Proiect ergonomie -Sectia de aschiere- 1. Alegerea locului de muncă Orice unitate de producţie are ca obiectiv principal producerea de bunuri materiale şi servicii care se realizează prin desfăşurarea unor procese de producţie. Conţinutul activităţii de producţie are un caracter complex şi cuprinde atât activităţi de fabricaţie propriu-zise cât şi activităţi de laborator, de cercetare şi asimilare în fabricaţie a noilor produse etc. Conceptul de proces de producţie poate fi definit prin totalitatea acţiunilor conştiente ale angajaţilor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor maşini, utilaje sau instalaţii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente în scopul transformării lor în produse, lucrări sau servicii cu o anumită valoare de piaţă. Procesul de producţie este format din: · procesul tehnologic · procesul de muncă. Procesele de muncă sunt acele procese prin care factorul uman acţionează asupra obiectelor muncii cu ajutorul unor mijloace de muncă. Într-o secție de așchiere se regăsesc următoarele procedee de prelucrare: · strunjire · frezare · rabotare · mortezare · găurirea si prelucrarea alezajelor · rectificare Strunjirea: Strunjirea este procedeul de prelucrare prin așchiere, efectuat la strung cu ajutorul cuţitelor de strung. Strunjirea se realizează prin combinarea: - mișcării principale de rotație executată de obicei de piesa, - mișcarea de avans a cuțitului: rectiliniu longitudinal, transversal sau după o direcție inclinată faţă de axa mișcării principale. Mașinile-unelte pe care se pot realiza aceste prelucrări sunt strungurile, construite intr-o mare varietate de tipodimensiuni. Prin operații de strunjire se pot prelucra suprafețe cilindrice si conice, frontale, filete, sferice, profilate (exterioare si interioare) etc Frezarea: Frezarea este o operaţie de aşchiere executată cu ajutorul unei scule rotitoare prevăzută cu mai multe tăişuri, denumită freză pe maşini de frezat. Mişcările prin care se realizează frezarea sunt : - mișcarea principală care este executata de freza ce se roteşte în jurul axei sale. - mişcarea secundară sau de avans care este executată de piesă sau de sculă. Maşinile de frezat sunt maşini-unelte destinate prelucrării prin aşchiere, cu scule cu mai multe tăişuri, numite generic freze. Se pot prelucra suprafeţe exterioare sau interioare, plane, cilindrice sau profilate. Rabotarea: Rabotarea este un procedeu de prelucrare prin aşchiere cu cuţite de rabotat în care se compune o mişcare principală rectiliniealternativă cu o mişcare de avans intermitentă, rectilinie sau circulară. Mişcarea principală presupune o cursă activă (într-un sens de deplasare a sculei) şi o cursă în gol (în celălalt sens); mişcarea de avans se execută, întotdeauna, pe parcursul cursei în gol. Rabotarea longitudinală: - mişcarea principală este efectuată de către piesă, în plan orizontal, - mişcarea de avans de către scula (sculele) aşchietoare Rabotarea transversală: - mişcarea principală este efectuată, în plan orizontal, de către scula aşchietoare, - mişcarea de avans - de piesă Maşina de rabotat longitudinal = raboteză Maşină de rabotat transversal = şeping Se prelucrează suprafețe plane,orizontale,vertical e,inclinate,diferite forme de canale la piese de dimensiuni mici si mijlocii, suprafețe profilate la piese lungi si relativ înguste, cum sunt de exemplu ghidajele pentru batiuri, pentru sănii şi mese. Mortezarea: Mortezarea este un procedeu de prelucrare prin aşchiere cu cuţite de mortezat, executată pe maşini de mortezat. Mișcările de lucru: - mişcare principală (rectilinie alternativă) executată în plan vertical de către sculă, - mişcare de avans intermitent, la capătul cursei inactive a sculei, de către semifabricat. Mașina-unealtă folosită este: maşina de mortezat. Se pot genera suprafeţe verticale plane, cu profiluri curbilinii, canale de pană, caneluri şi danturi interioare sau exterioare etc. Găurirea şi prelucrare a alezajelor: Burghierea este operaţia tehnologică de prelucrare prin așchiere care are ca scop obţinerea unor găuri (alezaje) în material plin, prelucrarea putând fi executată pe mașini de găurit, mașini de frezat sau strunguri. După burghiere găurile mai pot fi prelucrate prin: teșire, lărgire, alezare, adâncire sau filetare Mișcările executate în vederea burghierii sunt: - mișcarea principală de așchiere n [rot/min], care este mișcarea de rotație a sculei - mișcarea de avans axial s [mm/rot] a sculei principal. Maşinile-unelte pentru prelucrarea alezajelor sunt, în principal, mașinile de găurit. Găurile pot fi pătrunse (fără fund) sau nepătrunse (cu fund), cilindrice, conice, în trepte, profilate etc. Rectificare: Rectificarea este operația de prelucrare prin așchiere a pieselor metalice, efectuată mecanic (în general, la mașini de rectificat și, uneori, la