pfln elc ffi Jo-r tnnpni"i $i o Putere cereasci ne va descop Cuvdntul5 a-nrvorbiri 8lc ruglciunii rscuNe potrlvit lui Mal i.iu", p" o." ""Cr" h'a sleat rendui' ti intocmir lil""tiot "i.tit gi "onvingito're, ftuand din mem- i-." risioit" on intog .rmotric c! sI fic dc lolos pâ¬n' i* roiitttea ruglciunii sscuose' Monsht s⬠potte i"a"r"*i"i cu eli *end in Picioar⬠sau 1ez6nd' lu' .'inrl sau unu6na in chilia lui' mergind la culcare ,ranl ceJ va fura somnul, stird itrluntru srE p⬠Ilri. inaetetnicinau-r asfcl in taid cu ele in inime iri, a" "*-"o"., c6nd IngctruDchestl indeftt4 h ,,lmAnt sau stf ir piciorrt' chilr ti dacl !u ltrside' I-"ii, ".""t".a"a smerenio trtrpului cu Eitclrile .oei"iu"ii; "l"i p.i" ele va glsi 4iutor' ct 9l din cele *i"re * L" n*at arept râ¬gull ti carc Febuic r$titc iiJun n" "ou-"' prin ajutorul insemnat pe care'l ;;; ; il potrivit Jtrrii s.dimbttoare I gendiril in i"""i ".u Jnin"l ""t" vin asuPr' lui; foloeitrdr'se de lceste ruslciuni slcituite in chiP potriYit aDume cl .loi "n"in eh mengaierea' srdleh se vN sfitrli ti se va umple de harul Duhului' /. Plecandu-mA pana la plmant' iti aduc cu toate oasele m.t" ip, 34. l0l si ;in toadinima rnâ¬a inchinarea care Tie s⬠cuuine. slavite bumnezeule Care locuief(i intr-o ticere ne- ffaitl Tu ai zidil De pema[t sprc innoirea nEa [umaniratea ii Hriri*i"" -ri a iubirii. u; loc de odihnd al bundvoirii Tale, un iemplu de carne plasmuit cu cel mai sfant untdelernn tr .r*ri;iJi;! sg. zr t. p" care l-ai umplur apoi cu sfintenia Ta' ca prin et sa-Ti fie airlsd inchinalea ln el ai ar6tat inchinareap.i.""""i", ""t"i.. ale Treimii Tale fi ai descopâ¬rit lumilor p. "u..-f"-n; "i"ur p.in harul Teu taina care nu Poate firostittr' pot.."u "u." nu o*t" fi simf6 de nici una din flpturile a c6- ror existenta are un inceput. Lovite de uimire' firile ingere$ stau in racere in faF norului intunecos [19 20' 21] al acesrel tnire vesnice si a revirsdrii de slavd din inirna acestet utmto' suflet taine. 7r, Atuzie la C!vnrr., l6 de mar Jos l{o 241 ceci in acest loc al teceni ea Prtmeqe incliinare de la lii"fig"ng".ur" t-uu sfintit si s-au fecut vrednice de Ti 2. Md inchin, Doamoe' aitemutului Picioarelor T sO, i, i3z, A si dreptei Tale sfinte care T'-1 pllmrdl ia."i'". i" ""." te f" simt Dar aln Pacetuit ti am fltcl oiaiin rnin" inturnl' "at fi inainlea Ta' c'ci am ldsat E ittlil"il"" ^ r"ga*tli cu Tine 9i mi-am inchinar zilele letnicirii cu poftele. Te tog' Doamne' nu pune Inalnc pe"u"i" ,in"Lfiro, tn"le LP; 24, 71, nettiinta-bairenâ¬$i si slabiciunea firii r|ele, cate s-au intarit asuPra^ r -tear cufundat in ginduri la lucruri care rnA inspalrnanra rtrl ini'.u ."" .i* fin"' a"patre de irnprettierile involb p"i aotll ti .a r*oias&'rn mine lumina.ascunstr ^Bili. iuti i" *n" p*."rg nereu orice voinp a nEa & t binele gi orice grabnicd pomire a inimii. mele,sprc-g ir."pll N" ti-"i"p,i, niciodao purtarea de grij6.ca.st io""T"ar" ri***'"*u" ci asernenea gdjii unui perinte * i-i.a" "t i ,ma., "1. a alergat purtarea Ta de grije dup' si hanrl Tau p?hintesc a cercetat slebiciunea rnea ll tr- la--i pui lu in""rcut" voinla;.ceci liai du otdeauna. outin chiar decit un copil nu $tiu incotro s-o apuc t' rn 4 J. Te rog fierbinte Dumnezeule' trimite-mi ajutor .i."i .uiinutt 9i a"pfrrteazi de la inima mea orice lu qi ori"" p"fte t-p"r"ie Nu mtr lepada, Doanne' de la ;;"-;;, ;;;; ;;'" *ejmasul stmt srseasct ti sd trlt i;;;;;;';'* vrca ti se me facd ti tb'"i tllll-3 J"i"ai"fi si inimt rnahniti ptcatosului care se ciie$te' "iii i"r cl" prin margaierea plansului li darul-lacr usurezi inima ltri de povan ptrcatului carc apasi asupra l. La usa milostivirii Tale bat, Doamne: tnrrute-rru aJ teu pomi.ltot mete impri;tiate, oravite de.multimea-F tor si put.rea intunericului Starnelte in mine slrepungl caiM la vederea ranilor din mine. m6car ce ele- nu v,(r *-a"ilu oa*t"fo. ."f", caci dace le-al cunoa$e in toatl'l derea loi, sufletul sreu ar fi mistuit de armre durere pâ¬nr Vino in aiutorul slabelor mele misceri sPre adevarata -,^ ",, nnn zdrobirea ei. care e un dar al Tau' sd gasesc u$urare lI --#r.nu Decarelor. caci fara Puterea hanlui Tau nu sunl l i liri.l, i"i. r" mine insumi ca sa-mr cunosc intrnacrunile ["if5l uaranau-t" .a opresc multele mele impra$tieri' 5 Nume al lui lisus, cheia tuturor darurilor' deschide-mi -i.". ' .e rl Co 16, 9l a vrslieriei Tale ca sE intru in ea ;i sd Tj"'""iit " i-at ain inite p"ntt induririle pe care le-ai A".ri." rnt* in zilele din urma; caci ai venit sr m-ai innoit cu cunoasterea lumll celel nol 6 Laud, Doarnne. Firea Ta sfenre' pentru c5 ai f:icut din fi- ,"""r,i"l to.usut .mnr ul ascunzimii Tale $ co(ul taioelor Ta- il'r".J tarair"i.ii Tale fi temPlul Dumnezeirii Tale' penru itt;stosl Cel ce $ne sceptrul imperedei Tale li conduce toate l.,l" "" .ae le-ai adus liexistenlA, [pentru cI din firea rpa ar Lllti stauirut con at ue$iciei Tale' innoirea invePtiatelor cele .*"-'.fti"* Tie' uta [,ln 10,9] slta5ului unde poti fi vdzut' lii"i'ri,iariir"rit"i.iunii rale uria5e: Iisus Hristos' unul- fii..",'ir^ "ai'"r 'ieu'[tn t, ta]. rdrnnfiF ['s l'9; Rrn 9'21] Junu,l ain "."oiu fu itdt vazute, cat 9i gandila cu minrca' 7. O. Taint rnai presus de cuvant ii d⬠tiaere' Care' unindu- r.'a""L""a""i" "it trupul, Te-ai ldcut om penlru innoirea '""*a- air..p"ta-.i "iea prin care s5 mt inall pane la.tai- ;;;il;; ..J* senina a iinistirii' la addposr de amigirile acesei lumi. Aduna gendire-a rlea inaunrul rneu in tecerea ;;;.i;;ii.:" *induriie mele imprlstiate st se lini$teasci in ,ni"n. orin iumi-noasa convorbire a rugeciunii li printr-o nunu- nare plintr de taine. 8. Mi inchin, Doarnne, tonului 'niretiei Tale eulgaT stltt p"fU..