Lucrare Licenta Mironiuc ( Coman ) Ioana

UNIVERSITATEA ,,VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE PROIECT DE LICENŢĂ COORDONATOR ŞTIINŢIFIC : Lect. Univ. Dr. MARIANA DEMEAN ABSOLVENT: MIRONIUC (COMAN) IOANA DANIELA Târgovişte - 2010 – UNIVERSITATEA ,,VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL LA SC INPRESSCO GROUP SRL COORDONATOR ŞTIINŢIFIC : Lect. Univ. Dr. MARIANA DEMEAN ABSOLVENT: MIRONIUC (COMAN) IOANA DANIELA Târgovişte - 2010 – CUPRINS ARGUMENT CAPITOLUL 1 PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII SC INPRESSCO GROUP SRL 1.1 Denumire, formă juridică 1.2 Obiectul de activitate 1.3 Capitalul social 1.4 Conducerea și administrarea societății 1.5 Furnizorii firmei 1.6 Clienții firmei 1.7 Informații financiare CAPITOLUL 2 ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE PRIVIND CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL LA SC INPRESSCO GROUP SRL 2.1 Aspecte teoretice privind contabilitatea decontărilor cu personalul la SC INPRESSCO GROUP SRL 2.1.1 Cadrul general al decontărilor cu personalul 2.1.2 Conceptul de salariu 2.1.3 Componența salariului 2.1.4 Contabilitatea decontărilor cu personalul 2.1.4.1 Reflectarea în contabilitate a drepturilor de personal 2.1.4.2 Reflectarea în contabilitate a decontărilor privind asigurările și protecția socială 2.1.4.3 Reflectarea în contabilitate a decontărilor privind asigurarea altor riscuri privind munca 2.1.4.4 Reflectarea în contabiliate a decontărilor cu bugetul statului 2.1.5 Documente utilizate pentru evidența salariilor și altor drepturi de personal 2.2 Aspecte practice privind contabilitatea decontărilor cu personalul la SC INPRESSCO GROUP SRL 2.2.1 Operaţii contabile privind contabilitatea decontărilor cu personalul la SC INPRESSCO GROUP SRL 2.2.2 Registrul Jurnal 2.2.3 Registrul Cartea- Mare 2.2.4 Balanţa de verificare 2.2.5 Bilanţul contabil 2.2.6 Contul de profit şi pierdere CAPITOLUL 3 ANALIZĂ ECONOMICO – FINANCIARĂ LA SC INPRESSCO GROUP SRL 3.1 Structura organizatorică a societății 3.2 Analiza potențialului uman 3.3. Analiza structurii resurselor umane 3.4 Analiza calificării personalului 3.5 Analiza comportamentul personalului 3.6 Eficienţa utilizării resurselor umane CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI PROPUNERI BIBLIOGRAFIE ANEXE ARGUMENT În cadrul unei unităţi patrimoniale, operațiile de decontare ce se creează în legătură cu personalul sunt generate de munca pe care acesta o prestează și care este remunerată sub forma drepturilor salariale individuale. Am ales acest subiect deoarece am vrut să îmi îmbunătățesc cunoștintele legate de resursele umane iar lucrarea m-a ajutat să am o viziune de ansamblu asupra mijloacelor de folosire a potențialului uman.Totodată m-a ajutat să înţeleg funcţionarea conturilor legate de decontarile cu personalul precum şi aprofundarea înregistrărilor contabile specifice acestora. Proiectul de licenţă cu titlul : ,,Contabilitatea decontărilor cu personalul unității ”este structurat pe patru capitole: - Capitolul I :Prezentarea generală a societăţii comerciale ,,Inpressco Group Srl”. - Capitolul II : Aspecte teoretice şi practice privind contabilitatea decontărilor cu personalul la „SC Inpressco Group Srl” - Capitolul III : Analiză economico - financiară la „SC Inpressco Group Srl”. - Capitolul IV : Concluzii şi propuneri. În concluzie factorul uman reprezintă factorul cheie al activității și performanțelor unei întreprinderi. CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII COMERCIALE ,,INPRESSCO - GROUP” S.R.L 1.1 DENUMIRE, FORMĂ JURIDICĂ: Societatea ,,SC INPRESSCO – GROUP SRL”, este persoană juridică română, având forma juridică de societate comercială cu legistaţiei din România. Sediul societăţii este în România, judeţul Dâmboviţa, localitatea Tîrgoviste, strada Mihai Popescu, bloc 33, scara A, apartament 1-2. Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată începând cu data înmatriculării în Registrul Comerţului şi anume 30.11.1992. Asociații societății sunt: Șerban Victor, domiciliat în Tîrgoviște, aleea Renașterii, bloc 8C, scara A, apartament Georgescu Romulus, domiciliat în Tîrgoviște, strada Tudor Vladimirescu, bloc B4, scara Bulgărea Mihail, domiciliat în Tîrgoviște, bulevardul Independenței, bloc 12, etaj 4, 27, denumit în continuare Serban. C, etaj 1, apartament 5, denumit în continuare Georgescu. apartament 12, denumit în continuare Bulgărea. răspundere limitată şi îşi desfăşoară activitatea conform 1.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE : Societatea comercialã INPRESSCO-GROUP SRL are ca obiect de activitate: lucrãri de constructii civile si industriale, instalații apã, gaze, termice, electrice la clãdiri civile și industriale. În contractul de societate, relativ la obiectul de activitate se prevede ca societatea poate desfăsura și alte activități cum ar fi : Construcții : organizarea santierului, pregătirea terenului pentru cladiri și construcții speciale; demolarea imobilelor și terasamentelor; lucrări de foraj și sondaj; lucrări de construcții, inclusiv lucrări de artă; învelitori și sarpante la constructii; drumuri, autostrăzi; construcții hidrotehnice; alte lucrări de construcții speciale; lucrări de instalații electrice, izolații, instalații sanitare, de încălzire centrală și de montaj de echipamente și utilaje tehnologice la clădiri și construcții speciale; alte lucrări de instalații; lucrări de finisare (ipsoserie, tâmplărie interioară, pardosire, placări la pereti și pardoseli, vopsitorie, zugrăveli și montări de geamuri, alte lucrîri de finisare); inchirierea utilajelor de construcății și demolare, cu personal de deservire aferent; Comerț cu autovehicule, întreținerea și repararea autovehiculelor; comert cu piese si accesorii pentru autovehicule; vanzarea cu amanuntul a carburanților pentru autovehicule. Comerț intermediar cu combustilbili, minerale, produse chimice pentru industrie, material lemnos și de construcții, mașini și echipamente industriale, cu orice alte produse permise de lege. Comerț cu ridicata cu combustibili solizi , lichizi și gazoși și produse derivate, produse și minereuri metalice, material lemnos și de construcții, echipamente și furnituri de fierărie, ipsoserie și încălzire, produse chimice permise de lege, deșeuri și resturi, masini-unelte pentru prelucrarea lemnului și metalului, mașini pentru construcții, mașini și materiale de birou, alte mașini utilizate în industrie, comerț și navigație, mașini, alte tipuri de comerț cu ridicata. Comerț cu amanuntul - societatea va desfasura activități comerciale sau de altă natură ale altor societați comerciale, indiferent de forma juridică și obiectul de activitate ale acestora, prin asocieri sau alte forme de colaborare, participând astfel la beneficiile rezultate din activitațile respective. 1.3 CAPITALUL SOCIAL: La data înființării societatea avea un capital social de 270 lei. Ca urmare a reevaluarii patrimoniului capitalul social al sociatatii comerciale ,,INPRESSCO – GROUP SRL”, a fost majorat la 51.270 lei, creșterea față de nivelul anterior al capitalului social fiind de 51.000 lei. Capitalul social integral vărsat depus , în valoare de 51.270 lei împărţit în 5127 părţi sociale egale, fiecare cu o valoare de 10 lei. Capitalul social este subscris în părți egale între cei trei asociați, fiecare asociat deținând 1709 parti sociale în valoare de 17.090 lei. 1.4 CONDUCEREA ȘI ADMINISTRAREA SOCIETĂȚII : Adunarea Generală a Asociaţilor este otganul suprem de conducere al societății are decide asupra activității acesteia și asupra politicii și strategiei economice și comerciale. Adunarea generală a asociaților are următoarele atribuţii în cadrul firmei: • salarizare; • și îi revocă; • • • • Aprobă regulamentul de ordine interioară a societății; Analizează, modifică și aprobă programul de activitate și bugetul de venituri și Decide cu privire la contractarea de împrumuturi bancare și acordarea de garanții; Examinează, modifică și aprobă bilanțul contabil și contul de profit și pierdere, după Numește președintele și membrii Comitetului de direcție, conducerea executivă și cenzorul, le stabilește acestora din urmă durata madatului și indemnizațiile, îi descarcă de activitate Aprobă structura organizatorică a societății, numărul de posturi și nivelurile de cheltuieli al societății întocmit de conducerea executivă și aprobat de Comitetul de direcție; ascultarea rapoartelor Comitetului de direcție și al cenzorului și aprobă modul de utilizare a beneficiilor nete; • Decide în orice alte probleme privind societatea. Adunările generale sunt ordinare și extraordinare. Ele se convoacă de președintele Comitetului de direcție. Adunările generale ordinare au loc o dată pe an, la cel mult 3 luni de la încheierea exercițiului economico-financier, pentru examinarea bilanțului contabil și a contului de profit și pierderi pe anul precedent, a raportului Comitetului de direcție și a raportului cenzorului, precum și pentru a analiza și aproba programul de activitate și bugetul de venituri și cheltuieli pe anul în curs. Adunările generale extraordinare se convoacă la cererea asociaților reprezentând cel putin ½ din capitalul social, la cererea cenzorului precum și în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mult de 10% pe an, timp de 2 ani consecutivi cu excepția primilor 2 ani de la înființarea societății. Convocarea adunării generale se face cu cel puțin 15 zile înaintea datei fixate cu indicarea ordinei de zi. Pentru cele ordinare, odată cu convocarea se trimit și documentele ce vor fi discutate. Principalele departamente