strung, mașină de rabotat etc. cu un polizor fixat pe aceste mașini) cu ajutorul unui corp abraziv (piatră abrazivă). Mișcările sculei și piesei: - Mișcarea principală de rotație este executată totdeauna de către pietrele abrazive. - Mișcarea secundară: + de rotație este efectuată de către piesa care se rectifică, + pentru realizarea avansului longitudinal a avansului de pătrundere, sau a avansului transversal, executate, în general, de către pietrele abrazive și numai uneori de către piesă. Gradul de precizie și calitatea suprafețelor pe care le necesită construcțiile moderne de mașini sunt condiționate într-o mare măsură de folosirea mașinilor de rectificat. Se pot degroșa sau finisa suprafețe rotunde cilindrice și conice, interioare și exterioare, suprafețe plane, suprafețe cu profile speciale (de exemplu, suprafețele dinților roților dințate, suprafețele filetelor etc.). 2. Înregistrarea datelor necesare studiului (identificarea riscurilor) A. EXECUTANT 1. ACŢIUNI GREŞITE 1.1.Executare defectuoasă de operaţii - Permiterea accesului persoanelor straine la comenzile strungului/frezei/mortezei/rabotezei/masinii de rectificat/masinii de gaurit; - Neutilizarea mijloacelor culisabile de protectie (paravane sau scuturi); - Cadere la acelasi nivel prin impiedicare, alunecare, dezechilibrare in timpul deplasarii de la un loc de munca la altul, datorita depozitarilor necorespunzatoare de materiale; - Pozitionarea pieselor/sculelor pe traseul cailor de acces; - Plaga taiata sau amputarea degetelor datorita unor actiuni gresite sau datorita pozitiei gresite a mainilor; - Suprasolicitarea componentelor de taiere/slefuire ale strungului/frezei/mortezei/rabotezei/masinii de rectificat/masinii de gaurit - rupere acestora cu imprastiere de schije - Nerespectarea spatiilor special amenajate pentru fumat; lucrul cu foc in zone interzise; - Pozitionarea mainilor si a degetelor in locuri nepermise, in vecinatatea pieselor in miscare; - Demontarea scuturilor, paravanelor, sigurantelor, etc - Lovire ale partilor corpului (cot, palme, picior, etc) de suprafete contondente (muchii, colturi) datorita neatentiei in miscari; - Revizii si intervantii de reparatii la freze si aparate electrice fara scoaterea acestora de sub tensiune – autodeclansarea mecanismenlor. - Pozitionarea, fixarea gresita a piesei ce urmeaza a fi prelucrata prin aschiere - Reglaje gresite a echipamentului de munca 2. OMISIUNI -. Parasirea locului de munca pe timpul functionarii strungului/frezei/mortezei/rabotezei/masinii de rectificat/masinii de gaurit; - Neverificarea ungerii si racirii strungului/frezei/mortezei/rabotezei/masinii de rectificat/masinii de gaurit; - Neutilizarea echipamentului individual de protectie; B. SARCINA DE MUNCǍ 1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU CERINŢELE DE SECURITATE - Operatii, reguli, procedee gresite – absenta unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii - Metode de munca necorespunzatoare – succesiune gresita a operatiilor 2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI - Afectiuni ale sistemului osteo-musculo-articular din cauza transportului sau a manevrarii sarcinilor grele; - Effort dinamic, lucrul prelungit in picioare; C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE 1. FACTORI DE RISC MECANIC -Span sau bucati de metal care strapung epiderma; infectii datorita neextragerii bucatilor de fier si netratarii zonei lezate - Proiectare de bucati de span, particole din piatra de polizat datorita necentrarii pieselor de prelucrat - Leziuni provocate de manevrarea gresita a sculelor si pieselor cu suprafete intepatoare, taioase. - Autodeclansarea organelor de miscare, pe timpul fixarii pieselor - Caderea, alunecarea pe picioare a pieselor grele, pe timpul manipulatii acestora - Prinderea, agatarea imbracamintei sau accesoriilor vestimentare la organele in miscare pe timpul utilizarii acestora sau pe timpul fixarii pieselor. - Vibratii excessive ale echipamentelor tehnice – strung/freză/morteză/raboteză/masina de rectificat/masina de gaurit; 3. FACTORI DE RISC ELECTRIC -Electrocutare prin atingere directa din cauza unor defecte de protectie sau a unor defecte de izolatie a cablurilor de alimentare sau a instalatiei electrice. - Electrocutarea datorita folosirii unor surse de alimentare fara impamantare, sau a caror impamantare nu mai corespunde cu ceintele de securitate si sanatate sa muncii D. MEDIU DE MUNCǍ 1. FACTORI DE RISC FIZIC - Temperatura coborata a aerului la lucrul in aer liber pe perioada de iarna sau in timpul noptii; - Calamitati naturale: seisme, trasnet, inundatii, alunecari de teren, prabusiri de copaci. - Nivel de iluminare scazut, in special pe timpul noptii; -. Umiditatea scazuta sau ridicata a aerului, functie de conditiile atmosferice - Afectiuni ale urechii, hipoacuzie