Prelucrarea Suprafeţelor Profilate Prin Strunjire

Prelucrarea suprafeţelor profilate prin strunjire Strunjirea este un procedeu cu răspândire largă la prelucrarea suprafeţelor profilate exterioare şi interioare, în acest sens, se folosesc mai multe metode de strunjire: cinematică, prin strunjirea manuală, pe strung universal, prin combinarea mişcărilor de avans longitudinal şi transversal; prin materializarea muchiei aşchietoare; prin copiere după şablon; prin rulare, cu cuţite înfaşurătoare; cu dispozitive speciale. Strunjirea manuală, cu generare cinematică a suprafeţelor, se aplică numai la producţiile individuale şi de serii mici, când nu sunt justificate economic decât cuţitele normale standardizate. Productivitatea în aceste situaţii este redusă şi muncitorul trebuie să aibă o calificare superioară. Profilul prelucrat prin această metodă are, în general, precizie scăzută, îndemânarea şi experienţa muncitorului au o influenţă hotărâtoare asupra preciziei şi calităţii suprafeţelor profilate prelucrate. Strunjirea prin materializarea muchiei sculei aşchietoare se foloseşte pentru suprafeţele relativ scurte cu lungimi de până la (40...60) mm. Prelucrarea suprafeţelor profilate cu ajutorul cuţitelor profilate măreşte productivitatea de 3-4 ori în comparaţie cu prelucrarea cu cuţite obişnuite, deşi viteza de aşchiere este mai mică. Strunjirea prin copiere după şablon se realizează pentru suprafeţe profilate de revoluţie, cu lungimi mai mari, pe strunguri universale şi uneori pe strunguri revolverCopierea profilului şablonului se face prin intermediul unor dispozitive de copiat mecanice, hidraulice sau electronice Pentru Strunjirea suprafeţelor sferice se folosesc dispozitive speciale rotative sau dispozitive cu tije articulate Când prelucrarea se execută cu cuţit de strunjit normal, unghiurile de atac funcţionale ale sculei pot căpăta valori care fac imposibilă prelucrarea. Pentru a evita acest fenomen, sunt necesaie scule cu tăjşul în arc de cerc Astfel de scule au căpătat utilizări importante la prelucrările pe strunguri cu comandă numerică, datorită posibilităţilor de compensare a abaterilor razei tăişului. Prelucrarea suprafeţelor profilate prin frezaren Prelucrarea suprafeţelor profilate prin frezare se poate realiza prin următoarele procedee: frezare după trasaj; frezare cu freze profilate; frezare prin copiere mecanică după şablon; frezare prin copiere pe maşini speciale cu sisteme automate de urmărire Frezarea după trasaj a suprafeţelor profilate se aplică la producţia individuală. Pe suprafaţa semifabricatului se trasează profilul suprafeţei de prelucrat. Prelucrarea se execută pe maşini de frezat verticale, cu freză-deget, prin acţionarea manuală simultană â avansului longitudinal şi transversal de-a lungul profilului trasat. Metoda frezării după trasaj nu poate asigura o precizie înaltă a profilului, este puţin productivă şi necesită o calificare superioară a muncitorului. Frezarea cu freză profilată se foloseşte la producţiile de serie mare şi de masă pentru prelucrarea suprafeţelor profilate cu dimensiuni mici şi de formă relativ simplă. Se folosesc în acest scop freze deget-profilate sau freze-disc profilate. Frezarea prin copiere pe maşini cu sisteme automate de urmărire se caracterizează prin faptul că deplasarea palpatorului pe profilul şablonului se transmite la un dispozitiv special de amplificare al maşinii, care acţionează asupra dispozitivului de execuţie. Pe aceste maşini, palpatorul se găseşte în contact cu şablonul sub acţiunea unui efort neînsemnat ca valoare. Prelucrarea suprafeţelor profilate prin rectificare Rectificarea suprafeţelor profilate se poate realiza cu scule abrazive profilate sau prin copiere după şablon, iar uneori chiar cu discuri abrazive standardizate, în cazul suprafeţelor sferice. Rectificarea cu scule abrazive profilate se realizează pe maşini de rectificat rotund exterior între vârfuri, pe maşini de rectificat rotund interior sau chiar pe maşini de rectificat fără vârfuri, în toate aceste cazuri, sculele abrazive profilate lucrează numai cu avans transversal.Rectificarea prin copiere după şablon este prezentată schematic în. Şablonul, aflat în contact permanent cu rola , deetermină deplasarea piesei de prelucrat 3împreună cu masa maşinii pe direcţie transversală, în timpul mişcării de avans longitudinal a mesei maşinii. Rectificarea prin copiere se execută, de asemenea, cu ajutorul unor şabloane care se rotesc sincronizat cu piesa de rectificat, principiu care se aplică la rectificarea camelor, axelor cu came La danturarea prin copiere se utilizează frezele-disc modul şi deget modul. Fixarea semifabricatului supus danturării depinde de forma şi de programul de fabricaţie, în cazul unor producţii de serie mică sau individuală, fixarea semifabricatului se face, de obicei, direct pe masa maşinii de frezat, cu bride. în cazul unei producţii de serie mare, orientarea şi fixarea semifabricatelor supuse danturării este realizată cu ajutorul unor dispozitive speciale. Fixarea semifabricatelor pe masă se poate face Fie cu direcţia flancurilor paralelă cu direcţia avansului longitudinal, fie paralelă cu direcţia avansului transversal. Când danturarea se face cu freză-deget modul, pe maşini de frezat verticale sau universale, aşezarea semifabricatului cremalierei se poate face după oricare din direcţiile amintite, în schimb, când danturarea se face pe maşini de frezat orizontale sau universale, cu freză-disc modul, aşezarea semifabricatului nu poate fi făcută decât cu flancurile dintelui paralele cu direcţia avansului longitudinal. Modul de realizare a divizării, de la un dinte la altul, depinde de precizia de execuţie a cremalierei. Pentru cremaliere de precizie mică se poate considera suficient de bună divizarea realizată cu ajutorul diviziunilor înscrise pe tamburul manetei de la avansul longitudinal sau transversal al maşinii de frezat. În cazul cremalierelor de precizie mare, divizarea se face mai precis cu ajutorul capului divizor al maşinii de frezat, efectuându-se o divizare rectilinie. Danturarea cremalierelor prin rulare se execută pe maşini de danturat cu cuţit-roată. în acest scop, maşinile au în dotare, ca dispozitiv auxiliar, o masă specială cu deplasare rectilinie, care se montează în locul mesei rotative, folosite în mod obişnuit la danturarea roţilor dinţate. Dacă danturarea se face în două sau mai multe treceri, revenirea în poziţia iniţială de începere a prelucrării se face păstrând legătura cinematică dintre rotaţia cuţitului-roată şi deplasarea cremalierei. în caz contrar, la reînceperea ciclului de prelucrare este necesară o nouă reglare a cuţitului-roată, în raport cu cremaliera.