ale societăţii sunt: departamentul financiar-contabil, departamentul de resurse umane, departament administrativ. Departamentul resurse-umane este subordonat departamentului administrativ având rolul de a sintetiza potenţialul de muncă al societăţii. Răspunde de încadrarea cu personal al unităţii ţinând cont numai de cerinţele postului (pregătire, experienţă) şi de competenţa profesională. Forţa de muncă reprezintă principala latură dinamizatoare a activităţii unui agent economic , în funcţie de care se realizează toate previziunile şi în funcţie de ea se calculează productivitatea muncii. Societatea SC INPRESSCO GROUP SRL are un număr de 43 de angajaţi: 1.5 FURNIZORII FIRMEI Furnizorii sunt agenţii economici ce asigură resursele necesare de materii prime, material, echipamente şi maşini. Firma trebuie să dispună de informaţii referitoare la dimensiunile şi calitatea ofertei, preţurile practicate pentru o aprovizionare corespunzătoare. Principalii furnizori ai SC INPRESSCO GROUP SRL sunt: • • • • • • • • • • SC SIVICROM SRL SC VALNICOM SRL SC HALOFIN SRL SC REGATA SRL SC PRACTIKER ROMÂNIA SRL SC CLAUNIC AUTO SRL SC WURTH ROMÂNIA SRL VODAFONE SC ELECTICA SA DISTRIGAZ SUD 1.6 CLIENŢII FIRMEI Clienţii sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi comerciale sau agenţiile guvernamental,care alcătuiesc cercul firmelor, instituţiilor şi al persoanelor individuale, pentru care bunurile produse de întreprindere le sunt oferite spre consum. Constituie componenta cea mai importantă, deoarece ei alcătuiesc piaţa de desfacere a oricărei întreprinderi producătoare. Principalii clienţi ai SC INPRESSCO GROUP SRL sunt: • • • • • • SC DEMARK CONSTRUCT SRL SC DOSETIMPEX SRL PRIMĂRIA SELARU PRIMĂRIA TÎRGOVIȘTE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA SA SC PETROM SA 1.7 INFORMAȚII FINANCIARE Bilanțuri Contabile An Cifra de afaceri (RON) Venituri (RON) Cheltuieli (RON) Datorii (RON) Profit brut (RON) Profit net (RON) Pierdere bruta (RON) Pierdere neta (RON) Nr. mediu angajati 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 478.339 845.320 481.837 847.525 475.849 837.795 1.222.132 1.314.573 1.900.367 1.463.341 2.920.505 3.396.260 5.815.954 5.054.374 129.036 219.296 201.141 394.286 473.760 526.998 930.940 809.047 798.656 568.481 5.988 9.730 63.613 47.577 35.093 426.162 718.570 614.276 481.977 28.840 3.948 7.173 41.847 31.116 23.599 356.925 602.223 514.390 403.678 21.507 - - 60 60 63 59 60 43 45 41 43 43 1.284.491 1.285.746 1.361.597 1.362.150 1.869.778 1.935.450 1.948.866 1.889.503 3.529.639 3.639.075 3.912.941 4.010.536 6.357.263 6.297.941 4.868.455 5.052.905 Angajati Numarul mediu de angajați de la SC INPRESSCO GROUP SRL este descendent cu scaderi in anii 2003, 2005 si 2007, când numărul angajaților a însumat 59 persoane - 2003, 43 persoane 2005, 41 persoane - 2007. Cei mai mulți angajați au fost în anul 2002 - număr persoane angajate: 63. Cei mai puțini angajați au fost în anul 2007 - numar persoane angajate: 41. Potrivit ultimului bilanț contabil (anul 2009) numărul angajaților SC INPRESSCO GROUP SRL, a crescut cu 2 persoane, adica cu 4,88 %, fata de anul 2007. Grafic evoluție salariați: 70 60 50 40 30 20 10 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 CAPITOLUL 2. ASPECTE TEORETICE SI PRACTICE PRIVIND CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL LA SC INPRESSCO GROUP SRL 2.1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND DECONTĂRILE CU PERSONALUL 2.1.1 Cadrul general al decontărilor cu personalul Forţa de munca este unul din factorii tradiţionali de producţie, alături de natură şi capital, definit ca ,,potenţialul fizic şi intelectual al oamenilor, prin care ei pot să producă bunuri materiale şi servicii utile’’.1) Exceptând cazurile profesiilor liberale (medici, avocaţi, profesionişti-contabili, care lucrează în cabinete particulare) şi întreprinzătorilor particulari – care de regulă nu-şi remunerează propria muncă, munca se desfăşoară sub autoritatea unui angajator: societate comerciala, regie autonomă sau instituţie publică, şi trebuie remunerată cu un salariu care este ,, preţul unei munci închiriate şi întrebuinţate de un întreprinzător, respectiv de un agent economic utilizator, pe baza de contract”.2) Salariul, ca preţ al muncii închiriate întreprinzătorului, este unul din elementele negociabile fundamentale ale contractelor colective şi individuale de muncă. Contractul colectiv de muncă este convenţia încheiată între patron sau organizaţia patronală, pe de o parte, şi salariaţi, reprezentaţi prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, pe de altă parte, prin care se stabilesc clauze privind condiţiile de muncă, salarizarea, precum şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturile de muncă (…) prin termenul patron se înţelege persoana fizică şi persoana juridică care angajează salariaţi prin încheierea contractelor individuale de muncă. Persoanele juridice care angajează salariaţi mai sunt denumite în prezenta lege şi unităţi.3) Practic, personalul salariat furnizează agentului economic utilizator munca sa, iar agentul economic trebuie să plătească contravaloarea muncii prestate, aceste plăţi 1) 2) Dobrotă N. coordonator, Dicţionar de economie, Editura economică, Bucureşti,1999, pag. 218. Idem pag. 413. 3) Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă reprezentând pentru agentul economic utilizator al muncii salariate o cheltuială curentă de exploatare. Factorul muncă reprezintă un element determinant în procesul de creare a bogăţiei. De aceea, mutaţiile tehnologice şi din societate au determinat redefinirea rolului factorului uman în cadrul oricărei organizaţii, în particular al întreprinderii, preocupate de o mai bună gestiune a resurselor umane. Prezentarea factorului muncă în documentele contabile trebuie să reflecte rolul personalului în întreprindere, însă integrarea fiinţei umane în universul valorilor economice şi reflectarea acesteia în contabilitate ridică numeroase probleme conceptuale şi metodologice,dar, în aceeaşi măsură, filosofice şi morale. Creşterea preocupărilor legate de reflectarea în contabilitate a capitalului uman şi a modului cum acesta participă la crearea bogăţiei, a făcut posibilă conturarea unui domeniu, contabilitatea resurselor umane, care îşi asumă trei funcţii majore: - să furnizeze o informaţie cifrică privind costul şi valoarea indivizilor ca resurse ale unei organizaţii - să servească la luarea unor decizii, în special cele privind recrutarea, selecţia şi formarea personalului adică furnizeze un mijloc de evaluare a politicilor de gestiune a resurselor umane; - de a motiva decidenţii în ce manieră să adopte o perspectivă a resurselor umane, adică să incite patronii sa-şi ,,imagineze ’’ salariaţii ca o resursă a organizaţiei, resursă ce poate să-şi sporească valoarea sau să se deprecieze, în funcţie de modul cum este gestionată. Pentru a fi contabilizat, capitalul uman trebuie comensurat valoric, noţiunea de valoare a capitalului uman nu este aceeaşi pentru diferiţi parteneri ai întreprinderii. Astfel, administratorii firmei sunt interesaţi de costul resurselor umane, pe când investitorii preferă cunoaşterea valorii resurselor umane, ca o componentă a valorii globale a elementelor firmei. În literatura contabilă sau formulat următoarele metode de evaluare a costurilor resurselor umane4): - metoda costurilor istorice: presupune înregistrarea costurilor ce au caracter de investiţie (cum sunt costurile cu recrutarea, selecţia integrarea, formarea, promovarea etc. personalului). Costul acestor active trebuie amortizat pe o perioadă egală cu durata de viaţă utilă a capitalului uman; - metoda costurilor de înlocuire: prezentată ca o extensie a costurilor istorice, se bazează pe principiul actualizării costurilor istorice şi are drept scop înregistrarea cheltuielilor ce trebuie angajate pentru a reconstitui, în aceeaşi mărime, potenţialul uman de care dispunE întreprinderea la un moment dat; 4) N. Feleagă ,Ion Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară, Editura Economică,Bucuresti, 1998,pag 155 - 157 - metoda costului de oportunitate: constă în determinarea valorilor resurselor umane în utilizarea lor alternativă cea mai favorabilă. Determinarea valorii resurselor umane se poate realiza fie urmând o abordare monetară (de exemplu, metoda valorii actualizate a fluxurilor de salarii viitoare, ponderate cu un factor care măsoară eficienţa resurselor umane într-o întreprindere) sau după un model care combină abordarea comportamentală cu abordarea monetară (de exemplu fluxurile de venituri generate de utilizarea personalului în întreprindere). Politica de remunerare a factorului muncă constituie un element în motivarea şi integrarea personalului în întreprindere şi se află în legătură directă cu costul factorului muncă suportat de întreprindere. Costul factorului muncă sau cheltuielile de personal includ ansamblul remuneraţiilor brute acordate personalului cât şi cheltuielile cu caracter social suportate de întreprindere (cum sunt cotizaţiile patronale la asigurările sociale, la fondul de şomaj, la un regim complementar de pensii acordate personalului). Deoarece cheltuielile sociale suportate de patronat sunt destinate să finanţeze acţiuni sociale în favoarea personalului cum sunt indemnizaşii de boală, indemnizaţii de şomaj, pensii şi pensii complementare, acestea pot fi considerată o formă indirectă de salarii. Informaţii privind cheltuielile de personal sunt furnizate de contul de profit şi pierdere sub forma sumelor privind cheltuielile cu remuneraţiile brute acordate personalului