-si l"""sa tFc 18.2?l ii &ojdia ornenirii: Tie Cdruia ".i l. ilii ai ^ia. fngeri ;i-ogtirile nenumarate ale serafi- rnilor iti aduc cu laudeli lor de foc fi sfintele lor milcar o in.ftin"'.. -i;,oufe xscunsa in ascunzimea firii lor: Tie' Fire sranta "r",inaa de simtlrea 5i cunoa5terea tururor faptunlor *"i" ii"l "sli "p.""p" de t;1i cu ajurorut Ttru ori de cate ori t n"""i" .iutlio'" aischisi cu timp 9i fdrd timp 12 Tin-4'21 **tiio. i",u'-r. Nu f" scarbesti de pacetoli $i mSretia Ta nu se ingretogeazi de sufletele intinate cu tot felul de pacate' cl 14) 24f aminte de Tine. lnnoie$te-mi viata prin schimbarea gend De toate le scoli din rele nesfar$ite Aia 9i pe mine' Do iesi sunt cu rotul intinat, m-ai invrednicit sa cad cu fala mint inaintea Ta si se indraznesc st iau in gura mea S Tru Numâ¬, mecar cd sunt un vas plin de necuriFe ti nt nic se mA numtrr printre copiii lui Adam Da-mi, Doal mi sfinlesc prin laudele Tale $ sd ma cur'tssc prin ad Drin sanduri folositoare pc cate harul Tau le sdmette in r baeizegte-m; gandirea cend mediteaze la Tine ti fi-rDl t punarea |chioaPa prin innoirea gindirii-pe care o stirm mine. Punc in miscare in mine cereri de folos potriviti rinta rnâ¬3 cu dorinta Ta, ,,ceci tu dai rugdciune celor roagE' t, R8 2, 91. intipire$te in mine o singuri do'inf si ;riveasci neincâ¬tat spre Tine' 5i o gandire care si beascd oicicind ln nldejdea ei in Tine din pricina r neincetate sufetite pentru Tine. De-mi, Doamne, sf, ttl inaintea Ta nu cu cuvinte nesimtitoare rostite din verftl I ^^mita spre alunecate, dar asla nu Te-a oprit sb md creezl !l ii-.i a"i toaie cele prin care ai cinslit firea noastra' de$i !i,iiai"^*" rdul pe cire-l vor face Stii bine cererile mele ll.i.,. o. " le 5tr eu insumi. precum li rugaciunile rnele ina- I'i,'" a" u n .o.tit" inuinrea Ta Dd-mi' in acesl ceas' Dufiure- fi". to"te cele de care stii foarte bine cd firea mea ticdloasi i,,'." tipte in prinrcjdiile de acum Caci srii bine intnsrarea lin",uioi *.uii "a ia.rauirea lui sta in meinile Tale /2. O. Putere prin care Pdrinlii de odinioartr au biruit pu' -."i".i" si infricoidtoarele atacuri ale potrivnicului [celui li,'aritt. oesi inno nrc orneneasce supus! multor nevoi erau ll-.; -. - fi tipsiti de nevoi. aritAnd pe perlent o asernina- iJ J n utitot uiitou.e' in timp ce Tu f6ceai din morminte' din ,iiteri si din crepaturite pemenrului coftul descoperi'ilor sla- i"i iuf" p. .-. L-ui fe"ut lor' Revarsd in inirra nrea inflactr- -.ru nattau.ito. to,. "a Prin ea si rnA irnbe$Atez li se calc in "i"ioi. .u vitejie pofta firii 5i frica de cele Potrivnice ei' i;;;;;u i" *in" "uno.;t"t"a tttcrcniei ti un avent nestivili-r io* uG^." ,pt" tin" Scepare a celor slabi' Carare dreapitr o"ni.i.ti."1 tnutiin ritiiciri, Limar Pentru toticei printi in hrrtunl, ioboara ruira potrivnicului asupra me4 surpa- plb- rca uiliettiitor tui impot iun otto, ttt*te;t" rnarrdria lui inaltS' relin" feit" tot" **nse inaintea gdndurilor rnele' fi fii Pâ¬n- ti, ii* -angai"t" in vremea necazului meu li cdeuze in locurile cu primejdii. lJ. Soare al uit ce-i al n|eu. Pune in mine constrangerea,minunerii dei ca sA fie mai tale decat conslrangerea ljrii. S6me;te in vederea tainelor Tale ca sa pot simli ce a fost sddit in Sfantul Botez. Ai asezat in mine o Caleuzi; fe ca Ea faci sa vad slava Ta in toatd vremea. M-ai facut lu sare a lumii lMt 5,13-141, fie sa nu mA fac piare de neall pentru tovar.iSii mei. Am ietit din Iume; se nu-mi nicicand privirea spre ea li spre cele de carc m-am I cand m-am fageduil Tie. Pune un dulce friu pe inrma simturile mele sI nu mai priveasci in afara ciilor Legii lmbraci pomirile mele pe corabia poceintei. ca se pot ea trecand marca acestei lumi pand ce voi ajunge la l[[ nedejdii Tale. Prin aducerea-aminte de Tine gindirea se intireasci in ispitirile mele. Pdn strelucirea cuno Tale lumineaza calea lntunecag dinaintea rnea. ,15. Dumnezeule, fd-nri vrednic de in{elegeiq iaiiEi Tale zugrlvitil in economia Ta fali de lumea vrzutjl, in ll rile crea$ei Tale ti ir ornorarEa Iubiiului TIu [Fiu]. i /6. Creatorule al nostru, al tuturor, Care stii bine neputinta firii mele, depenea"i de la mine puterea potriu lui, abate nevah pacatului dirl midularcle rnele, stinge derea lui din inima mea, tinde sufletului meu aberut temiduitoare, leage simturile rnele liuntrice cu legdturN cii Tale, sporeste in mine belgugll iubirii Tale care vi inlelegerca Celui Rtstignit, strAnge gandirea mea iniund tainele ascunse pe care le poarti Crucea, inttre$e ln aducerea-aminte de smerenia lubitului TIU [Fiu], ti creasce in mine minunaea in fala economiei Tale penuu ,lZ Dumnezeule, Care ince inainle de a Te fi im lurnea l-ai dat ei p⬠Unul-N6scut al Ttu ti Care dupi impdcare ai dat Acestuia mostenire tronul Dumnezeirii T me l6sa si rni duc ln mormant fdre nedejde $i s5 Sed in in ric cu lanturile pacaclor mele ca un mon in veaclPs l42i 18. Iti multumim, Dunnezeule, pentru darul pe c ficut fijmir qr a cdrui boge{ie n-o poare zugrivi nici o c Nu md lipsi de paflea mullumirii pe care Ti-o darorâ¬z ?46 241 .r si eu sunt o pane a lumii. D'e aceea voi slivi Si voi |tuda|,",,}"re Tau. Tu ai dat lumii loate comorile Tale DacI pe lll,,i-Na.*tur rau. care eln sanulTau U,' l' l8l ti pe tronul L'., fol., L-ai dai spre fotosul tuturor, ce lucru mai ai p⬠li* .a nu-l f i dat creatiei Tale [cf. R|'r 8,321? Lumea s-a ll*.recut .u Dunmezeu: creitie Si Crcaror au ajuns una' Slavtr ifpentru planul Tau de nespus' cici rnare intr-adever e eeas- ,'t aina. Si.ua Tie pentru tainele care ne sunt inci ascunsâ¬' i.".edniceste-mi. Doarnne. st gust aceasti tain' mare care e iscrrnsa $'uinulta, 5i pe care lunEa nu s-a invrcdnicit drl' i,rrn s-oc,rnoasce. dar din care Tu ai arirat poate ceva sfinti- ilr Tli, care vieluiesc in t.up mai prcsus de lunE li sunt IIF- rcll mai Prcsus de mi$irilc tlupului. ,9. Revdrsarea tainelor lui Hristos inundi gindirsa rrEa ca valurile nririi, 9i a.9 vrta se tac li si nu vorbesc, dar ele ard tin inima nral ca un foc aprins in oasele nrele Conttiints nttr litin"ata si-ml arata Plcatele. Taina Ta rntr uluie$e' dar rni sitese sa o privesc ti-mi face semn in ticere: "Frica de ptrca- tele tale sa nu-ti faca zlbavnici apropierea [de Mine]' picito- sule, cdci rnediand la aceasti tainb pulberea pdcatelor se va scutura de pe gandirea ta". 