OPINCILE LA ROMINI- FLOREA BOBU FLORESCU a=i trebuie inlocuit i PAGINA 3 Opincile reprezinta un element de costum in completa disparitie, intrucat ele nu mai corespund exigentelor actuale de viata ale populatiei de la sate. De aceea, studierea lor nu tinde numai la cunoasterea lor ca atare. Opincile reprezinta un element de cultura materiala a carui evolutie poate fi urmarita in decursul timpului si, din acest motiv, studiul lor intereseaza etnografia si istoria. In spatiul ilirico-tracic apare opinca in forme similare cu ceea ce gasim mai tarziu la poporul nostru si ale popoare invecinate. Elementul de port care ne preocupa a avut si o semnificartie sociala.Taranii ardeleni au fost impiedicati in secolele trecute sa poarte cizme, opinciile fiind astfel un semn de diferentiere intre patura taraneasca si clasa dominanta. Pagina 5 In timp ce patura conducatoare din toate timpurile avea o incaltaminte si un port care oglindeau felul ei de viata si vadeau influentele exercitate cand de imperiul otoman, cand de occident, patura taraneasca, in conditii sociale grele, continua sa poarte un element de costum de veche traditie, care era totodata semnul inapoierii in care era tinuta. Primul prototip isi face aparitia in civilizatia Turdas (2500 i.hr.), apoi la Kostelitz in Boemia, cultura Halstatt, iar in secolul al VI-lea i.hr. il regasim la triburile iliro-trace, dupa cum atesta piatra funerara de la Bihać (Bosnia)- sec VI. Un alt prototip de opinca cu gurgui il gasim in mina ilirica de sare de la Dűrrnberg (Austria), iar apoi in Monumentul de la Adamclisi din Dobrogea Dintre documentele arheologice menite sa aduca indicatii despre existenta opincilor in spatiul iliro-tracic, fac parte urmatoarele: piciorul de vas de lut de la Turdas, piciorul de vas de lut de la Kostelitz, piatra funerara de la Bihać si Monumentul de la Adamclissi. Opincile sunt de doua feluri: opinci fara gurgui, incretite uniform in partea anterioara si opinci cu gurgui, incretite in treimea anterioara Opincile cu gurgui se intalnesc pe Monumentul de la Adamclissi si in Austria la Dűrrnberg Pagina 15-16 DIFERENTA INTRE OPINCI Intre tipul de opinca Turdas-Kostelitz-Bihać, incretit uniform la partea anterioara, si cel cu gurgui, exista o deosebire esentiala; in timp ce primul tip este realizat prin simpla incretire a unui dreptunghi de piele care are colturile anterioare usor rotunjite,tipul al doilea este ingurzit (incretit) la varf si in treimea anterioara, adica pe umerii opincii.La acest al doilea tip, pentru realizarea gurguiului sau varfului, nu se rotunjesc colturile de la marginea anterioara, dreptunghiul de piele fiind astfel folosit in intregime. Este vorba deci de o substantiala diferenta tehnica. VEZI IMAGINEA 0511 OPINCA DE LA MUZEUL DE ETNOGRAFIC DIN CLUJ PAGINA 19 Opinca de la Dűrrnberg nu este incretita pe umeri sau in treimea anterioara.Lista creturilor pe umeri se remarca si la unele tipuri de opinci de astazi. Ingurzirea crucisa la varf, care formeaza caracteristica esentiala a acestei opinci, se intalneste de asemenea si astazi in Maramures, Rodna si Dorohoi ....VEZI IMAGINEA 0518 Pe Monumentul de la Adamclisi dacii poarta opinci, dar si o forma de incaltaminte romana de tip calceus – cento.Unii dintre ei sunt gravati fara incaltaminte. Romanii poarta sandale.La opinca dacica din imaginea 0528-31 se disting in mod clar creturile din treimea anterioara, gurguiul, gaurelele de pe marginea opincii, dar si felul in care a fost legata opinca.Romanii poarta pero care incalta piciorul pana la glezna, demnitarii si soldatii purtau caliga=sandala.. Conform analizei lui Florea Bobu Florescu, acesta concluzioneaza ca tipul de opinca fara gurgui n-a evoluat de la aparitia lui pana azi, iar tipul cu gurgui a suferit modificari marcate prin tipurile de opinca ilirica de la Durrnberg si dacica de la Tropaeum Traiani. PAGINA 