şi a cheltuielilor cu asigurările şi protecţia socială suportate de întreprindere, fără nici o delimitare a lor pe categorii de personal( de exemplu, aferente conducerii, personalului operativ). Anexa, în varianta românească, nu impune furnizarea de informaţii detaliate privind personalul întreprinderii. De aceea, practica întocmirii unui bilanţ social în mediul contabil românesc, care să furnizeze informaţii privind efectivul de personal, remunerarea şi participarea la profit a salariaţilor, cheltuielile patronale cu igiena şi protecţia muncii, devine un lucru necesar. Însă, costul factorului muncă nu se limitează doar la cheltuieli de personal angajate de întreprindere. Gestiunea personalului angajează şi diverse alte cheltuieli cum sunt cheltuielile cu transportul personalului suportat de întreprindere, cheltuielile cu formarea personalului ş.a., contabilizate drept cheltuieli după natura lor şi care nu se regăsesc în cheltuielile de personal. Este ştiut că noţiunea de personal se referă la ansamblul persoanelor legate de întreprindere printr-un contract de muncă, dar întreprinderea utilizează şi persoane care au statut de colaboratori, pe bază de contract sau convenţie civilă şi care primesc comosioane şi onorarii, cheltuieli contabilizate după natura lor, în mod distinct de cheltuielile de personal. Gestiunea factorului muncă nu se referă numai la costul resurselor umane, ci şi la stabilirea unui parteneriat între întreprindere şi salariaţi în procesul de creare a bogăţiei şi expansiunea economică a firmei. În acest scop, întreprinderea poate oferi un sistem de acţionariat al salariaţilor ( achiziţionarea de acţiuni de către angajaţii firmei), ca o formulă de implicare a personalului în gestiunea întreprinderii( salariaţii devin astfel interesaţi nu doar de stabilitate locului de muncă şi mărimea salariului, ci şi de rezultatul firmei, în calitate de salariaţi acţionari) şi de favorizare a dialogului social. Această formulă, ca şi asigurarea particiăpării salariaţilor la profit şi alte măsuri de stimulare a personalului au drept scop crearea unei comunităţi de interese în interiorul întreprinderii şi de asocierea motivată a personalului în acţiunea de expansiune a firmei. 2.1.2 Conceptul de salariu Declaraţia universală a drepturilor omului precizează expres că „oricine munceşte are dreptul la un salariu echitabil şi suficient care să-i asigure, lui şi familiei sale, o existenţă conformă cu demnitatea umană” . Conform Art. 154. din Codul muncii, salariul reprezintă “contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă”. Mărimea drepturilor de personal aferente muncii prestate se stabileşte prin negocieri colective sau, după caz, individuale între persoanele juridice sau fizice care angajează( patronat) şi salariaţi sau reprezentanţi ai acestora( sindicate). Fiecare unitate patrimonială (societate comercială, regie autonomă etc.) îşi stabileşte prin contract colectiv de muncă propriul sistem de salarizare ce include: sistemul tarifar, sistemul de sporuri, formele de salarizare, formele de premiere, alte elemente ale sistemului de salarizare. Salariile individuale se stabilesc prin contract individual de muncă, aplicând sistemul de salarizare fixat în contractul colectiv de muncă, când există acesta din urmă. Persoanele fizice şi juridice care angajează personal salariat nu pot negocia şi stabili salariul tarifar prin contrctul individual de muncă sub salariul tarifar orar minin pe ţară (la nivel naţional este fixat prin norme legale un salariu de bază minim brut pentru persoanele ce au calitatea se salariaţi, pe lună, căruia îi corespunde un anumit nivel al salariului tarifar orar minim pe ţară). Salariile tarifare orare sau zilnice se stabilesc de consiliile de administraţie pe baza tarifelor lunare şi a regimului de lucru. Remuneraţia salarială este datorată lunar, ceea ce asigură o stabilitate a veniturilor salariaţilor întreprinderii. Formele de salarizare practicate de o unitate patrimonială care foloseşte personal salarial pot fi: acordul direct, acordul progresiv, acordul indirect; salarizarea pe bază de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate; salarizarea în regie sau după timp; alte forme de salarizare concepute de fiocare întreprindere, Acordul direct, progresiv sau indirect se poate aplica individual sau colectiv. Forma de salarizare, care se utilizează la fiecare loc de muncă, este cea prevăzută în contractul individual sau/şi colectiv de muncă încheiat la nivelul fiecărei unităţi. 5) Salariul reprezintă, pe de o parte, un cost, o componenta a costului total al bunului sau serviciului economic obţinut (din punctul de vedere al unităţii economice) si pe de alta parte un venit pentru cei ce au contribuit la realizarea acelui bun sau serviciu. Salariul depinde deci de munca depusa si de rezultatul obţinut, iar mărimea sa concreta pentru fiecare salariat se poate stabili numai la nivel de firma. Diferenţierea are la baza caracterul muncii, rezultatele obţinute si nu in ultimul rând calităţile, aptitudinile fiecărui angajat. Apropierea/egalizarea salariilor ar putea surveni numai in măsura in care elementele de diferenţiere dispar sau se restrâng, ceea ce ar presupune o egalizare a cunoştinţelor si a muncii prestate, lucru imposibil de realizat si care contravine concurentei. Atât mărimea salariului, cat si diferenţele dintre salarii, trebuie astfel stabilite încât sa păstreze permanent vie incitaţia la munca si aspiraţia la ridicarea pregătirii, ca determinante pentru obţinerea unui salariu mai mare. Salariul variază astfel pe tari, domenii, firme si persoane. Pe termen lung, mărimea salariului are tendinţa generala de creştere. Aceasta se întâmplă datorita creşterii cheltuielilor cu instruirea si calificarea, dar si datorita creşterii productivităţii, care îi îndreptăţeşte pe salariaţi sa ceara un salariu mai mare. Salariul nominal este suma de bani pe care angajatul o primeşte in schimbul serviciilor prestate; include prime datorate vechimii, tipului de activitate, etc Salariul real reprezintă cantitatea de bunuri si servicii de consum care poate fi cumpărată, la un moment dat, cu salariul nominal. Salariul real este direct proporţional cu salariul nominal, si invers proporţional cu nivelul preturilor. Salariul real este de o importanta deosebita pentru comportamentul salariatului in munca. El este si o baza in determinarea salariului nominal, in lupta dintre patronat si sindicate. Salariul mai poate fi diferenţiat in brut si net. Salariul brut este salariul nominal, la care de obicei se angajează cele doua părţi. Salariul net este suma primita in mana de angajat, după ce s-au scăzut din salariul brut impozitele pe salarii. Pe lângă salariul individual, pentru stimularea salariaţilor s-au mai constituit salariul colectiv si salariul social. Salariul colectiv se acorda tuturor salariaţilor firmei ca participare la rezultatele sale, la realizarea profitului. Se acorda numai din profit si poate fi diferenţiat in funcţie de participarea salariaţilor la realizarea profitului. 5) N. Feleagă ,Ion Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară, Editura Economică,Bucuresti ,1998, pag .157 - 159 Salariul social este o suma pe care societatea, in ansamblul sau, o acorda pentru a spori veniturile unor categorii de salariaţi sau nesalariaţi. Salariul social se acorda de la buget tuturor celor care au dreptul la el, in mod egal. In timp ce salariul colectiv duce la creşterea nivelului de trai al salariaţilor, salariul social asigura doar nivelul minim de existenta. Mărimea si dinamica salariului sunt influenţate si de numeroşi factori indirecţi, cum ar fi: gradul de organizare in sindicate si capacitatea acestora de a obţine câştig de cauza pentru revendicările salariaţilor, capacitatea salariaţilor de a se organiza si de a dialoga cu unitatea economica, cu organizaţiile patronale si cu organele specializate ale statului, migraţia internaţionala a forţei de munca, legislaţia cu privire la mişcarea grevista si revendicativa din fiecare tara, etc. Salariul de baza minim brut pe tara este suma minima pe care trebuie sa o garanteze ca salariu brut lunar o persoana fizica sau juridica ce angajează personal salariat cu contract de munca. In cazul salariatului angajat cu o fracţiune de norma, se garantează in plata un salariu egal cu nivelul salariului de baza minim brut pe tara, corespunzător fracţiunii de norma.Salariul de baza minim brut pe tara este stabilit prin Hotărâre de Guvern. Potrivit metodologiei, valoarea salariului minim pe economie este dedusa in raport cu ponderea altor venituri in bugetul familial, fiind stabilita valoarea care trebuie acoperita din salariu. Cu alte cuvinte, valoarea minimului de subzistenta va fi echivalata cu veniturile băneşti totale obţinute in medie de o familie, stabilita ponderea medie a veniturilor salariale in total venituri, iar suma rezultata va fi tradusa in salariul minim. 