20 Tu, Care dezlegi frrea noastri' dezleaga-nd de legttud- le ascunse aruncate ln juml r,mnchilor nFi fi de Piedicib vA- arie care sunt inaintea simgrrilor mele dinafari' ca st pot alerga si sI intru in raiul tainelor tale li sd rninanc din Pomul Vietii din care nu i s-a ingiduit se rnAnance lui AdamlFc3'221' 2/. Mantuitorol Meu' pazette-mn de afiigirea demonilor' Dumnezeul meu, deptrrteazi de la mine uluratatea contbrnlel' Nedeidea mea. revarsl in inima nrea belia celor ce nadejdu- iesc i-n tine. lisuse Hristoase, tnvierea qi Lumina ruturor lumi- lor, Dune cuoutrl cuooa'terii Tale pe cre$etul sufletului meu Desihide-mi dintr-o date uta milostivirii Taler fi se stdlu- ceasci in inima mea razele harului Tiu: fii caleuza me'sului EXndurilor mele p5ni ce voi ajunge in Sion, in muntele cel sfdnt al Tdu [Pr 42,3]. Fa-ma vredoic de cetatea sfante in care sfintii au intrat la capitul dmmului lor' Crcatorul 9i N6- deidea nrea. Ancora minhririi mele in fu.tuni, Toiagul nepu- t intei mele. Cinstea necinstini mele. Care ri l ici capd plecat la plnant, nu me da poftei poltivnicului, nu dt neru$inirii lui, pune o prdpastie adancd lnainaea lui [lc li ca se n-o poate trece pand la mine ca st mi iulbure. In ce$te-m6 se-mi sfaqesc scurts ti fugara rnea viali ir! I Ta, ca la sfargitul zilelor mele, cand soarele victii md apune, str fiu aflat in via Ta; invrednice$te-mtr, inainte (5 sul Eecerii rftle dincolo, de dinarul fegeduit ca plata rilor Tni [Mt 20,9-10], tu pentru lucrul rFu, ci Prin Tfu. lnvredniceste-mE, Doamne, chiar $i in ceasul al zecelea al vieli mele si fiu atlat serguincios ln slujirea Ta ca lumea str nu r|' robeasca cu ocupatiile ei vtrttrmal nu mtr fine inchis in cugca grijilorei. 22. Hristoase, Care Te lmbraci cu lumina ca si cu o [Ps 103,2], Care pentru mine ai slat gol inaintea lui' umbrette-mi UJ l, 351 cu Puterca pe care ai fAcut-o i boare peste sfinti ti prin Carc all biruit aceasti lurne a Fie. Doamne, ca Dumezi.ea Ta s5-li afle plicerca ir si du-mi dincolo de lunEa aceasta" ca sa fiu ln|Dreund cu: 2J. Hristoase, spre Care privi din pricina slavei fePi fala Ta scuipiri, deptrterzl se stau la vrenEa rugiciunii heruvimii cu ochi mulf n Tale. Carc din iubire ai ori rutinea de pe fats rnea d cu fala descoperitd inainrer 24. Hristoa.se, Care pentru ptrcatul nostm ai iegit in $i ai biruit pe stdpanitorul intunericului luAndu-i dupi m oe anl - brrurnta, slletle-l sa ruga oepane oe fiune ce nu inceteazi in toalii vrernea sd sileasce neamul o spre p5cat. 25. Crucea ruginii, pe care ai urcat pentni mine, str factr punte spre sllatul pecii: cununa de spini pusi pe TEu sr-mi fie coif af rnantuirii lEf 6, l7l in zin tre luptei, scuipnrile primite pe fa(a Ta se-mi pregeteasctr deschise inaintea tribunalului la Venirea Ta: sfanrul T spanzurat pe lemn $ me restigneascd pentru aceast, I -nrni poftefe ei lca 5,241prin iubirea Ta; haina Ta pemru :;e s-au aruncat sorti se sm$ie inaintea mea haina de intune- ll o".uo o pon ineunrul meu; aPa li sengele carc tasnesc ',l-"'.oasra Ta sa-rni ne cane de slobozrnie din vechea robie; imoul 5i Snngele Tau alEstecate cu truPul meu sa fie pentru -t* arvuna, chezesia ce nu voi fi lipsit de vederea Ta nein-;ra pe tdrinrul flri sfirSir; tainele crcdinlei pe care le-am l-lzir n".t.i"ut" in mine sa-mi pSsreze o slave pentru ziua in Iare lumea va fi gata sA inl6mpine veniret Ta li si irplineasci 4unci lipsurile viePirii rnele. 26. Fie pomenif, Doamne, la sfEr|tul Ttru jerdelnic, in cea- sul infrico$ltor in care Trupul 9i Sangeb Tnu se aduc penru nirtuirea lumii, toti plrintii $ fralii nott i carc vieluiesc lD nunti, in pefleri, in repe, pe starci $ ln locuri rapoas⬠ti tr Dustru, carc lunt ascuDsi de lune ti Tu Singu ltii undc s⬠qtrsesc, pe cei care au murit $i pe cei care stau inctr in Picioate fi-1i slujesc.u trupul 5i cu sufletul. Sfinte Care locuie$i in- iu sfinti t/s 57, l5l, fu ei se odihnette Dunmezeirea Ta; cici ei au lasat lumea cea vternelnice si au ajuns deja mo4i pentu viata lor lpdrnenteascS], au ietit in ceutalea Ta' unna.indu-Te cu mare dvne in necazurile incercirilor lor. lmpdrarc al lumi- lor $i al tuturor Pirinfilor ortodocti care pentru adevtuul cre- dintei au indurat surghiun 9i chinuri din mana prigonitorilor, al tuturor celor care in menastiri, schituri, pustii li atezln lwneiti, in tot locul 9i in toata vremea s-au ingrijit str-Ti placl pdn osteneli pentru virtute, lnsotette-i cu ajutorul Tdu 9i fii-le coif in toatd vreriEa; trimite-le in ascuns rnengaierc neincetata gi ln toate luptele lor leage gerdirea lor de Tine. Fie si se si- lalluiasce in ei puterea Treimii li ei se-Ti slujeascd pand la lfartitul vietii lor cu conltiinti curad li vietuire frumoas5. hvredniceste-i inctr fiind ei in truP de Iimanul odihnei Tale. Lor, celor afla1i pe fa[A 9i in ascuns io lupte grele cu demonii,trimite-le aiutorul Tdu, Doanme, $i umbre$e-i cu norul harului Tiu. asazipe capul gandirii lor coiful mentuirii. surpe inain- lea lor'puterca potriinrcr.rlui. 5i puterea dreplei Tale str-i inti-hascl in toate vrenea, ca sd nu sltrbeasct gandurile lor pli- vind neincetat sore Tine. imbracd-i cu armcle smereniei' ca o ?r Intervalul de timp de la faccrea lumii pana la natrcrea rul culat & vechii cre$ini din Rastrit dupt cronoloSia biblica. 