26 Tehnica opincii dace, care se dovedeste pe cat de simpla pe atat de igenioasa si desavarsita, duce insa la concluzia ca nu suntem in fata unui articol de port recent, ci a unui element de port stravechi inca la aceea epoca, derivat, fara indoiala, dintr-un prototip mai simplu. Prin opinca ilirica de la Durrnberg si opinca dacica de pe Tropaeum Traiani constatam, de fapt, ca in lumea ilirico-tracica existau opincile cu gurgui, care au pana astazi corespondetele lor la poporul roman.Aceste doua tipuri de opinci permit cunoasterea gamei de opinci iliro-trace, iar ea, la randul sau, usureaza intelegerea tipurilor de opinci purtate astazi de poporul roman. PRIMELE DOCUMENTE DESPRE OPINCI LA ROMANI PAGINA 35 O prima reprezentare a opincilor la romani o intalnim in Cronica pictata de la Viena. Un document scris il regasim la François de Pavie, seigneur de Fourquevaux, din 1585, descriind costumul popular din Moldova ,, >” -----Iorga N., Acte si fragmente, III, p.34. Un document plastic, apartinand comitelui Valentin Frank ne infatiseaza un pastor roman purtand caciula, cojoc, camasa scurta cu poalele incretite, cioareci de culoare albastra si opinci. Imaginea 0692 Pagina36 ,,Opincile pastorului roman sunt ingurzite la gurgui peste muchie si prezinta incretituri in treimea anterioara.Aceste amanunte usureaza intelegerea tehnicii opincii romanesti de pe la inceputul secolului al XVII-lea” Numeroase alte marturii despre opinci avem din secolul al XVII-lea. Conrad Jakob Hildebrand, un preot nascut la Slettin in anul 1629, face o calatorie in Transilvania intre anii 1655 si 1658, din insarcinarea regelui Suediei, Carol Gustav, care dorea legaturi cu Rákoczi al II-lea. Acest trimis si a scris insemnarile luare in calatoriile sale, in care adesea ii descrie pe romani cu un realism remarcabil. Cand vorbeste despre portul popular romanesc are si o insemnare pretioasa desper opinci: > Opincile apar si intr-o gravura a lui Laurentius Toppeltinus in cartea Origines et Occasus Transylvanorum, Leyden, 1667 unde un barbat si doua femei sunt incaltati in opinci. Sunt observabile gaurelele de marginea prin care trec nojitele, dar si nojita care se infasoara la glezne. IMAGINEA 0693 Pagina 37 ,, Aceste opinci, ca si cele de la Valentin Franck, fac parte din categoria opincilor de traditie ilirico-tracica cu gurgui, grupa opincilor ingurzite la gurgui peste muchie.” Cele mai multe reprezentari de opinci sunt cuprinse in vestitul Trachten Cabinet von Siebenbűrgen.Opincile sunt purtate atat de barbati cat si de femei. Se pot distinge la aceste opinci elemente tehnice precum: ingurzirea peste muchie la gurgui,dar si gaurile de pe laturile opincii prin care se trec nojitele si infasurarea lor pe glezna pana la genunchi. Imaginile 0694-701 Opincile sunt fabricate din piele de porc sau vita mare. Dupa Primul Razboi Mondial, opincile sunt fabricate si din cauciuc. Opinca din piele de porc este incaltamintea de vara pentru populatia din Oltenia, Muntenia si Moldova. In Transilvania se foloseste opinca confectionata in mod exclusiv din piele de vita mare. Pagina 40 Pagina 43 44 Aria de raspandire a opincilor incretite uniform la marginea anterioara, fara gurgui, este limitata la unele zone din vestul tarii, Banat (Mehadia) si, pana nu de mult, si in satele din zona Salonta. Pagina 44 Identitatea dintre opinca pre-iliro-tracica (Turdas) si cea iliro-tracica (Bihać) cu tipul de opinca de astazi, incretita uniform la partea anterioara, fara gurgui, dovedeste mentinerea de-a-lungul vremii a unui articol de port, care, desi de o rara simplitate, imbraca bine piciorul si-l fereste de umezeala. Din cauza unei tehnici prea simple, care nu da o suficienta rezistenta incaltamintei, opincile cu ingurzire uniforma la varf au fost in parte inlocuite cu opincile cu gurgui. Concluzie despre opinci gasesti la capitolul concluzii