datorita zgomotului produs debitarea pieselor - Pulberi pneumoconiogene in suspensie in aer – particule fine de materiale si aliaje provenite din debitarea/polizarea pieselor metalice - Vibratii transmise intregului corp – datorat strungului, operatiilor de aschiere 3. Examinarea critică a situației existente: În conducere, metoda interogativă este o metodă de investigare a problemelor de organizare şi conducere şi de găsire a soluţiilor acestor probleme, adoptând o atitudine interogativă privind obiectul, locul de desfăşurare, momentul şi procedura practicată în domeniul analizat. Metoda interogativă poate fi aplicată de orice persoană, conducător sau specialist, cu sau fără interlocutor şi poate fi utilizată în orice domeniu de organizare şi conducere şi presupune o anumită metodologie şi un înalt grad de obiectivitate. Metoda interogativă urmăreşte să clarifice, pe baza răspunsurilor la întrebările formulate, modul de desfăşurare logică, reală a activităţii analizate şi totodată să identifice posibilitatea de raţionalizare a lucrărilor prin eliminarea, combinarea operaţiilor, inversarea succesiunii acestora, simplificarea lucrărilor, schimbarea executantului sau a locului de muncă etc. Examinarea critică într-un spirit de analiză obiectivă a situaţiei existente, cu ajutorul metodei interogativă, dă posibilitatea obţinerii unei imagini foarte apropiate de realitate. Analiza poate fi mai mult sau mai puţin profundă, în funcţie de obiectivele urmărite şi aspectele constatate. Pentru elucidarea problemelor urmărite se pot folosi, simultan sau succesiv, şi alte metode pentru a avea certitudinea constatărilor şi a putea angaja eforturi de perfecţionare ulterioare. 4. Proiectarea ergonomică a locului de muncă În proiectarea ergonomică a unui loc de muncă sunt necesare atât dimensiunile globale ale corpului omenesc cât şi cele parţiale, pentru cele două poziţii frecvente de muncă (ortostatică şi aşezat) Dimensiunile globale ale corpului uman sunt: · Înălţimea totală (statura) · Distanţa de la spatele coapsei până la faţa genunchiului în poziţie aşezat; · Distanţa de la spatele coapsei la talpa piciorului în poziţie aşezat; · Înălţimea în poziţie aşezat; · Distanţa genunchi – sol în ambele poziţii de lucru; · Distanţa ochi –sol în ambele poziţii de lucru; · Distanţa între coate; · Lăţimea umerilor · Distanţa umăr-cot; · Distanţa cot - scaun. Dimensiunile parţiale se referă la diferite părţi componente ale organismului uman cum ar fi: dimensiunile capului, corpului, mâinii, piciorului. Dimensiuni antropometrice Indicatori morfologici şi funcţionali Dimensionarea spaţiului de lucru Amplasarea obiectelor deasupra capului Suprafaţa corporală Calculul capacităţii vitale ideale Debitul respirator Stabilirea diagnosticului individual de dezvoltare fizic ă Amplasarea corpurilor de iluminat Dimensionarea echipamentului de lucru Proiectarea platformelor şi suporturoilor corporale ( centuri de siguranţă , curele de susţinere ) Amplasarea pedalelor Înălţimea Greutatea Perimetrul toracic Înălţimea corpului în poziţie şezând Durata de lucru a angajaților: 8h/zi cu pauză de masă o dată la 4h. 1 2 3 4 5 6 7 8 Timp Productivitatea munciiu 5. Elaborarea normelor/normativelor de muncă PREVEDERI GENERALE Continut.Scop · Art. 1. - (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru preluarea metalelor prin aschiere cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale specifice activitatii de preluare a metalelor prin aschiere pe masini-unelte actionate electric,hidraulic,pneumatic sau electropneumatic,pe masini si dispozitive manuale actionate electric sau pneumatic si pentru preluari manuale. · (2) Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea factorilor periculosii existenti in sistemul existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element component al acestuia ( executant-sarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca). Domeniu de aplicare · Art. 2. - Prezentele norme se aplica in toate unitatile economice in care exista activitatea de preluare a metalelor prin aschiere, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si de modul de organizare a acestora. · Art. 3. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor Generale de Securitate a Muncii. · (2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de preluare a metalelor prin aschiere,desfasurate in unitati, se vor aplica prevederile normelor prezentate in anexa 1. Revizuirea normelor · Art. 4. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cite ori este necesar,ca urmare, a modificarilor de natura legislativa,tehnica etc., survenite la nivel national sau proceselor de munca. 6. Bibliografie http://www.crispedia.ro/Metoda_interogativa http://www.mecanica.pub.ro/id62399/indrumare_62399/indrumar_tehnician_prelucrari_mecanice_imp.pdf