248 Hrist 119 nuri ale ruPurilot lor' "-'t^f,*e-i1lo""-t", ti de cei aflati in mainile celor ti.rT;; ili-;;;zeu' trimiteJe degraba inger mito izbeveste-i din mainile lor' '5;;;;, ;;;"*ul meu, trimite mingaiere tuturor dulce mireasme se adie din ei in celea Ta. toati vaernea spre bun ,qi;1, l;: i vrl's"'.:,*""1e1: iilllll5: lfilii'iii q"'$i i::o"n sa ne rug6m cu durere 9i se cerem aceste lu- -ii a" tu Du.n.t u cu suferinle hta simFmentul pe care i*uul" -a-t avem faE de tod oarnenii: trebuie se ne rugam lj"',-- "1 "u aut.t" .u pentru noi in$ine, ctrci aqa Dumnezei-Pi" "" *ni sl se va odi-hni in noi' li \e va selaslui in noi Po- l--"it uoii Ei precum in cer a;a 5i pe pimint [Mr 6' l0] "'li e..rtu ta R". nute, scopul rugtrciunii ii al medilbrii tale in ascunsul inimii tale. atal cand esti ingenuncheat la pamenl' .",.; in celelalte ceasuri Chiar daci inliruirea fi ordinea cu- "i"r'"ro, nu vor fi acelea$i' scopul rugaciunii trebuie sa fie ."r"u o."t"5l' de al ne invrednici prin aceaste atenlie $i aceasra meditare de oarul pe care l-au ptimit P&intii noftn' ie caror trup,rrl si sunere s-au ficut templc ale Duhului Sliint I Co3, t6|'6,l9l. y6rbiri se vor sfinti t i cu acestea se vor invrednici de darul afla1i fare uina in ot felul de arnare greuteF 28. Doamne, umbrege smnta Ta B-i.serict pe carc t *.pali-'"" 'a"ea" i*r:":1 '"-'3Tt-"]T,1 tl-tli:'i,fi;;;ui;ar-o sfintilor rei enostotl [l t ir"ei pJ i'ir ei cu leseturile.sfinte ": :l:Y"i"^H'"fr. f; ""'-ii-"",j si n-aibi-puterc asupra ei Dets ili; ";;;;; tiburarea' r62blaiele cele-dinh'ttu iiri"*'il? "" rt"p"rarti li preo$i sl se uneasci in rr ii't-ui*,lta.a g-atrea -loi Plinl mereu de Privirea i;;;,-d;;,? fi" "n zid pen!'', nna ra la' prin ' iillr.i""J"l""l "-rni li pe mine' pdcatosul' st fix ffi;i*i?;;,il sfintuiui rlu br4 care e ftonia tin; in mainile ei toate. Amin 29. Te rog ti te implor' f:l-i se cunoasce slava Ta pe au reiicit li nu Te cunosc cu adevarat' JO lat rururor câ¬lor care au treJut din lumea aceas "iup uT.tuo*e 9i fete credints' r':!" "p11t-ti.l1::ii.Irr p. "t* liai luat din ei: ca din-unrca adunare a un-il-ar iu.ii in i.peta$a cerurilor si dem^spre rneng riai"i. .i""e i"ititt' iiului li Duhului sfant in veti' .t r. Acestea sunt rnâ¬dittuile indeletnicire neincetaG in cei rul Duhului Sfent in omul cel si cererile care trebuic' care asteapG se prima dineunFu; Pnn aserF 250 t5l Cuvdntul6 Al acduissi Mrr Isarc. Despre sâ¬mnelc adevlrate sle vieFi/mantuirii spre adevlrata alipile d⬠Dumnezâ¬u c!rc se iv sulleL 1. Iati' frale, cele dou.i semne adevirate dup, carE tea simti lumina sufletului tiu aonci cind Dumne int'rednici si te faci lumini intunFu. Ele vor fi de str-ti face cunoscut adevdrul care a inceput str strilu sufletul teu. 2. C6nd prin haml 9i mila Dormului nostru lisus incepe sa sft uceasci in tine luminarea gdndirii dc vorbit Pdrintii, iti vor inuri acest lucru doue senure. b vei gesi in tine, cunoage ctr elli inci foane depafte minare, chiar dacd 1i se par⬠cl vieFietti bine. J. Unul din semne e urmetorll. Cand aceasta lumi cunsa strtrlucette deja in sufletul tdu, iat, ce se va in ori de cate ori vei lisa citirea lsctipturii] sau rug gandirca ta va fi prinsa de unele versete sau de conlin va medita asupra lor 9i va cerceta spontan lnlelesul hovnicesc; va fi atel de legati de ele incfu nu se va nai de ele qi nici un lucru creat n-o va Putea imprlftia Chi nu te vei ingrti mult 9i nu vei dori acâ¬asia, lucrul sc timpla gAndirii in mod spontan, daci nu cu totul satt plin, atunci mecar in parte. 4. Al doilea semn, la fel de precis ca primul, e ac sufletul lasa intunericul t i se face lumine intruntru, singuraticului i se dau ingenuncheri indelungate. lar rea ln acestea ii va fi atat de desfttad, inc din Prici terii poate remane ingenuncheat la prmant rei zile 252 rl (imra oboseald: el nu mai vrea sA se ridice in picioare, fi ori ;e "rte ori iti ridice capul vrand si se scoale in picioare. din oricina aceler indelungate desfd6.i din inima sa cade iarqi iu fala la palnant. Rugtciuoea devine atunci pentru el un lu- .ru mic, fiindci in clipa in care aceasta a trcctrt in inima lui, et simte ajutorul flui Dumnezeu] in toati fiinta lui ti desfdta- cz devine atfu de inlensi, incAt limba i se opre$e ti inima sa 6ce. O dulce linigtire cuprinde inirna $i-rnidularele lui, in aga fel incat anr putea spune ci nici rnicar lrnp&atia cerurilor nu se mai compar, peotru el cu linittirea rug5ciunii anrnci catld zace prevalt cu fa(a la plnant ln liDi$lire zi $ noapte. $i pe car va intra cineva in luminarea gendirii, pe atet se va invred- nici de desfirare in ingenucherile sale. 5. Scaiu toate acestea, frate, pentru cei ce sgruie neconte- Dit in linigtire, nu pentn! c.i ctrrora arâ¬st⬠lucruri dumneze- iesti, sevtufite intre Durmezeu $ sfinli itrtr-o tainl negrfitn, b par vrâ¬dnice de ras. 6. Dar la c⬠bun sa rnai vorbesc, frate, de lucruri despre cnte nu se poaie vorbi pentru ce suna negdite? Dedicd-te ostenelii rugeciunii li vei gdsi ceea ce nu poti auzi de la nimeni altul. Z M-am dus odate sA vid pe unul din ptrrinti care mi-a spus: ,Nu-mi rnai pot pleca genunchii la rugiciune fdre ca, ln ?nseli clipa in care-mi pun ln mitcarc rugiciunen, t?icerea str [u cadtr in inima mea ti, sta[d toattr ziua ingenuncheat ln rugiciune, nu mai sunt in stale sA spun ceva, ci stau lini$il firtr ca acest lucru si aibe ceva de-a face cu voinla nrea." $i a mai spus: ,,Numai dupd multe osteneli am descoperit acest lllctll pe car⬠mi l-a deruit lini$irea." N-am auzit asâ¬rnenea lucmri decat de la acest betdn, $ n-am intahit pe nirneni altul care si fi dobandit atet de exact acest lucru si care se vorbeasc?i despre el cu atata autoritate. Dar pâ¬ntlu c! du toti$rnt ln stare sd asculte nici sa atinge acest har al rugiciunii clrrate 5i puterea care este ln ea, chiar $i cei cale prir| milos- :rlrte au gesit asemenea lucruri le tin in ei intiti, multumindlul Dumnezeu Care le-a dat o astfel de mangaiere ca leac Dentru ostenelile lor. . 