2.1.3 Componența salariului Salariul cuprinde salariul de bază, sporurile şi adaosurile la acesta. In timp ce salariul de bază este considerat partea fixă a salariului, sporurile și adaosurile constituie partea variabilă a acestuia. Salariul de bază reprezintă salariul de încadrare și este stabilit pentru fiecare funcție în parte, în raport cu calificarea, importanța, complexitatea lucărilor care revin postului respectiv, cu pregătirea și competența necesara. În sectorul public salariul de bază este stabilit prin lege. În sectorul particular este socotit un element esențial al contractului de muncă alături de felul muncii și locul de muncă; salariul de bază lunar, în formă brută, se stabilește, de regulă, prin negocieri colective și/sau individuale fără a mai fi prestabilit(tarifar). Potrivit actelor normative, salariul de bază nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe țară stabilit prin acte normative. În raport cu salariul de bază se calculează și alte drepturi ale angajaților: sistemul de indexare-compemsare, indemnizațiile, sporurile, dreptul la pensie, ajutorul de șomaj, chirii, burse, etc., precum și unele dintre obligațiile angajatorului precum taxe, contribuții la fondul de șomaj și la cel de asigurari sociale ș.a.. 6) Conform uzuanțelor sau legislației, pe lângă salariul de bază sau adaosurile temporarem atât societățile comerciale, regiile autonome, alte persoane juridice private cât și instituțiile publice acordă suplimente perșanente – sporuri, unele prevăzute expres de lege sau de alte acte normative, iar altele prevăzute in contractele colective de muncă. Sporurile reprezintă alocații la salariu acordate pentru îndeplinirea anumitor condiții caracteristice. Cuantumul unui spor se stabilește fie in sumă fixă, fie procentual din salariul de bază. Sporurile se deosebesc de adaosuri. Ele au un caracter permanent, dacă se mențin condițiile și locul respectiv de muncă. Nivelurile sporurilor în sume fixe se actualizează, de regulă, proporțional cu creșterea salariului minim brut pe țară și pot fi incluse în salariul de bază. De asemenea, locurile de muncă și categoriile de personal cărora li se atribuie sporurile, se stabilesc prin acte normative sau contracte colective de muncă. Unele categorii de sporuri nu se includ în sariul de bază si nu se mai acordă după normalizarea condițiilor de muncă. Pentru locurile de muncă la care există situații complexe, Consiliul de Administrație al unitații poate aproba acordarea cumulată a sporurilor pentru condiții grele de muncă, periculoase sau nocive. 7) Sistemul de sporuri la salariul de bază este format din: • • • • • • • • • 6) 7) Sporuri pentru condiţii deosebite de muncă cum sunt: sporuri pentru condiţii grele, periculoase, nocive sau penibile de muncă; Sporuri pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de lucru şi lucrul în zilele libere şi sărbători legale; Spor pentru vechimea în muncă; Spor pentru lucru în timpul nopţii; Spor de şantier; Spor pentru exercitarea unei funcţii suplimentare; Spor pentru funcții de conducere temporare; Spor pentru munca in subteran; Indemnizația de zbor; L. Popescu, Salarizarea personalului, Editura Tribuna Economică, Bucuresti, 2007, pag.56 L. Popescu, Salarizarea personalului, Editura Tribuna Economică, Bucuresti, 2007, pag.66-67 • • • Alte sporuri în funcţie de condiţiile concrete de muncă( spor de izolare, spor pentru folosirea unei limbi străine-dacă aceasta nu este cuprinsă în obligaţiile postului etc.) Sporuri specifice insituțiilor bugetare (spor de risc, suprasolicitare nervoasă și de confidențialitate) Alte sporuri (spor pentru munca pe platformele marine, spor pentru consemnare la domiciliu) Prin contractul colectiv de muncă se poate preciza şi acordarea sporului de fidelitate faţă de întreprindere, în funcţie de vechimea în aceaşi unitate şi rezultatele obţinute în muncă. În contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă, acolo unde nu se incheie contract colectiv, se nominalizează fiecare fel de spor şi se menţionează dacă face parte sau nu din salariul de bază. În cazul în care stabilirea salariilor de bază s-au avut în alte vedere condiţiile de muncă, timpul lucrat suplimentar, exercitarea unei funcţii suplimentare şi cauze care pot genera un spor la salariu, se renunţă la acordarea distinctă a unor sporuri de aceeaşi natură cu cele avute în vederea stabilirii salariilor de bază. Adaosul la salariu reprezintă remunerația peste salariul de bază, fie în legătură cu munca depusă fie sub forma unor premii pentru realizări personale deosebite sau în cadrul colectivului. Adaosurile au două trasături specifice, și anume: depind și sunt motivate, în mare măsură, de rezultatele muncii, fiind destinate a le stimula și recompensa în mod suplimentar; au, în cazul multora dintre acestea – premiile în primul rând – un caracter subiectiv atât în ceea ce privește acordarea, cât și în privința cuantumului lor. Aceste caracteristici le deosebesc fundamental de sporuri. Referitor la premii se menționează că acestea nu constituie un drept al salariatului ci o recompensă, la aprecierea angajatorului. Din această cauză nu pot face obiectul negocierilor și, în principiu, nu poate fi contestată acordarea lor. Temeiul acordării lor rezidă fie din contractul colectiv sau individual de muncă, fie din unele legi sau hotprâri de Guvern, în cazul instituțiilor publice. 8) Ca adaosuri la salariul de bază sunt considerate: • Adaosuri acordate în societățile comerciale cu capital (majortar) de stat (premii din fondul de salarii, premii din profitul anual, alte adaosuri convenite prin contractul colectiv de muncă); • • 8) Adaosuri acordate în cadrul instituțiilor bugetare; Salariul de merit; L. Popescu, Salarizarea personalului, Editura Tribuna Economică, Bucuresti, 2007, pag.57-66 • Indemnizații – adaosuri cu caracter provizoriu (prime de vacanță, indemnizații acordate în cazul transferului salariaților în altă localitate,diurnă de deplasare, delegare sau detașare, etc.) • • • • Planuri de stimulente individuale (plăți pentru merite, stișulente pentru: sectorul de producție,sectorul de vânzări, stimulente pentru personalul de conducere, Planuri de repartizare a profitului. Planuri de împărțire a beneficiului din productivitate; Planuri de inițiative. Tot prin contractul colectiv de muncă se stabilesc criteriile pe baza cărora se realizează premierea: obiectul premierii, modalităţile de constituire şi sursa fondurilor de premiere, limitele premiilor individuale şi alte elemente ce definesc sistemul premial. Socităţile comerciale cu capital majoritar de stat şi regiile autonome la care salariile se stabilesc prin negociere pot acorda premii în cursul anului, din fondul de salarii, în condiţiile precizate prin contractele colective de muncă.Fiecare societate comercială îşi stabileşte sistemul propriu de norme de muncă şi normatice de personal. Normele de muncă pot fi exprimate sub formă de norme de timp, norme de producţie, sferă de atribuţii sau alte forme corespunzătoare specificului activităţii. Modalităţile de stabilire, aprobare şi modificare a normelor de muncă sunt prevăzute în contractul colectiv de muncă. Prin contractul colectiv de muncă sunt stabilite şi drepturile cuvenite salariaţilor sub formă de plată în natură sau avantaje în natură(bunuri şi servicii). În afara drepturilor pentru munca prestată(salarii) salariaţii beneficiază şi de alte drepturi de personal acordate în baza normelor legale şi a contractelor colective de muncă cum sunt: indemnizaţii pentru concediul de odihnă, stimulente şi premii de orice fel care se plătesc din fondul de salarii, indemnizaţii de asigurări sociale suportate de unităţi din fondul de salarii sau din bugetul asigurărilor sociale, alte drepturi de personal. Drepturile de personal pot fi sintetizate conform modelului prezentat în schema de mai jos. 9) Pentru timpul efectiv lucrat - salariul Alte drepturi de personal indemnizaţii pentru concediul de odihnă; - stimulente şi premii de orice fel care se plătesc din fondul de salarii; - indemnizaţii de asigurări sociale suportate de unităţi din fondul de salarii sau din bugetul asigurărilor sociale; alte sume reprezentând drepturi de personal. DREPTURI DE PERSONAL 9) N. Feleagă ,Ion Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară, Ed. Economică,Bucuresti ,1998, pag. 162 2.1.4 Contabilitatea decontarilor cu personalul Decontările cu personalul au ca obiect calculul, înregistrarea și decontarea salariilor cuvenite angajaților. În fondul de salarii se includ salariile de bază ale personalului, la care se adaugă sporurile (pentru condiții deosebite de muncă, pentru rezultate deosebite), indemnizațiile și indexările cuvenite acestora. Din fondul de salarii fac parte și indemnizațiile pentru concediul de odihnă. In categoria decontărilor cu personalul sunt incluse și ajutoarele materiale și de protecție socială, premiile acordate din beneficii. 10) Societatea comercială trebuie să calculeze și să înregistreze și să vireze statului contribuțiile salariaților și ale unității la : • Bugetul asigurărilor sociale: - unitatea : - 20,8% – condiții normale de muncă ; - 25,8% – condiții deosebite de muncă ; - 30,8% – condiții speciale de muncă ; - salariatul : - 10,5%. În cota de contribuţie individuală de asigurări sociale este inclusă şi cota de 2,5 % aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare • Bugetul asigurărilor sociale de sănătate : - unitatea : - 5,2% - salariatul : - 5,5%. • Fondul de șomaj - unitatea : - 0,5 % - salariatul : - 0,5% • Alte contribuții ale unității - 0,85% - contribuția aferenta concediilor și indemnizațiilor; - 0.25% - fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale ; - intre 0,15% si 0,85% - accidente si boli profesionale (procentul se stabilește în funcție de clasele de risc potrivit reglementărilor în vigoare, asociate fiecărui obiect de activitate) ; 10) V. State, Contabilitatea financiara a societăților comerciale, Ed. Bibliotheca, Tîrgoviste, 2008, pag 89 - 0,75 %, comision pentru angajatorii carora ITM le pastreaza si le completeaza carnetele de munca și respectiv 0,25% angajatorilor carora ITM le presteaza serviciile de verificarea si certificarea legalitatii înregistrarilor efectuate ; • Impozitul pe veniturile din salarii : 16% aplicat asupra venitului brut impozabil determinat potrivit legislației în vigoare (din salariul brut se scad contribuțiile și deducerea legală iar la rezultatul obținut se aplica impozitul de venit). Toate aceste contribuții se calculează prin aplicarea procentului respective la fondul brut de salarii. Prin urmare salariul net reprezintă diferența dintre salariul brut realizat și reținerile din salarii datorate bugetelor de mai sus. Contribuțiile unității reprezintă pentru societate cheltuieli și, în același timp datorii către bugetele respective.Contribuțiile salariaților sunt reținute de către unitate din salariile datorate acestora și platite ulterior statului. 