Referatul I Ginkgo Biloba Familia GinKgoaceae Ginko Biloba este una dintre cele mai cunoscute si faimoase remedii naturiste. Totodata, intrebuintarile sale multiple in medicina sunt la fel de importante si celebre. Arborele ginkgo este singurul exemplar existent din familia Ginkgoaceae, care are 18 membri, dintre care cel mai timpuriu dateaza de acum 270 de milioane de ani, din perioada Permiana. Din cauza cataclismelor geologice, a ramas o singura specie, Ginkgo adiantoides, in perioada Tertiara (cu 65 de milioane de ani in urma). Ginkgo Biloba uimeste mai intai prin forma speciala a frunzelor bilobate (formate din doi lobi) cu forma triunghiulara. Insa, pe langa aspectul ornamental recunoscut, frunzele de ginkgo au si foarte multe intrebuintari medicale. Pot fi folosite in tratamentul problemelor respiratorii (astm, bronsita), pierderii auzului si memoriei, tuberculozei, gonoreei, durerilor de stomac, afectiunilor pielii, leucoreei, anginei pectorale, dizenteriei, tensiunii arteriale crescute, vertigo si a anxietatii. Pinus Nigra Pinul negru Pinul negru, sau pinus nigra, este o specie de pin întâlnit în EuropaAcest arbore are o în l ime de pân la 50 m i un diametru de 1 - 1,5 m, in arealul sau mediteranean, insa la noi nu depaseste 30-32 m, cu un port caracteristic creste pe stancile calcaroase din Banat si Oltenia; cu coroana piramidala care se lateste la batranete; lujerii vigurosi, brun-cenusii pana la negriciosi, glabrii; acele cate doua in teaca,au o lungime de 15 cm, foarte rigide, ascutite, verde intunecat spre negricios. Conurile ovoid conice sunt grupate cate 2 -4,cu o lungime de pana la 10 cm, fiind sesile sau scurt pedunculate; solzii au apofiza proeminenta, galbena cafenie, umbelicul este uneori prevazut cu un ghimpe scurt, mai ales la solzii superiori. Semintele aripate sunt relativ grele si au pana la 5-6 mm lungime. Maturatia conurilor este bienala, cu o periodicitate a fructuficatiei de 2-3 ani. Lemnul s u este de o culoare cenu iemaro. Taxus baccata Tis Taxus Baccata face parte din regnul Plantae, subregnul Tracheobionta, clasa Pinopsida, ordinul Pinales i Familia Taxaceae. Tisa (Taxus baccata) este un arbore pu in înalt (cca. 12 m). Odinioar era mult mai r spîndit prin p durile noastre, dar a fost t iat pentru lemnul valoros, în prezent este o specie ocrotit i declarat monument al naturii. Adeseori se planteaz prin parcuri si gr dini ca specie ornamental . Înflore te din martie pân în aprilie. Cre te încet, putând s ating chiar i 14 metri i un diametru de 6 metri sau chiar mai mult. Este un arbust cu ramuri c z toare i frunze lucioase, verde-închis, plate, aranjate în spiral i lungi de 2-3 cm. Florile mascule sînt a ezate în axila frunzelor anului precedent i constau din 8-10 stamine, în form de scut (peltate), pedunculate, pe fa a inferioar cu 5-9 saci polinici. Gr unciorul de polen este lipsit de saci aeriferi. Florile femele sunt grupate în conuri izolate verzi, pe axe scurte. Fiecare con const din trei verticile de carpele, dar se formeaz un singur ovul erect (în realitate sunt 2 bracteole perechi, opuse; dintr-una se dezvolt ovulul care este împins apical, iar din cealalt arilul), dispus terminal la vîrful axului, în interiorul ovulului se afl un num r de 5-8 arhegoane, dar dup fecunda ie se dezvolt o singur oosfer devenind embrion cu dou cotiledoane. S mîn a este înconjurat la baz de un aril ro u, în form de cup c rnoas . Acesta serve te la diseminarea mai ales prin p s ri, care consum înveli ul c rnos. Tisa este o plant toxic , singura parte