8 Frate, cine aSteme in scris aceste lucruri o face din expe- n'nF pentru ce Drin harul lui Hristos le-a cunoscut intrucatva 253 in el insugi Si a primit intirirea lor. Altele. ins;" prca, prea inalte pentru misura lui, au fost descoperite mi prin har, avand insd drept manori li cdlSuze scrieri bttraoi renumiti din vechime. Ori de cate ori a fost li cele dcsprc carc s-a vorbit mai sus. era lipsit gi de ef $i nu mai simle{ cele doue seme in sufletul sdu. $i simti asiguat cu privirc la ele ti s{ le cauti in linc. cete ori ingenuncherile d se fac anevoioase $i prelungi ti se facc ostenitoarc, sau Isii cuvantul lui Durnnezeu i ciunea" iar gandirea ta hoindregte fd.d rod ti fitra sl{i aminte lucrurile din ele. sd stii ce lrn mare intunedc s iniuntrul teu. 9. CAti vreme slujbe, uia viefii acestui intunoric rugaciunea. Cand ajutorul care vine t ul tiiu un motiv cioeva. simfi lancezealt [akedie] la rugloi se na$te din lnsisi osteneala carE te lupli 9i sr5rui h ea, vei simli nunl de la rugtrciune, cu conditia si nu de ing jorare care vine din afad sarr nu s-a deschis intru tine. Leacul t54 25s Cuvdntul T AJ .câ¬lubtl. De unde se natie ln sqnet sim{irâ¬! duhovnicersci ti pfuri unde s⬠inali mtsurr ci. ,. Exist6 o sifi4ir⬠duhovniceascl cc se n.lte din meditarc: cd dtr sufletului miingaicrc, brcurie ti slltarc. Exist5 o alta carE cade peste om ln nrod spontan. la inceputul cunoatterii c,l⬠vine din rFditarc, din iubire de lnvlttrturtr $i dintr-o vie- lire cucernici, gandirca in diteazd necontenit ti liudabil la iubirea lui Dumnezeu gi la cele dumnâ¬zeietti nezuind sn-ti in- Enreieze lucrarea personaltr pe dragostea de invlFturl, fiiod- cd aceasta face sd se nasci ln el neincetaa o vâ¬dere duhovni- ccasci a lucmrilor. Cend suflenl va ft curetit putin de aceasti locrare plne de frici de Durmezeu $i trâ¬zvie, sil aibi incredere c{ atunci coltemplarâ¬a duhovniceasca va cidea din clipd ln clipi $i feri osrâ¬neah peste el. in fiecare clipd va int6lni in gandirea sa unele lnfelegeri fi, dintr-o dati, aceasta va sta nenilcatii ca intr-un nor lntunecos fi dumnezeiesc cale o lo- ve$e cu uimire Si o fac⬠str tace. 2. Se poate ti ca o anurDe lini$ire si cadl din cend in cand tcste el 9i fiirl intelesuri, ti atunci gendirca se aduni in ea msqi ii se cufunde in ea ins4i intr-o uimire negdite. Acesta ⬠lrmanul odihnei de care vorbesc in scderile lor Ptrrinlii", Itman ln care intrl din cAnd in cand firea lorneneascd] cand se apropie de intrarea in vieFirea duhovniceasci. Acesta e ince- Putul intrrrii in cea de-a treia treaptS. care e vieluirea duhov- Itceasce. De Ia inceputul uceniciei sale ti pane la mormant, -- '' Cl MAcARtE. Ouilti .hltowicet,i 49.4. singuraticul i$i face toate ostenelile sale uupeili $i su cu toate necazurile fi superdrile legate de ele, privin acest lirnan. O date ce s-a apropiat de aceastt intrarc, trunde in acest liman apropiindu-se de vietuirea duhovDi ca; $i din aceasta cliptr se sevar$esc ln el lucmri uimii prirhâ¬Ste arvuna lumii celei noi. Cine cite$e aceasta leagt bine ce se spune despre stra[gerea gendirii des s-a vorbit la sfartitul câ¬lei de-a patra sute a Capitolel spre cunoagtere?r. Dupl care plutirea celor serguitofi la acest liman. 3. Aceasta e lucmrca singurdticilor desevargili acold plutirea lor sfa$elle li unde hebuie sA ajunge corabia v6.rattr a vietuirii lor lascetice]: acum ei se invrcdni iubirea lui lisus tlristos Donmul nostru si au din cend o slabtr vedere a slavei Firii Lui, c-ici aceasta e cutruril desiv6rgiii 9i a5a se implinesc in ei cuvinlele: ,.Tu, Pfuir mine fi Eu in ei, ca si fie ln chip desavartit una" [Ia l Cdci p.i[ anestecarea lor desivar$iti cu Dumnezeu sfi chipuiesc in chip simbolic tipul unirii lui Hristos I Treime de care ne-a apropiat prin venirea Lui Cel cc cepatura noastri [cf. 1 Co 15, 20] fiindca aceasta e i pe care o aduce invilitura Lui ln cei ce cred. Cati v neva n-a veoit la liniptire, departe de oameni, ti nu i la el lnsusi, binele ascuns inaultrul stru nu i se va de Cuvdntul8 Despre diverse aspecte ale lucrurilor de cane s-a vor- bit mai sus. CAnd cineya merg⬠spre mintea sa ti itr linittire i se descoperl aceste lucruri, cum anume sunt ele simfite ti recunoscute, Si ce anume sunt ele. ,1. Descoperirea binelui ascuns in noi e simtire3 cunoa$te.i adevdrului, precum std spus: ,,ImperaIa cerurilor e in chip uinic [mistic] iniuntrul nostru" U4 17, 2ll. Cunoatterea ade- vtullui e gustarea Imparefei cerurilor. Dar adeverul acestei lumi nu este [de fap{] adeverul. Asculti de.i: numim ,,ade- var" gandirea corectd desprc Dumnezeu carc vine de la El, $ d⬠care gandul omului se izbette ca lovit de un fel de uimire: ;i atunci in suflet se ivesc gaDduri milunate prin migcirile sEmite de Duhul cu pnvire la cele ascunse, cu uirnire fa6 de tainele duhovnicefti. Acestea sunt roadele care desivarsesc vietuirea omului dinduntru. 2. Vieluirea omului dineuntru e taina/simbolul viefi de dupi lnviere; ea nu std in lucriri trupegi, ci e sivargite fi sim$ta pnn migcirile inteligenlei. Pentru ce aici [p⬠pimant] e doar o laini/simbol qi nu insdgi rcalitatea/adeverul ei, acea$A vieluiE sti intr-un anumit nurndr de reflec1ii. Fiind inse culmea tutu- ror reflectiilor, ea poate fi concentmte intr-o singuri re{lectie care ar putea fi numiti mai degrabd ,,privire desfttata" ti "vedere neimpr4tiate". . J. Curdda sufletului e despuierea de preocuperile carnale li s grija gandurilor trupe$ti. 4. Uirnirea in fata Firii dumnezeietti e descoperirea lurnii cebi noi. Sula lv,92-91 256 :57 5. Descoperirile lumii cetel noi sunt mi$cari uimitoan vitoare la iumnezeu' ca'e vor pune in mitcare toate rationale in viata lor viitoare in salatul ceresc '-?l'put", " in," sunt acum in aceste migc6ti At ' ' ' : care l i se facvietuirea ingerilor care. pnn descopennlc f"l't" "ftlp"-ri p"".ircerih privitoare la Fireadurmez' r""i"t"i","ir."rf i" uimire in fata acestei taioe A fi si treapta vietulrii noastre dupe invlere '' ?. Unu .un, d"..optririle lumir celei noi alta sunl esc slavita Fire nrile despre lumea cea noul: Pflrnele pnv ,iti"ila"?t".ti"s,ll, "elelalie privesc prefacerilemtnu ;i;;;; ";" le ua sufen crea$a ri fie4are din aq ,;;i; ltt,;;, acesrea vor fi cunoscute de minte pri t.n"rit".