2.1.4.1. Reflectarea în contabilitate a drepturilor de personal Pentru reflectarea în contabilitate a drepturilor de personal se folosesc conturile din grupa 42 ” Personal și conturi asimilate” din cadrul Planului de conturi, astfel : • Contul 421 ”Personal – salarii datorate” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se ține evidența decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia în bani sau în natură, inclusiv a adaosurilor și premiilor achitate din fondul de salarii. In creditul contului se înregistrează : salariile și alte drepturi cuvenite personalului (641), iar în debitul acestuia se înregistrează : reținerile din salarii reprezentând avansuri (425), sume opozabile salariaților datorate terților (427), contribuția pentru asigurari sociale de stat și sănătate (431), contribuția pentru ajutorul de șomaj (437), impozitul pe venituri de natura salariilor(444), precum și alte rețineri datorate unității ; valoarea la preț de înregistrare a produselor acordate salariaților ca plată în natură(345) ; drepturile (salariile) de personal neridicate (426) , salariile nete achitate personalului (512, 531). Soldul contului este creditor și reprezintă drepturile salariale datorate. • Contul 423 ”Personal – ajutoare materiale datorate” este un cont de pasiv și ține evidența ajutoarelor de boală pentru incapacitatea temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces și a altor ajutoare acordate. În creditul contului se înregistrează materialele suportate din contribuția unității pentru asigurări sociale, precum și alte ajutoare acordate (431, 645), iar în debitul contului se înregistrează: ajutoarele materiale achitate (512, 531); reținerile reprezentând avansurile acordate, sume datorate unității sau terților, contribuția pentru asigurările de sănătate și pentru ajutorul de șomaj și impozitul datorat (425, 427, 428, 431, 437, 444); ajutoare materiale neridicate (426). Soldul contului este creditor și reprezintă ajutoarele materiale datorate. • Contul 424 ”Prime reprezentând participarea personalului la profit” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se ține evidența stimulentelor acordate personalului din profitul realizat. Acest cont se utilizează atunci când există bază legală pentru acordarea acestora, de regulă, după aprobarea situațiilor financiare anuale. În creditul contului se înregistrează: sumele repartizate personalului din profitul realizat (117), iar în debitul contului se înregistrează: impozitul reținut (444); sumele achitate personalului (512, 531); sumele neridicate de personal (426). Soldul contului este creditor și reprezintă stimulentele din profit, datorate. În România, societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonime cae s-au angajat și au stabilit prin bugetele de venituri și cheltuieli obligația de participare a salariaților la profit, pot acorda aceste drepturi în limita a 10% din profitul net dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat în exercițiul financiar de referință. • Contul 425 ”Avansuri acordate personalului” este un cont de activ cu ajutorul căruia se ține evidența avansurilor acordate personalului. În debitul contului se înregistreză: avansurile achitate personalului (512, 531); avansurile neridicate (426), iar în creditul contului se înregistrează: sumele reținute pe statele de salarii sau ajutoarele materiale reprezentând avansuri acordate (421, 423). Soldul contului este creditor și reprezintă avansurile acordate. • Contul 426 ”Drepturi de personal neridicate” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se ține evidența drepturilor de peronal neridicate în termenul legal. În creditul contului se înregistrează: sumele datorate personalului, reprezentând salarii, sporuri, adaosuri, stimulente, ajutoare de boală și drepturi neridicate în termen (421, 423, 424, 425), iar în debitul contului se înregistrază: sumele achitate personalului (512, 531); drepturile de personal neridicate prescrise (758). Soldul contului este creditor și reprezintă drepturi de personal neridicate. • Contul 427 ”Rețineri din salarii datorate terților” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se ține evidența reținerilor și popririlor din salarii datorate terților. În creditul contului se înregistrează: sumele reținute personalului, datorate terților, reprezentând chirii, cumpărări cu plata în rate și alte obligații față de terți (421, 423), iar în debitul contului se înregistrează: sumele achitate terților, reprezentând rețineri sau propriri (512, 531). Soldul contului este creditor și reprezintă sumele reținute, datorate terților. • Contul 428 ”Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul” este un cont bifuncțional cu ajutorul căruia se ține evidența altor datorii și creanțe în legătură cu personalul. În creditul contului se înregistrează: garnțiile gestionare reținute personalului (421); sumele datorate personalului, pentru care nu s-au întocmit state de plată, determinate de activitatea exercițiului care urmează să se închidă, inclusiv indemnizațiile pentru concediile de odihnă neefectuate până la închiderea exercițiului financiar (641); sumele datorate personalului sub formă de ajutoare (438); sumele încasate sau reținute personalului (531, 421, 423), iar în debitul contului se înregistrează: sumele achitate personalului, evitențiate anterior în acest cont (531); cota-parte din valoarea echipamentulu de lucru suportată de personal (758, 4427); valoarea biletelor de tratament și odihnă, a tichetelor și biletelor de călătorie și a altor valori acordate personalului (532); datoriile prescrise sau anulate (758). Soldul contului poate fi creditor și reprezintă sumele cuvenite personalului, iar soldul debitor, sumele datorate de personal. Operațiile privind decontările cu personalul sunt: 1.Salariile și alte drepturi datorate personalului: 641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal salarii datorate 2.Rețineri din salarii reprezentând avansuri, popriri, contribuția personalului la asigurările sociale și ajutorul de șomaj, impozitul pe venituri de natura salariilor, imputații și contribuția la asigurările de sănătate care exced impozitul pe salarii: 421 Personal - salarii datorate = % 425 Avansuri acordate personalului 427 Reţineri din salarii datorate terţilor 4312 Contribuția personalului la asigurarile sociale 4314 Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate 4372 Contribuția personalului la fodul de şomaj 444 Impozitul pe salarii 4282 Alte creanțe în legătură cu personalul 3.Plata avansurilor către salariați: 425 = % Avansuri acordate personalului 5121 Conturi la bănci în lei 531 Casa 4.Achitarea salariilor nete datorate personalului: 421 Personal - salarii datorate = % 5121 Conturi la bănci în lei 531 Casa 5.Eviențierea ajutoarelor materiale: 4311 Contribuția unității la asigurările sociale = 423 Personal - ajutoare materiale datorate 6.Rețineri din ajutoarele materiale și din drepturile de protecție socială: 423 Personal – ajutoare materiale datorate = % 425 Avansuri acordate personalului 427 Reţineri din salarii datorate terţilor 4312 Contribuția personalului la asigurarile sociale 4314 Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate 4372 Contribuția personalului la fodul de şomaj 444 Impozitul pe salarii 4282 Alte creanțe în legătură cu personalul 7.Achitarea sumelor nete reprezentând ajutoare materiale: 423 Personal ajutoare materiale datorate = 531 Casa 8.Evidențierea drepturilor de participare a salariaților la profit: 129 Repartizarea profitului = 424 Prime reprezentând particiarea personalului la profit 9.Evidențierea impozitului aferent participării salariaților la profit: 424 Prime reprezentând participarea personalului la profit 10.Plata impozitului : 444 Impozit pe venituri de natura salariilor = 5121 Conturi la bănci în lei = 444 Impozit pe venituri de natura salariilor 11.Plata drepturilor cuvenite din participarea salariaților la profit: 424 Prime reprezentând participarea personalului la profit = 531 Casa 12.Evidențierea sumelor neridicate reprezentând salarii si alte drepturi datorate, ajutoare materiale și drepturi de protecție socială, drepturi privind participarea salariaților la profit: % = 426 421 Drepturi de personal neridicate Personal – salarii neridicate 423 Personal – ajutoare materiale datorate 424 Prime reprezentând participarea personalului la profit 13.Achitarea drepturilor de personal neridicate: 426 = Drepturi de personal neridicate 531 Casa 14.Drepturi de personal neridicate, prescrise, datorate bugetului statului sau înregistrate ca venituri excepționale ale gestiunii curente: 426 Drepturi de personal neridicate = % 448 Alte datorii și creanțe cu bugetul statului 771 Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare 15.Virarea popririlor efectuate asupra drepturilor de personal: 427 = Rețineri din salarii datorate terților % 5121 Conturi la bănci în lei 431 Asigurări sociale 16.Alte sume datorate salariaților determinate de activitatea exercițiului financiar care se încheie: 641 Cheltuieli cu salariile personalului = 4281 Alte datorii în legătură cu personalul 17.Sume datorate de salariați unității patrimoniale: 4282 Alte creanțe în legătură cu personalul = % 758 Alte venituri din exploatare 4427 T.V.A. colectată 18.Achitarea altor sume datorate salariaților: 4281 Alte datorii în legătura cu personalul = % 5121 Conturi la bănci în lei 531 Casa 4282 Alte creanțe în legătură cu personalul 19.