netoxic fiind arilul ro u. Betula pendula Mesteac n Mesteac nul e numele copacilor din genul Betula, în familia Betulaceae, înrudit cu familia fagului/stejarului, Fagaceae. Ace tia sunt în general copaci sau arbu ti de talie mic spre medie, cu o coaj alb caracteristic , care cresc mai ales în clima temperat nordic . Frunzele sunt simple, i pot fi din ate sau lobate. Fructul este o samar , cu toate c aripile acesteia pot lipsi, la anume specii. Diferen a între mesteac n i anin (genul Alnus) este c amen ii (mâ i orii) femeli nu sunt lemno i i la maturitate cad i las loc semin elor, spre deosebire de mâ i orii de anin, lemno i i în form de con. Denumirea mesteac nului vine din latinul mastichinus. Denumirea tiin ific a genului, Betula, este tot din limba Latin . Mesteac nul reprezint sursa de hran pentru un num r mare de larve ale genului Lepidoptera. Buxus Sempervirens - Cimi ir Buxus Sempervirens cunoscut sub numele de cimi ir este o plant din familia Buxaceae. Originar din sudul i vestul Europei, cimi irul are o r spândire foarte larg .El mai poate fi întâlnit în nord-vestul Africii, sud-vestul Asiei, din sudul Angliei pân în nordul Marocului, de-a lungul coastei de nord-est a m rii Mediterane, pân în Turcia.Buxus colchica întâlnit în vestul Caucazului precum i B. hyrcana cu un areal de r spândire din nordul Iranului pân în vestul Caucazului sunt dou plante considerate sinonime cu Buxus sempervirens. Arbust toxic, înalt, pân la 5-6 m este cultivat în gr dini sau parcuri ca plant ornamental . Este foarte preten ios în ceea ce prive te solul. Tulpina sa este format dintr-un lemn foarte dens i omogen fiind foarte ramificat , iar coroana foarte dens . Frunzele sunt opuse, mici, pieloase, eliptice sau ovate. La vârfuri ele sunt optuze sau emarginate, pe fa a superioar lucioase (verde -închis), iar pe cea dorsal mate (verzi-g lbui). Cornus mas - Corn (arbust) Cornul, sau cornul european (Cornus mas) este o specie de plante nativ sudului Europei i sud-vestului Asiei. Este un arbust mijlociu spre mare, deciduu, sau mai rar un arbore mic, cu în l imea între 5 i 12 metri, scoar a maro închis i crengu e verzui. Frunzele sunt opuse, cu lungimea de 4-10 cm i cu l imea de 2-4 cm, de form ovoidal . Florile sunt mici (5-10 mm în diametru), cu patru petale galbene, adunate în grupuri de 10-25, i înfloresc înainte ca frunzele s apar . Fructele (denumite coarne) sunt drupe ro ii, alungite, de 2 cm lungime i 1,5 cm în diametru, con inând o singur s mân . Fagus sylvatica Fagul Fagul este un arbore din zona temperat , având în l imi de pân la 35 metri. Este înalt, impun tor, cu scoar a neted , cenu ie -albicioas . Are muguri fusiformi, ascu i i, iar frunzele în general ovale. Florile sunt unisexuate. Fructul, numit jir, este o nucul , acoperit de o scoar epoas . Înflorirea are loc în luna mai. Cre te în special la deal i munte, dar poate fi întâlnit - sporadic - i la câmpie, mai ales în regiunile nordice ale României. În trecut forma o p dure întins din Carpa i pân departe în Rusia de ast zi, legat de ceea ce se nume te acum Taigaua siberian . P durea a fost înlocuit în zonele din nord de Nistru (Podolia) cu silvostep , stepe i p duri relicte. În anumite regiuni din Bielorusia, Ucraina i Rusia se p streaz p r i din acest codru str vechi. Fagul permite multor specii de plante m runte s supravi uiasc în zonele în care predomin , e formând, în cadrul a a-numitelor f gete, biotopuri bogate i pline de frumuse e. Prunus cerasifera Corcodu ul Corcodu ul (Prunus cerasifera, sinonim P. divaricata), denumit