-.-i tunt aaacoperite ca urmare a neincetatel piu"uftu tot 5i n on"i rumindri elm]te td li D'rj1't-t::' 8. O inteligen6 cu mitctrri seniloase sr vrguro preocupare sentrtoasi d" lt"l."l' 9'-*11$l:;.-., "'q'o'i"Llio"g cu mipiri bolnave $i copildtetti slabe despre iele dumnezeie$i' ganduri omenest| ne cu mire$a Lui. ;0. Adeverah inviere a trupului va fi arunci.cand a"ri.e"anau-." a" tott" cele ce lin de el $ de cele ce ii" "f * p.i^ *g.aita prefacere din starea lui viit "i"t"" *l"tal.i.mrid ; trupuhi e arunci cand ac ii.iai" ",i* p"" ae careJ alipeau faptele sale 9i lucrarii celei bune lslujirii lui Dumnezeul''-li tn""puar vieluirii omului oou sta intr-o stltare teniti in iubirea 9i bucuria lui Dudmeze! 9r care se *-n"i aino-o "unoat"re senltoasl cu privire la El' '- jl. o i"o*e u ri6"ftttii sufletului care prefigureazl tnt"i'ti^t.e tiito^." " atunci cand sufletul.nu-mai e E "-i" a. 1"f",-p"l'i 9i nu mai e robul mi$ctrilor cat .il. ,"u*e a" ""i" ie;ici li de adversitetile i aloite .ti"J "*"l-. o** inpi;dica si doreasca pana ii o neinsemnat din lucrurile dumnezele$fi . . -] -;.;;;;";. schimbare de loc duce la o schil ".t ltiU-iul alcetuirii trupului pentru a se adapta no loc, $a lt o schimbare a gindirii duce la schimbiri in vigoa- -e miscanlor el. n',r"i1", " Duterea inlelegenlot duhovnicetti prrvitoare la ''-1," l"r*j u""u"u' si aita puterea reflecliei luminoase la llil "'i."t" r"... p.ivind gindirea se preface in uimire't"'is carJtt"u ptit"gte inlelegerile despre lumea viiroare in ^";" -utr mai luminos 5i mai neimpiedicat decat cele pflvl- lliL iu it."u.u""ula. ln cazul din urmi lucrul cere mulr6 ll,-.uti. ri o mare saneute a inleliSenlei' in primul inse e ne' ili.'a"'o"U"a g"ru, ar gindirea e repede 9i in chip minunat ,-.rformate si lhcurn luminoase o dati cu rellecFa el rn ca- ".i ain u.me, iari5i, chiar daci gandirea se indeletni@$e cu li. r.-.ftio oot iuii' se ivesc multe legbturi care o impiedicd lj'" " .,j." tu^ino*e" in asa fel incat cel6roria ei prin ele nu I i"rmi."" f" chip curat ln primul insd' din contr6' firea i"*"",,1"a se lipeSre de ele 9i reflectea2i la ele in chip ne- il"iai"u,, "u .r," n*6 dincolo de patimi ca se poad redita il':;;';;:; conditia sd fie putinr srija din Panea ei de a ii." *anaitii o uau""re'aminte neincetalS de ele' ca se poat' i.if" ?" .i" *i ta * i"Srijeasce de ele C6ct ga{direa primefte Lin i*n.ura u..u"a-indeletnicire 9i simte ulor ajutorul ti "ir",i.ii.* o",i-lr* piere repede din ea Bine spunea feri- citul Evaerie: ,,Aducâ¬rea_aminte de lumea viitoare e un botez curetitor ;ntru sufl ef '?4. -- il'i"J"""i"i r"""lrii omului liuntric sta ln meditarea ti taiair* nJin"",u,a la cele viitoare' Prin ele omul se cureli in."iui"o in""ttf a" itpriStierea lui obiiouita in ceb peman- testi si aiunqe.u un gitpe care se innoie5te si intinerelte lepaainou*i"uectr.a piele. in chip aserndnetor' pe masurd ce gano"iif" ti--iif" *iptili scad i; gandire' in aceeaii rnlsurei.n..ii" rI"1i,."*lii 5i privirea spre cele viitoare urct li tp."fil"ir*i", r" ,,in.i. $l in c.te din urma dulceaF lucrarii icestor lucruri biruie li se dovedele mai tare decat gandurile trupe$ti. .17. Plansul neincetat cale se naste hE in cunoalterela duhovniceasce] e dintr-o astfel de sargu- semn ce sufletul simte " E! r r ,nrr C, l r , , , r ,errrr"na 99. ed Mu)ldcrmans 25ll 259 ceea ce face nedeidea lui nu din cil ire sau'auzire, ci ctr ll simte el insuli in lucrarea lui. O date ce ula intel se deschide inimii lui, pupila ochiului nu-fi mai poa lacrimile din pricina dulcetii pe care o primette sufletu ori din strepungete li srnerenie, alteori din bucuna cr negte ln el. Ac;m el se apropie incetul cu incetul de: prin minunata reflectie cate stepenefte din cind ln c sufletul seu. ,6. lat! binele ascuns in noi $i care strlluce$e din vietui.ea lasceticl] a linittirii [isihiei]. Cine st,flie ln sd se descurajez.e, flrd se s⬠indoiascd li ffrd se{i pia dejdea din pricina luptei sale indelungate, va pnml mrngeierea ntrdejdii sale. J9. Nu lncerca sd alergi mai .epede decat Dumnezeu, si nu fi atfu de gnbit incar si vrei se Proniei care Te cel{uzeste: nu insearrnl ins[ ctr fii ravritor [zelos]. vrea oIel nu 20. Cine s-a predar pe sine lui Durnneze in crâ¬ditr gtciune nu va md fi chinuit de grija de el insuti. 2,1. A te lncredinta lui Dumnezeu lnseamna a nu mistuit, incepend de atunci, de spaima sau de frica de a nu mai fi chinuit de un gAnd care ne topte$e ci n-are gnjaiie de noi. Cand iinse cineva cade iin gandul aceaste lncrcdere, el incepe sd cadd in mii de ispite fericitul Talcuitor ffeodor al Mopzuestieil ln Conrn la Matei: ,,Tot gandul satanei e s5l coovingt p⬠om cl nezeu nu se ing jette de el, cdci $tie ce atata dmp cat siguri de aceasta sufletul nostru sdl4luiette intr-o p varlite; iar atunci vom avea dragoste de Dunmezeu ti ingriji de tot ce-I place. Acest gand se sarguieite sa smulstr din noi." 22. Fnri credinp nimeni nu poate sa se simtb liber durile lui. nici o team6 de ceva. nici o miscare tulburdtoare c intunece, din pricina marii increderi pe carc credin gendirii credincioase. 2J- Libertatea e o putere asupra gandurilor care vitti dar de la Dumnezeu. Ea nu ingdduie st se apropie de t60 t6r 24. C id se rcage bi Dumnezeu, rugeciunea credintei nu face cereri speciale de genul: ,,Ce-mi vei da?"; cici un suflet nAscut liber are incredere ctr Dumnezeu n-are nevore de aceasla. Ci in ruglciunea sa cere ceva mai mare, Si anume: .pesfreazi-mi in inin6 marea comoa.i a crcdinfei, ca sa nu-nu fie furate $i se nu cad in furtuna galdurilor", defi Dunmezeu n-are nevoie nici mtrcal de aceasta. 