Încasarea altor sume datorate de salariați: % 421 Personal – salarii datorate 5121 Conturi la bănci în lei 531 Casa = 2.1.4.2. Reflectarea în contabilitate a decontărilor privind asigurările și protecția sociala Contibuțiile pentru constituirea fondurilor de asigurări sociale de stat, de sănătate și de șomaj datorate de angajator se include, în mod obișnuit, în cheltuielile de exploatare aferente lunii la care se referă, în baza statului de salarii pe care sunt calculate. Pentru organizarea contabilitații decontărilor privind asigurările și protecția socială se folosesc conturile înscrise în grupa 43 ”Asigurări sociale, protecție socială și conturi asimilate” din cadrul Planului general de conturi si anume : • Contul 431 ”Asigurări sociale” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se ține evidențadcontărilor privind contrbuția angajatorului și a personalului la asigurările sociale și a contribuției pentru asigurările sociale de sănătate. În creditul contului se înregistrează : contribuția angajatorului la asigurările sociale(645) ; contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (645) ; contribuția personalului la asigurările sociale (421, 423) ; contribuția personalului pentru asigurări sociale de sănătate (421, 423), iar în debitul contului se înregistrează : sumele virate asigurărilor sociale de sănătate (512) ; sumele datorate personalului, ce se suportă din asigurările sociale (423) ; datorii anulate (758). Soldul contului reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale și asigurărilor sociale de sănătate. • legii. În creditul contului se înregistrează : sumele datorate de angajator pentru constituirea bugetului asigurărilor pentru șomaj (645) ; sumele datorate de personal pentru bugetul asigurărilor pentru șomaj (421, 423), iar în debitul contului se înregistrează : sumele virate reprezentând contribuția unității și a personalului pentru constituirea bugetului asigurărilor pentru șomaj (512) ; datorii anulate. Soldul contului reprezintă ajutorul de șomaj datorat . • Contul 438 ”Alte datorii și creanțe sociale” este un cont bifuncțional cu ajutorul căruia se ține evidența datoriilor de achitat sau a creanțelor de încasat în contul asigurărilor sociale aferente exercițiului în curs, precum și plata acestora. În creditul contului se înregistrează : sumele reprezentând ajutoare materiale achitate în plus personalului (428), iar în debitul contului se înregistrează : sumele datorate personalului sub formă de ajutoare materiale (428) ; sumele virate asigurărilor sociale reflectate ca alte datorii (512) ; datorii prescrise sau anulate (758). Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate bugetului asigurărilor sociale, iar soldul debitor, sumele ce urmează a se încasa de la bugetul asigurărilor sociale. Sistematizând cele prezentate mai sus, operațiile privind asigurările și protecția socială sunt următoarele : 1.Obligația unității privind contribuția pentru asigurările sociale : 6451 Contribuția unității la asigurarile sociale = 4311 Contribuția unitătii la asigurările sociale Contul 437 ”Ajutor de șomaj” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se ține evidența decontărilor privind ajutorul de șomaj, datorat de angajator, precum și de personal, potrivit 2.Obligația unității privind contribuția pentru constituirea bugtului asigurărilor pentru șomaj : 6452 Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj = 4371 Contribuția unității la fondul de șomaj 3.Evidențierea contribuției unității la constituirea bugetului asigurărilor sociale pentru sănătate : 6453 Contribuția anajatorului pentru asigurările sociale de sănătate = 4313 Contribuția anajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 4.Virarea sumelor reprezentând contribuțiile la asigurările sociale de stat și de sănătate precum și la asigurările pentru șomaj : % = 4311 Contribuția unității la asigurările sociale 4312 Contribuția personalului la asigurările sociale 4313 Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 4314 Contribuția angajatilor pentru asigurările sociale de sănătate 4371 Contribuția unității la fondul de șomaj 4372 Contribuția personalului la fondul de șomaj 5121 Conturi la bănci în lei 5.Sume achitate în plus reprezentând ajutoare materiale : 4282 = Alte creanțe în legătură cu personalul 4381 Alte datorii sociale 6.Sume datorate personalului aferente exercițiului încheiat care se achită din asigurările sociale : 4382 = Alte creanțe în legătură cu personalul 4281 Alte datorii în legătură cu personalul 7.Virarea sumelor datorate asigurărilor sociale reflectate anterior în creditul contului 438 : 4381 Alte datorii sociale = 5121 Conturi la bănci în lei 8.Achitarea sumelor datorate personalului : 4281 = Alte datorii în legătură cu personalul % 531 Casa 5121 Conturi la bănci în lei 2.1.4.3. Reflectarea în contabilitate a decontărilor privind asigurarea altor riscuri privind munca Operațiile folosite în contabilitate pentru înregistrarea acestor tipuri de decontări sunt următoarele: 1.Contribuția la fondul de garantare al creanțelor salariale – FGCS : 6458 Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială = 447.FGCS Fonduri speciale – taxe si vărsăminte asimilate 2.Contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale – CAMBP : 6451 Contribuția unității la asigurarile sociale = 4311.CAMBP Contribuția unității la asigurarile sociale 3.Contribuția pentru concedii și indemnizații medicale – CCI : 6458 Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială = 4381.CCI Alte datorii sociale 4.Comisionul pentru servicii de gestionare a carnetelor de muncă – ITM : 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate = 447.ITM Fonduri speciale – taxe și vărsăminte asimilate 5.Contribuția pentru promovarea drepturilor persoanelor cu handicap – CDPH: 6458 = 4381.CDPH Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială Alte datorii sociale 2.1.4.4. Reflectarea în contabilitate a decontărilor cu bugetul statului Operațiile de decontare cu bugetul statului se creează în cadrul unităților patrimoniale sub forma datoriilor și într-o anumită măsură a creanțelor provenite din subvenții de primit și din vărsăminte efectuate în plus. Datoriile față de bugetul statului sunt generate de impozitele și taxele care, în baza reglementărilor fiscale, se cuvin bugetului de stat, cum sunt: impozit pe profit, tax ape valoarea adăugată, impozitul pe veniturile de natura salariilor, pe dividende și alte impozite și taxe. Impozitul pe veniturile de natura salariilor se determină lunar, pe fiecare loc de muncă și angajat în parte, având ca bază de calcul totalitatea veniturilor brute obținute sub formă de : drepturi salariale, ajutoarele materiale plătite în caz de incapacitate temporară de muncă și maternitate, sumele plătite pentru concediul de odihnă, sumele plătite salariaților sub formă de indexare sau compensare ca urmare a creșterii prețurilor și tarifelor, orice alte căștiguri, în bani sau în natură, primate pentru remunerarea muncii prestate. Impozitul lunar se determină pentru locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul net din salarii, calculate prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni, la care se adaugă, după caz, deducerea personală acordată pentru luna respectivă și contribuția la fondurile de pensii facultative. Pentru reflectarea în contabilitate a impozitului pe salarii se folosește contul 444 ”Impozitul pe venituri de natura salariilor”, care este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează : sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura salariilor reținut din drepturile bănești cuvenite personalului, potrivit legii (421, 423, 424) ; sumele reprezentând impozitul datorat de către colaboratorii unității pentru plățile efectuate către aceștia (401), iar în debitul contului se înregistrează : sumele virate la bugetul statului reprezentând impozitul pe veniturilr de natura salariilor și alte drepturi similare(512) ; datorii anulate(758). Soldul contului reprezintă sumele datorate bugetului statului. Operațiunile privind decontările cu bugetul statului sunt următoarele : 1.Înregistrarea impozitului pe salarii reținut din drepturile bănești cuvenite salariaților: % .= 421 Personal – salarii datorate 423 Personal- ahutoare materale datorate 424 Prime reprezentând participarea Personalului la profit 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 2.