i Myrobalan, este o specie de plante care apar ine genului Prunus, nativ din centrul i estul Europei, sud-vestul i centrul Asiei. Este unul dintre primii arbori europeni care înfloresc prim vara, adesea pe la mijlocul lunii februarie. Cre te sub form de tuf mare sau mic , atingând 6-15 m în l ime. Frunzele au între 4 i 6 cm lungime, florile sunt albe cu diametrul de 1.5-2 cm, având cinci petale. Fructul este o drup cu diametrul de 2-3 cm, având culoarea galben sau ro u; sunt comestibile i ating maturitatea începând de la mijlocul lunii august pân la mijlocul lunii septembrie. Rosa canina M ce ul M ce ul (Rosa canina) este o specie de plant nativ în Europa, nord-vestul Africii i în vestul Asiei.Este un arbust deciduu, cu o în l ime care variaz între 1 i 5 metri. Tulpina este acoperit de epi mici, ascu i i, sub form de cârlig. Frunzele sunt penate, cu 5-7 frunzuli e. Florile sunt de obicei roz pal, dar exist i plante cu flori albe sau roz închis. Au un diametru de 4-6 cm i sunt formate din cinci petale. Fructul, numit m cea , are o form elipsoid i este ro u sau portocaliu închis. Înmul irea mace ului se poate face prin semin e, prin ramuri înr d cinate ob inute prin despar irea tufelor existente în flora spontan sau în cultur i prin marcotaj. Pentru ob inerea unei semin e apte de reproducere, se vor recolta fructele de mace numai în stadiul de galben-portocaliu, deci la început de maturizare. Salix alba Salcia Salcia, este un gen de plante din familia Salicaceae, cuprinzând arbori, arbu ti sau subarbu ti cu lujeri elastici i frunze c z toare. Plantele din genul salix sunt cunoscute în România sub numele generic de salcie, respectiv r chit . Numele popular de "salcie" provine în limba român din latinescul salix. Tulpina, poate fi noduroas , scoar a cu cr p turi, în l imea neatingând mai mult de 3-4 metri, dar la unele specii poate atinge pân la 10-15 metri si aeriana. Frunzele sunt întregi (rar lobate), stipelate, cu pe ioli scur i, dispuse altern pe ramurile elastice, netede. Florile unisexuate, dispuse în amen i drep i (care apar înaintea frunzelor sau odat cu acestea), cu 2-10 stamine, ovarul bicarpelar i stilul cu 2-4 stigmate bifurcate. Mugurii pufo i semi-deschi i ai salciei, înainte ca ace tia s înfloreasc , sunt numi i i mâ i ori. Fructul este o capsul cu 2-4 valve. Semin ele sunt mici, în num r mare i acoperite cu peri ori argintii. Referatul II Forsythia suspense Forsi ia Forsi ia este numele dat mai multor plante din genul Forsythia, familia Oleaceae. Genul cuprinde circa 11 specii, majoritatea native Asiei de est, una fiind nativ Europei de sud-est. Genul a fost denumit în acest fel în onoarea lui William Forsyth. Planta este un arbust deciduu, cu o în l ime de 3 m i, mai rar, pân la 6 m, cu scoar de culoare maro spre negru. Frunzele sunt opuse, de obicei simple, dar uneori trifoliate, cu o pereche de frunzuli e bazale, i variaz ca lungime între 10 i 15 cm. Florile apar prim vara devreme, înaintea frunzelor, fiind colorate cu un galben intens. Corola este format din patru petale care se unesc la baz . Fructul este o capsul uscat , con inând câteva semin e cu aripi.F. suspensa este considerat una din cele 50 de ierburi fundamentale în medicina naturist chinezeasc . Phyllostachys sp. Bambusul Bambusul este de fapt un grup de plante exotice arborescente perene din familia Poaceae, subfamilia Bambusoideae, genul Bambuseae. Exist în jur de 1000 de specii de bambu i. Bambusul este cunoscut i sub numele de arborele de fier. Tulpinile bambu ilor mai mari