2J. CatE vreme cineva nu-ti pierde in inima sa credinla, 9i alume cunoagerea sigurd a purtlrii de grijl a lui Dumnezeu, nu va cddea in intunericul gandirii din carc iese nelinitr⬠ti inahnire. Sufletul stu va fi mereu plin de lumina fi bucurie fi va sdlta neincetat, ca ti cum ar locui deja in cer, in luminarâ¬a saddurilor pe care le stimette in el crcdinF inimii lui. lnce- ;and de atunci se irvrednicette de descoperiEa inFlegcrilor. - 26. Cand cineva se lndoiefle de pwtarla dc grijtr a lui Dum- nâ¬zeu faF de el, cade numaidecat in zeci de tnii de spaime. 22 Dunmezeu nu-i uit5 nici pe ptrctrto$, mai cu seani pe cei care arat, ravnd fali de cele cuviincioase si doresc s! se apropie de cunoatterea li iubirea Lui. Cine simt⬠in el un ase- nenea gand sdl4tuie$e necontenit ln pace $ mangeiere Cuvdntul9 Despre increderea in Dumnezeu care se nagte q i""5"i"t"" "a""l-lui ti din credinF adolrat{ loo.J "i"i" buta " sulletutuii 9i ci ttunci cetrd ii,iil""t*"1 aceasttr rivni potrivit firii.srle' -J po"r" alnao" in om vreo mbcare legati de trupului. l. Cine se teme de pecat nu se mai terr⬠de.salan' tl "-; J;; darul fiui Dumnezeu] nu-i inspiimanti i Cine crede cu t6rie cd voia lui Durnnezâ¬u guvemeaza I Lui creatie nu se va infricoF de ninuc'*). 'C"it."1".* adevdrului umple inima de pace ;il oe om in bucurie si incredere' Multe 9i mrnunate sunr !i .i" ton, ua"uaiut" si lumineazi ochii [Ps 18' 8]',, -''.1-.-eu it .farui"qt"-pe om sPunand: "Nu te tulbua; ..*ti" "t " lasata la voia intimplerii' nici.nu umbll! ".i.i, *" " iaa"* Care nu doarme' nici nu dormi IPr 121,41, ceci nimic nu-i scapi " '- Z. Li"tta"lun"u fi neltiinla fac din om^un,animal' O" .r"a,nfi sl rutUutandu-i gindirea umplind-o cu inch unor lucruri p.osteqti. ceci lrPsa de credinF il gole$e J" ud.ua-u'.unougt.re a lui Dumnezeu 9i de incn care p⬠bund dreptate trebuie s' oavem in el in toate J.'Cdnd in ur".eo unot astfel de ispite cineva e ll urJrn"n"u in,on*.' *"uuie sa cade cu fala la pemant itr ciune si si nu se ridice pane cand nu-i vine din cer o ll! o Lumine care intarelte inima cu o credinti care nu s⬠Lste. Si Cel rle la Care vine milcarea vielii 9i suflarâ¬' tuiui nu are o pul"re atdt de mica incat sufletul.sd nu o "u.a fl" *,a,tgai" cu ea: tocmai El Care prin diversitll "rarii Sale n.-rtarn"Ste spre cunoagierea Lui' cain EI si' inteleDciune atat'in cele bune, cat 9i in cele potrivnlce' '4 cend Voia ascunsa a Atotputernicului slame$te in om ,l^"1., .ra"ta a credinlei. care urca din5untrul lui dintr-o i'Tli"a *ii " p.r.'riie' arunci i se pare ca 9i cum ar fi ll',i^ii".ai i"."":'"* ii pazit ae zece mii de bbrbai inar- i"li''it.i a" i"altta se inghesuie ineuntrul lur zece mii de ',Liliu.ii. gandu; mnunate li drepte care dau maftune oe a1u- ll^-,i "" *t" ou.n.ou il dd zi 5i noapte celor ce sunt slrans ll}i ii"-ei "" i""* 'i n' mai irebuie si se teame de nimic' i,.I')i.""'".'*ii J" aravol. nici de fiare selbalice sau reptile 'll,l,-ut-.i"atta ne-am alipit de Dumnezeu cu o iubire potn- i'ii,."i" u"i"* ** folosul nostru $i nimic nu ne poate ve- ;;":.1;" .'tau in fala noast'e c'-r totul Pa{nice' slujind voii t"'flHif;i4 "" "..de a nePaserii, omul se intunece iar6$i ., l*ll" r"t i]ta .ratt,e piere die la ei' atunci tug 9i se ascund lJ.i-"""rlJ*a, ;i toate aceste^lucruri bune; 5i el ajunge ;;;;";'" ii lipsit de minte in gandurile lui' sava$indu-se il"i.".u ." i-u ,ou.' "Lumina ochilor mei nu mai e cu mine" ri, iiirt ti, "Au vrut si stinga in groapa viala nra 5t au aruncat in mine cu pietre" [Pl3 3' 53]' '"-' a-^" t."," J tattta umb-rire face acest lucru in chip pro- n,.i.i p"li- "u o.tr se nu se inalp in cugetul sau 9i se $tre * ^..i.,e ou." 5i senineEle nu sunt ale lui; fiindci uneon *.rr"u if ole."...5i atunci ajunge slab $i abetu! Pentru ca i"l'"i'i"i--ar" iri"curajeze'din nou Ceea ce nu inseamna H.."#;;;J'; iJ"pe""u'a a" faPt de el atunci cand .L-f".-" *f"i a" t"ftlmbare: nu' ci atunci cand dispare' nu-l o ri "." i","f,.i se srarge in ea insaii' impiedicand pu' n.r." in -is.ar. in el a acestor sfinte miscarl de ajulor sl .a"gaiir";;*.i numaidecet sufletul se Prebuielte.in ne- putin'td si ." chinuie Dupe aceea insi' ea se atate din nou il;;lit ;; "ii"lt"*t'li atunci acesta se intire$te' saltl tt'!'ii1tl,-:9,i"J,?#J;ea parcurs inegar' sufl etul binecuvantat Drirnesle invd6rure si e calauzil de Pronia !ui Dumnezâ¬u' ro.-,q...te scnimbari 5i stari diferi le se rvesc pentru ca onul se stea neincetat in smerenie 262 26:l ,,/. Acesta e motiwl pentru care aceste'altemtri de 4 si slebiciune au loc in om tot timpul Si Pe toate treptele vi irii [ascetice]: in luptele infranerii, ca li in feluritele trecei la sttrri de bucurie la intristare: ceci li aici uneori sunt nd luminoase si vesâ¬le, dope care dintr-o dattr e intuneric 9i Acelaii lucru se iotampu cu cel care slujelte lui-Dutmcl in inteieeerile tainice si dumnezeiefti aI cator adevar i sq copera: -uneori simte ajutorul Puterii dumJrzeie$ti nipli Cuvdntul 10 Despre trespta meditaliei ti distiDctiile din ea; cane ⬠oariea ei principall; 9i desprt frumoasa lucrare a in- ieligentei' 9i cum anurne tre putem apropia de trcap' ta cea mai bund a iubirii de Dumnezeu, $ care sunt distinctiile pi4ii ei Principale. ,1. Existtr patru feluri de a ne gandi h mentuire/via1i 9i prin care mintea lucreazi si adape cunoalterea ei li sd faca sd sooreascd m6ntuirea/viata in etapa dreptdtii: cunoatleEa pro- prie lucrarii trupuluil cunoaSterea proPrie lucrerii subtiri ti ;nificate: cuno;$terea ptoprie luPtelor ascunse in Primele ;oua; si cunoatterea proPrie lucrtrii luminoase care se face in Dumnezeu si numai cu Dumnezeu. 2. Aceasta din urme se imparte in trei etape distincte: nu este numaidecd! luminoase, ci la inceput e dens6' dar apor devine limpede. Aga cum la unii pomi dulceata vin⬠de la soare, tot asa, cdnd Duhul skelucelle iD inimile noastre, miq- cirile medittuii noastre se apropie de limpezime: e ceea ce se numeste vietuirea duhovniceasci. Atunci minEa noastr. e tasd in sus fzrtr vrâ¬utr act de voiDli din partea ei, iar pnntr-un iel de reflectie sti in uimire fap de Dumlezeu. 