Înregistrarea achitării către bughet a impozitului pe venituri de natura salariilor datorat de unitate: 444 Impozitul pe venituri De natura salariilor = % 5121 Conturi la bănci în lei 542 Avansuri de trezorerie Observațire: În contul 542 ”Avansuri de trezorerie” vor fi evidențiate și sumele acordate prin sistemul de carduri. Drepturile acordate salariaților sub formă de avantaje în natură fac parte din salariul brut impozabl. Aceste drepturi în natură sunt și ele supuse impozitării. Pentru contabilizarea avantajelor în natură datorate personalului, acestea trebuie evaluate și incluse în contul 641 ”Cheltuieli cu salariile personalului” prin creditarea contului 421 ”Personal – remunerații datorate”. Dacă este cazul, prețul la care sunt evaluate aceste bunuri și servicii include taxa pe valoarea adăugată, iar debitarea contului 421 ”Personal – remunerații datorate” va presupune și creditarea contului 4427 ”TVA colectată”, cu suma aferentă TVA. Pentru contabilizarea acordării avantajelor în natură por exista următoarele variante constând în debitarea contului 421 ”personal – remunerații datorate” și creditarea unuia din următoarele conturi: 1. fie un cont de cheltuieli, în cazul acordării de avantaje în natură care provin din cumpărări (conturile de cheltuieli sunt utilizate în funcție de natura avantajului acordat ca, de exemplu, contul 607 ”Cheltuieli privind mărfurile”, 605 ”Cheltuieli privind energia și apa”) : 421 Personal salarii datorate = 607 Cheltuieli privind mărfurile 2. fie un cont de venituri din exploatare, în cazul acordării de avantaje în natură, de regulă cele care provin din producție proprie (exemplu, contul 708 ”Venituri din activități diverse ”): 421 Personal salarii datorate = 708 Venituri din activități diverse O altă metodă de înregistrare a avantajelor acordate salariaților în natură este aceea care presupune înregistrarea acordării avantajelor ca pe o vânzare către salariat. De exemplu în cazul în care se acordă avantaje în natură care provin din producție proprie (produse), pașii care trebuie parcurși sunt următorii: 1.Includerea produselor acordate drept avantaje în natură în cheltuieli cu personalul alături de drepturile bănești din salariu: 641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal – salarii acordate 2.Calcularea și înregistrarea rținerilor din salarii se face luând ca bază de calcul suma dintre drepturile în bani ale salariaților și valoarea bunurilor sau serviciilor acordate ca avantaje în natură. Înregistrarea reținerilor din salarii și plata acestora se fac conform secțiunilor anterioare. 3.Acordarea avantajelor în natură salariaților: 421 Personal salarii datorate = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 4.Descărcarea din gestiune a produselor acordate drept avantaje în natură: 711 Variația stocurilor = 345 Produse finite 5.Dacă produsele sunt purtătoare de TVA si accize, înregistrarea va fi: 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate % 4427 TVA colectată 446 Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate Taxa pe valoarea adaugată aferentă bunurilor acordate salariaților sub forma avantajelor în = natură este o cheltuială nedeductibilă dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reținere la sursă. 2.1.5 Documente utilizate pentru evidența salariilor și altor drepturi de personal Pentru a obține informațiile necesare referitoare la munca prestată, rezultatele muncii și remunerarea acesteia se organizează evidența primară și operativă a acestor aspecte deosebit de importante atât pentru unitate cât și pentru fiecare salariat în parte. Documentele primare referitoare la prezența la lucru, cantitatea de muncă prestată și rezultatele muncii stau la baza calcularii salariilor cuvenite fiecărui lucrător în parte, constituind în acelați timp fundamentul pentru analizarea modului de utilizare a timpului de muncă și a obligațiilor contractuale. Cunoașterea acestor informații se realizează cu ajutorul următoarelor documente, care, în funcție de conținutul lor, se pot grupa în două categorii, și anume: a) documente privind prezența la lucru (A1), timpul de muncă prestat (A2) și producția obținută (A3): A1: fișă de ceas, fișă de pontaj, condica de prezență. A2: foaie colectivă de prezentă, carnet de pontaj, situația prezențelor și absențelor. A3: bon de lucru individual, bon de lucru colectiv, raport de producție și salarizare, pontajul lucrărilor manuale, pontajul lucrărilor mecanice. b) documente privind calculul drepturilor de salariu cuvenite: stat de plată a salariilor; listă de avans chenzinal; listă de indemnizații pentru concediul de odihnă; desfășurătorul indemnizațiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat; fișă de evidență a salariilor; centralizatorul zile de concediu efectuate/neefectuate listă privind distribuirea tichetelor de masă contract colectiv de muncă și contractul individual de muncă. Prezentăm în continuare două din cele mai importante documente privind calculul drepturilor salariale. Statul de plată servește ca document pentru calculul drepturilor bănești, cuvenite salariaților, precum și al contribuțiilor privind protecția socială și a altor datorii. Este un document justificativ de înregistrare în contabilitate. Se întocmește în două exemplare, lunar, pe secții, ateliere, servicii, pe baza documentelor de evidență a muncii și a timpului efectiv lucrat, a documentelor de centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizați în acord etc.m a evidenței și a documentelor privind reținerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihnă, certificatelor medicale și se semnează, pentru confirmarea exactității calculelor, de către persoana care determină salariul cuvenit și întocmește statul de salarii. Plățile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, indemnizațiile de concediu, lichidările etc. se include în statele de salariim pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor calculate și toate reținerile legale din perioada de decontare respectivă. Conținutul minimal obligatoriu de informații al formularului este următorul: denumirea unității, secției, serviciului etc.; denumirea formularului, întocmit pentru luna, anul; numele și prenumele; venitul brut; contribuția individuală de asigurări sociale; contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj; contribuția pentru asigurări sociale de sănătate; venitul net; deducerea personală de bază; deducerile suplimentare; venitul bază de calcul; impozitul calculat și reținut; salariul net; semnături: conducătorul unității, conducătorul compartimentului financiar – contabil, persoana care îl întocmește.(vezi Anexe). Lista de avans chenzinal servește ca document pentru calcularea drepturilor bănești cuvenite salariaților ca avansuri chenzinale și pentru reținerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale plătite. Se întocmește lunar, pe baza documentelor de evidență a muncii, a timpului efectiv lucrat, a certificatelor medicale prezentate și se semnează pentru confirmarea exactității calculelor de persoana care a calculat avansurile chenzinale și a întocmit lista. Conținutul minimal obligatoriu de informații al formularului este următorul: denumirea unității, secției, serviciului etc.; denumirea formularului, întocmit pentru luna, anul; numele și prenumele; salariul de bază; timpul efectiv: lucrat, concediu medical; avans de plată; semnături: conducătorul unității, conducătorul compartimentului financiar – contabil, persoana care îl întocmește.11) 11) L. Popescu, Salarizarea personalului, Editura Tribuna Economică, Bucuresti, 2007, pag.251-293 2. 2 ASPECTE TEORETICE PRIVIND DECONTĂRILE CU PERSONALUL LA SC. INPRESSCO GROUP S.R.L 2.2.1 Operaţii contabile privind contabilitatea decontărilor cu personalul la SC. INPRESSCO GROUP S.R.L : În cursul lunii februarie , anul 2010, SC. INPRESSCO GROUP S.R.L a efectuat următoarele operaţii economice: 1. În data de 5.02.2010 se înregistrează încasare sume asociați în valoare de 70.000 lei. 2. În data de 5.02.2010 se face prin casa ,plata avansului acordat salariaților în sumă de 27.300 lei 3. În data de 12.02.2010 se înregistrează salariile brute conform stat plată în valoare de 46.644 lei. 4. În data de 12.02.2010 se înregistrează contribuția unității la asigurările sociale (20,8 % x 46.644 lei ) în valoare de 9.702 lei. 5. În data de 12.02.2010 se înregistrează contribuția societății la asigurările sociale de sănătate (5,2%x46.644 lei) în valoare de 2.425 lei. 6. În data de 12.02.2010 se înregistrează contribuția unității la fondul de șomaj (0,5%x 45.244 lei) în valoare de 226 lei. 7. În data de 12.02.2010 se înregistrează contribuția unității la concedii și indemnizații (0,85%x46.644 lei) în valoare de 396 lei. 8. În data de 12.02.2010 se înregistrează contribuția unității la fondul de accidente și boli profesionale (0,85%x 46.644 lei) în valoare de 130 lei. 9. În data de 12.02.2010 se înregistrează contribuția unității la fondul de garantare al creanțelor (0,25x46.644 lei) în valoare de 117 lei. 10. În data de 12.02.2010 se înregistrează comisionul datorat ITM-ului (0,75%x46.644 lei) în valoare de 350 lei. 11. În data de 12.02.2010 se înregistrează impozitul pe veniturile din salarii în sumă de 4.468 lei. 12. În data de 12.02.2010 se înregistrează contribuția personalului la asigurările sociale (10,5%x46.644 lei) în valoare de 4.897 lei. 13. În data de 12.02.2010 se înregistrează contribiția personalului la asigurările sociale de sănătate (5,5%x46.644 lei) în sumă de 2.575 lei. 14. În data de 12.02.2010 se înregistrează contribuția personalului la fondul de șomaj (0,5%x46.644 lei) în sumă de 233 lei. 15. În data de 12.02.2010 se înregistrează avansurile acordate în sumă de 27.300 lei. 16. În data de 12.02.2010 se face prin casă plata salariilor nete (rest de plată) în valoare de 7.171 lei. 17. În data de 23.02.2010 se face prin casă plata impozitului pe veniturile din salarii în valoare de 4.468 lei. 18. În data de 23.02.2010 se face prin casă plata contribuției personalului la asigurările sociale (10,5%x46.644 lei) în valoare de 4.897 lei. 19. În data de 23.02.2010 se face prin casă plata contribiției personalului la