sunt goale pe din untru.Dintre toate plantele cunoscute pe p mânt, bambu ii sunt plantele arborescente care cresc cel mai repede (pân la 1,5 m pe zi). Cu toate c unii bambu i înfloresc în fiecare an, majoritatea speciilor înfloresc mai rar. Unele specii înfloresc la intervale de pân la 60 sau 120 de ani. Odat ce un bambus a înflorit, planta va intra în declin i de cele mai multe ori va muri de tot. Populus deltoides Plopul Plopul, tiin ific Populus este un gen de arbori din categoria foioaselor (arbori la care cad frunzele toamna). Plopii pot atinge în l imea de 35-40 m. Plopul are cca. 50 de variet i r spândite în emisfera nordic . În Europa central i r s ritean sunt mai r spândi i plopul negru (Populus nigra), plopul argintiu (Populus alba), plopul tremur tor (Populus tremula) i plopul cenu iu (Populus canescens), existând i o serie de hibrizi în pepinierele de pomi unde apare frecvent (Populus canadensis) care în prezent este atacat masiv de o ciuperc parazit (Marssonina brunnea). Iarna, mai ales când arborele a pierdut frunzele, se poate observa tulpina dreapt a plopului, pentru care motiv a fost plantat pe marginea drumurilor ce alc tuiesc aleile de plopi. Arborii cresc repede, au un lemn moale, nu sufer prea mult dac s-au rupt sau au fost t iate din crengi, tulpina cre te mai departe, fiind un arbore pu in preten ios, din care motiv este folosit i la recultivarea cu plop a terenurilor virane, a haldelor rezulate din lucr rile miniere, sau a carierelor de piatr abandonate, precum i de-a lungul c ilor ferate. Plopul fiind un lemn de esen moale este folosit la confec ionarea pantofilor de lemn. În prezent plopul este obiectul unor cercet ri genetice în SUA, Canada, Europa i China de a ob ine variante de plante rezistente la d un tori, sau la îmbun t iri funciare prin absorb ia din sol a substan elor toxice cum ar fi de exemplu metalele grele. Aesculus hippocastanum - Castanul s lbatic Castanul s lbatic, sau Aesculus hippocastanum, este un arbore din familia Sapindaceae. Este r spâdit în sud-estul Europei, în special în centrul i sudul peninsulei Balcanice, precum i în regiuni din vestul i nord-vestul Europei. Castanul s lbatic are dimensiuni destul de mari, putând atinge o în l ime de pân la 40 m. Tulpina sa are un diametru de 80 cm. Frunzele sale sunt compuse din câte 5 frunze mai mici, de pân la 7 cm fiecare. Fructul s u este o capsul , acoperit cu o coaj verzuie, de dimensiuni relativ reduse. Prefer o clim temperat , cu ierni blânde i veri r coroase, fiind prezent în special în zonele montane i cu climat oceanic. Juglans nigra Nucul Nucul, Juglans regia L., este un arbore din familia Juglandaceae, r spândit în zona temperat i mediteranean , atât ca flor spontan , cât i în culturi. Nucul este un arbore viguros, care poate ajunge la 30 de metri în l ime. Are trunchiul gros i scoar a neted , argintiu-cenu ie. Are crengi puternice, coroana foarte larg i bogat . Frunzele sunt mari, compuse din 5 foliole eliptice, cu -9 margini întregi, glabre. Florile b rb te ti sunt grupate în amen i masculi solitari sau câte doi, cilindrici, multiflori. Florile femel sunt grupate câte 2 pân la patru, uneori solitare, sesile, purpurii. Înflore te în luna mai.Fructul este drup sferic , având o singur s mân , cu dou cotiledoane mari, zbârcite, bogate în untdelemn i numit nuc . Se înmul e te aproape numai prin s mân , dar cu destul greutate. Spontan cre te sporadic în p duri de amestec, mai ales la deal, în România, în special în Banat i Oltenia. Cultivat, cre te în toate regiunile rii.