3. Mai mult, rugtciunea nu e singur!. seParatl de aceste lucmri, ci mai degrabi e amestecati cu ele, uneori dandu-le la.ttere, alteori nes.ejdu-se din ele. 4. Fiecare va primi deci lurninaea in rneditarca in cale s⬠iruncA si in refleclia pe care inteligenta lui o cerceteazt cu sirgrrinti. Va douandi in ea intelepciune $i subtirirne rnai rnar⬠9ce, reflec6nd la lucrarea dreptSlii' rnediteazt li la faptelee\ li asa va orimi Iuminarea 5. lira.,rm Doate se Dlaca lur Dumnezeu in cele ale Lui' hctrm si ceea ce vatimi lucrarea Lui' 5i prin ce lucruri poa_ dintr-o dattr mintea lui, alteori simte contrariul' pentru c4 Doattr cunoa$te slabiciunea firii ti se-$i dea seama cat da neputincioasi, neghioabe ti copileteascd este, dar $i pi ce'inellime e ridicat in ceea ce cunoa$te qi in lucrutile sl ti minunate pe care le simte in el. 12. Acestea sunt lucririle lui Dumnezâ¬u li ajutonrl buntr randuiaE, iar vointa noastte e indteptat6 inru tott'l virtute - sa ne loveascd tare, ca sa nu ne Pleroem depirtdm de El. /3. Acum lnsi cu ajDrorul lui Dutnnezpu selncheiem' te lucruri qi se ne apropiem de bogitiile Firii dumnez' de oceanul puterii Lui creatoare, de valurile 9i st FiinFiSale. r< O.rroid.. = ,,Quaesrionani mâ¬nlional' in Pdnea I C/viiaru'i Bedja;. p. 4l0 ..Daca ar \lujil b'ne inaintea lu' Dumne?â¬u $ El li-1 aar pentr, staruinla ta in el, ca sA t⬠imboldeasci la mai mult $ | bu;rie in stujnea ta, atunci s!-ti dm Si cunots&re ca sd Stii cal dc e sr t⬠smeresri: ahmintâ¬ri ili !a numi un ancbetator sau ll va lira &l ca si no se piarda. Cici nu e dat oricui sa pazcasca bog4ia-firlF pasrj'r cu pnci"" r'r'se$e insd din lraducerer greace = Clri't413' Theolokrs rFR X. P 201-201. aici p 2021 :6.1 l6-s te inainta ince $i mai mull in aceasti refleifie pentru a Iuminare. 6. Daca reflecteazd apoi la lucrarea virtutii, cum poate sa-i place lui Dumnezeu in curtrtia trupului, in os rug5ciunii, in cureirea trupului Prin post, ln rostirea lor, in lupta impolriva a tot ce le impiedica; dace mai teaz{ la multele si diferitele feluri in care se imParte vi Si prin care din ele prime$te luminare li inainteazi rmi daca stEruie mai mult in acelea. gandindu-se ti la ce s⬠fiecaruia din aceste lucruri, atunci va spori ince mai intelepciune. 7. Dacd insa cineva mediteaze la patimi, la gandu luptele cu ele, cum anume se leagd gandurile unele de cale patima se leage de care, cum incepe fi sfa$e$e care e puterc frecereia, prin ce anume slebesc li de trag puterca, unul ca acesta se concentâ¬azd pe patimi minte vindeaatA. 8. Dar dact mediteazA la Dunmezeu li umblt in Lui cdutandu-L doar pe Dumnezeu, atunci va fi lumi va cuprinde si pe cele dinainte. 9. Aceste lucruri suni bune, dal ele cer luPte, fi de reflectia si cunoaste.ea sufletului ti a trupului nu trebui opreasctr la ele. Cdci scopul nedejdii care ne-a fost v se mirginette la reflecfia impotriva patimilor, la frum! lucrf,rii ascetice si la cunoalterea luptelor li intreceri priveEte mai degrabi la ceea ce sPunea Apostolul: ,,Ca tem intelege cu toti sfintii in timea, adancimea, lungi hrgimea" [E/3, l8l li: ,,Fiecare s6 prisoseasct in toa tepciunea qi inBlegerea duhovniceasctr" [E/ l, 8] Cum s putem ajunge intelepli ti simti aceste lucrun daca ne mim zi ti noapte st ne eliberam de galdurile pdtima!4' ne luptim cD ele, ocupandu-ne neincetat cu ele? /0. Mulli inse se ocupe cu ele $i se concenreaz.e pe tea: lucrarea lor e bune si ostenitoarc, dai ei nu se itl Zeri. Aceastd cunoastere nu ne invald nimic despredeloc de cealald lucrare]. /./. in aceasti primd lucrare, fie ce priveste peascd sau se concentaeaza asuPra patimilor care mediteaza cu staruinle la eie tinandu-ti vie{uit! ii virtu$ "napre in ele, acela va birui 9i va fi infranl dln nou va cadeau-il! "a tiai.u, gandirea lui se va curag $r se va intina din |ou. se ua afunda-in cadere ii se va intiLri apoi prin cainF; Pe --,rd. va ll râ¬reu ln IUPIa' '-lr. Dur.furd mimea medireaztr la Dumnezâ¬u se ridici mai ..esLrs de luptd. Nu ce biruie delinitiv Sandurile, slamirile $i I'iirit.. "i domne$te lini$it asupra lor 5i ele dispar' Nu e l-;6r infrnngere. nici biruinla,.fiindca nu.rnai sunt nici Patimi, -i", uduceri-aminte, nici to( ceea ce aduc ele, fiindce omul ...1u u foar cu totul scos din lurne: lasend in urma ei' acolo inae e locul lor, orice gandire la ele. la variatele lor lucreri' la Junoul.t"u lor, minlea e scoase din mijlocul lor' Dar dace uirtut"a ar "onsta din lupta imPotriva patimilor 5i din fapte "irn ou.. d" tot felul, atunci legretit gandirea ar trebui se umble Pe Pemant. /J. bar de indatf ce mediteaz?i cineva la Dumnezâ¬u 9i la reverserile imbelfugate care curg din El sau de la El, a ietit din lume, a inchis o uli inaintea tuturor aducerilor-aminte ale ei, iar patimile rdman h locul lor nelucretoare, omul fiind indltat din locul unde se afle ele; ceci nu existe virrute care sa !u fie supuse unei continue lupte cu ele. ,14. Una e cunoa5terea 9i puterea ei cAnd se ocupi de vittu- te, ti alta cea cate conste in refleclia inteligenlei asupra lui Durnnezeu, cum spune fericitul Marcu Monahul: ',Una e cu- 0oasterea lucrurilor, Si alta câ¬a a adel5nllui Pe cai e mai inalt soarele decat luna, pe a6t-e mai inaltt ti mai folositoare cea de-a doua decat cea dintai"''. ./J. El numefte ,,cunoaitere a lucrurilor" cea care ia natterc din lucrarea [asceticS] 9i din luPtele impotriva patimilor' Omul devine inlelâ¬pt in poruncile carc au fost asezate Potdvit unei legi, meditand h ele ti folosindu-se de ele. ll .16. ..Cunoasterea adeverului" insa strdluce$te din mintii mai presus de orice $i din meditarea continue nezeu, ii nurnai prin nddejde este ea ridicaE pana h ridicarea la Dum- Dumne- . to Mancu Mo*rnut.. D"rpr. pauml, c?i c.-ti idchiPui. .a s. indreaPtd Pna 26'7 266 gandireai