asigurările sociale de sănătate (5,5%x46.644 lei) în sumă de 2.575 lei. 20. În data de 23.02.2010 se face prin casă plata contribuției personalului la fondul de șomaj (0,5%x46.644 lei) în sumă de 233 lei. 21. În data de 23.02.2010 se face prin casă plata contribuției unității la asigurările sociale (20,8 % x 46.644 lei ) în valoare de 9.702 lei. 22. În data de 23.02.2010 se face prin casă plata contribuției societății la asigurările sociale de sănătate (5,2%x46.644 lei) în valoare de 2.425 lei. 23. În data de 23.02.2010 se face prin casă plata contribuției unității la fondul de șomaj (0,5%x 45.244 lei) în valoare de 226 lei. 24. În data de 23.02.2010 se face prin casă plata contribuției unității la concedii și indemnizații (0,85%x46.644 lei) în valoare de 396 lei. 25. În data de 23.02.2010 se face prin casă plata contribuției unității la fondul de accidente și boli profesionale (0,85%x 46.644 lei) în valoare de 130 lei. 26. În data de 23.02.2010 se face prin casă plata contribuției unității la fondul de garantare al creanțelor (0,25x46.644 lei) în valoare de 117 leim. 27. În data de 23.02.2010 se face (0,75%x46.644 lei) în valoare de 350 lei. 28. În data de 28.02.2010 se închid conturile de cheltuieli. prin casă plata contribuției datorat ITM-ului 2.2.2 REGISTRUL JURNAL la SC. INPRESSCO GROUP S.R.L REGISTRUL JURNAL La 28 februarie 2010 Nr. Data Explicaţia Simbol cont D 1 2 05/02/20010 Incasare sume asociat 05/02/2010 Plată avans salarii 5311 425 C 4551 5311 D 70.000 27.300 Sume C 70.000 27.300 Crt. înregistrării 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12/02/2010 12/02/2010 12/02/2010 12/02/2010 12/02/2010 12/02/2010 12/02/2010 12/02/2010 12/02/2010 Înregistrare salarii brute Înregistrare CAS angajator Înregistrare CASS angajator Înregistrare Somaj angajator Înregistrare Cci angajator Înregistrare contribuție pentru accidente muncă și boli profesionale Înregistrare Fond garantare creante salariale Înregistrare comision ITM Înregistrare rețineri salariați Impozit pe salarii CAS angajat CASS angajat Șomaj angajat Avansuri acordate Plata rest plată salarii Plată datorii Impozit venit salarii CAS angajat CASS angajat Șomaj angajat CAS angajator CASS angajator Somaj angajator CCI angajator Contribuție pentru accidente muncă și boli profesionale Fond garantare creante salariale Comision ITM 641 6451 6453 6452 6451 6451 6452 635 421 421 4311 4313 4371 4311 4311 4473 447 % 444 4312 4314 4372 425 5311 5311 46.644 9.702 2.425 226 396 130 117 350 39.473 46.644 9.702 2.425 226 396 130 117 350 4.468 4.897 2.575 233 27.300 7171 25.519 12 13 12/02/2010 23/02/2010 421 % 444 4312 4314 4372 4311 4313 4371 4311 4311 4473 447 (401.1 ) 121 7.171 4.468 4.897 2.575 233 9.702 2.425 226 396 130 117 350 14. 28/02/2010 Inchidere conturi cheltuieli % 641 6451 6453 6452 635 59.990 46.644 10.228 2425 343 350 289.443 TOTAL 289.443 2.2.3 REGISTRUL CARTEA-MARE LA SC INPRESSCO GROUP SRL 421 ,, Personal remuneratii datorate” D C 12/02 39.473 SIC=7171 12/02 7.171 RD=46.644 TSD= 46.644 12/02 46.644 425 ,, Avansuri acordate personalului” D 05/02 27.300 RD = 27.300 SIC=0 05/02 27.300 RC = 27.300 TSC=27.300 SFC= 0 C RC= 46.644 TSC=53815 SFC= 7171 TSD=27.300 641 „Cheltuieli cu remunerațiile personalului ” D 12/02 46.644 RD = 46.644 TSD= 46.644 28/02 46.644 RC=46.644 TSC=46.644 C D 5311 ,,Casa în lei “ SID= 88,47 05/02 70.000 RD= 70000 TSD=70.088,47 SFD= 10.098,47 C 05/02 27.300 12/02 7.171 23/02 25.519 RC = 59.990 TSC= 59.990 6451 „ Contribuția unității la asigurările sociale„ D 12/02 9702 12/02 396 RC=10.228 TSC=10.228 12/02 130 RD= 10.228 TSD= 10.228 28/02 10.228 C D 4311 „Contribuția unitații la asigurările sociale C 23/02 9.702 23/02 396 23/02 130 RD= 10.228 TSD= 10.228 SIC= 9701,4 12/02 9.702 12/02 396 12/02 130 RC=10.228 TSC=19.929,4 SFC = 9701,4 6453 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” D C 12/02 2.425 RD=2.425 TSD=2.425 28/02 2425 R= 2.425 TSC= 2.425 4313 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” D C 23/02 2.425 RD = 2.425 TSD= 2.425 SIC=2424,9 12/02 2.425 RC = 2.425 TSC= 4.849,9 SFC = 2.424,9 6452 „Contribuția unității la fondul de șomaj” D 12/02 226 12/02 117 RD= 343 TSD= 343 RC= 343 TSC= 343 28/02 343 4371 „Contribuția unității la fondul de șomaj” C D 23/02 226 RD = 226 TSD=226 SIC=226,1 12/02 226 RC = 226 TSC= 452,1 SFC= 226,1 C 4473 „Fonduri speciale – taxe și vărsăminte asimilate” D FOND GARANTARE 23/02 117 RD = 117 TSD= 117 SIC= 117 12/02 117 RC = 117 TSC= 234 SFC= 117 C 635 „ Cheltuieli cu alte impozite,taxe și vărsăminte asimilate” D C 12/02 350 28/02 350 RD = 350 TSD= 350 RC= 350 TSC= 350 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor” D 23/02 4.468 RD = 4.468 TSD= 4.468 C 4312 „Contribuția personalului la asigurările sociale” D 23/02 4897 RD = 4.897 TSD= 4.897 SIC=4897,15 12/02 4.897 RC = 4.897 TSC= 9.794,15 SFC= 4897,15 4372 „Contribuția personalului la fondul de șomaj D 23/02 233 RD= 233 TSD= 233 SIC=232,7 12/02 233 RC= 233 TSC= 465,7 SFC = 232,7 C SIC=4009,28 12/02 4.468 RC = 4.468 TSC= 8.477,28 SFC= 4.009,28 4314 „ Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate D C 23/02 2.575 RD = 2.575 TSD= 2.575 SC=2575,05 12/02 2.575 RC = 2.575 TSC= 5.150,05 SFC= 2.575,05 C 447(401.1) „Fonduri speciale – taxe și vărsăminte asimilate” D COMISION ITM C 23/02 350 RD= 350 TSD=350 SIC= 353,35 12/02 350 RC= 350 TSC=703,35 SFC= 353,35 2.2.4 Balanţa de verificare la SC. INPRESSCO GROUP SRL Balanţa de verificare 28 februarie 2010 Sim bol cont 1012 1061 1068 117 121 167 168.7 Total clasa 1 211 212 2131 2132 2133 214 231 2812 2813 2814 267 Total clasa 2 302 303 332 Total clasa 3 401 401.1 404 411 421 425 4311 4312 4313 4314 4371 4372 441 4423 4424 4426 4427 4428 444 4471 4472 4473 Solduri iniţiale D C 0 0 0 0 419705,2 13095,66 293,78 433094,64 3774,89 13320,5 633523,58 25714,36 611281,77 25933,27 2048,22 0 0 0 70607,8 1386204,39 188855,1 8530,75 184029,96 381415,81 312662,26 698 17353,08 998845,07 92774 54100 19369 9776 4842 5142 451 465 11842,53 9583 25828,84 51227,98 29680,53 0 8986 259 8333 233 51270 10254 691775,8 731740,07 159158,91 57117,33 3389,86 1704705,97 0 0 0 0 0 0 0 2080,8 697859,78 16242,05 0 716182,63 188855,1 8530,75 0 197385,85 632673,04 1051,35 31045 353494,22 99945 54100 29070,4 14673,15 7266,9 7717,05 677,1 697,7 0 9580,38 0 51227,98 29680,53 0 12995,28 388,7 787 350 Rulaje curente D C 0 0 0 0 59990 0 0 59990 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 350 0 0 46644 27300 10228 4897 2425 2575 226 233 0 0 0 0 0 0 4468 0 0 117 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 350 0 0 46644 27300 10228 4897 2425 2575 226 233 0 0 0 0 0 0 4468 0 0 117 D 0 0 0 0 Total sume C 51270 10254 691775,8 731740,07 159158,91 57117,33 3389,86 1704705,97 0 0 0 0 0 0 0 2080,8 697859,78 16242,05 0 716182,63 188855,1 8530,75 0 197385,85 632673,04 1401,35 31045 353494,22 146589 81400 39298,4 19570,15 9691,9 10292,05 903,1 930,7 0 9580,38 0 51227,98 29680,53 0 17463,28 388,7 787 467 Solduri finale D 0 0 0 0 320536,29 0 0 320536,29 3774,89 13320,5 633523,58 25714,36 611281,77 25933,27 2048,22 0 0 0 70607,8 1386204,39 0 0 184029,96 184029,96 0 0 0 645350,85 0 0 0 0 0 0 0 0 11842,53 2,62 25828,84 0 0 0 0 0 7546 0 C 51270 10254 691775,8 731740,07 0 44021,67 3096,08 1532157,62 0 0 0 0 0 0 0 2080,8 697859,78 16242,05 0 716182,63 0 0 0 0 320010,78 353,35 13691,92 0 7171 0 9701,4 4897,15 2424,9 2575,05 226,1 232,7 0 0 0 0 0 0 4009,28 129,7 0 117 479695,2 13095,66 293,78 493084,64 3774,89 13320,5 633523,58 25714,36 611281,77 25933,27 2048,22 0 0 0 70607,8 1386204,39 188855,1 8530,75 184029,96 381415,81 312662,26 1048 17353,08 998845,07 139418 81400 29597 14673 7267 7717 677 698 11842,53 9583 25828,84 51227,98 29680,53 0 13454 259 8333 350 2.2.5 Bilant la 28.02.2010 la SC INPRESSCO GROUP SRL Denumirea indicatorului A A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZARI NECORPORALE( ct.201 + 203 + 205 + 2071 + 208 + 233 + 234 – 280 – 290 – 2933) II. IMOBILIZARI CORPORALE ( ct. 211 + 212 + 213 + 214 + 231 + 232 -281 – 291 -2931) III. IMOBILIZARI FINANCIARE (ct. 261 + 263 + 265 + 267 -296) ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL( rd. 01 la 03) B. ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI ( ct. 301 + 302 + 303 +/- 308 + 331 + 332 + 341 + 345 + 346 +/ - 348 + 351 – 354 +356 +357 + 358 + 361 +/ -368 + 371 +/ - 378 + 381 +/388 -391 – 392 – 393 – 394 – 395 – 396 – 397 – 398 + 4091 – 4428) II. CREANTE( ct. 267 – 296 + 4092 + 411 +418 + 425 + 4282 + 431 + 437 + 4382 + 441 + 4424 + 4428 +444 + 445 +446 + 447 + 4482 + 451 + 453 + 456 + 4582 + 461 + 473 – 491 – 495 -496 + 5187) III. INVESTITII PE TERMEN SCURT ( ct. 5505 +506 + 508 + 5113 +5114 -591 -595 – 596 – 598) IV. CASA SI CONTURI LA BANCI (ct. 5112 + 512 + 531 + 532 + 541 + 542) ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd. 05 la 08) C. CHELTUIELI IN AVANS ( ct. 471) D. DATORII :SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN (ct. 161 + 162 + 166 + 167 +168 – 169 + 269 + 401 + 403 + 404 + 405 + 408 + 419 +421 + 423 + 424 + 426 +427 + 4281 + 431 + 437 + 4381 + 441 + 4423 + 4428 + 444 + 46 + 447 + 4481 + 451 + 453 + 455 + 456 + 457 + 4581 + 462 + 473 + 509 + 5186 + 519) E. ACTIVE CIRCULANTE NETE / DATORII CURENTE NETE ( rd. 09 + 10 -11 – 18 ) F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE ( rd. 04 + 12 ) G. DATORII : SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN ( ct. 161 + 162 + 166 + 167 + 168 -169 + 269 + 401 + 403 + 404 + 405 + 408 +419 + 421 + 423 + 424 + 426 + Nr rd B 01 02 03 04 05 SOLD LA 31.12.2009 28.02.20010 1 2 0 599.414 70.608 670.022 184.030 0 599.414 70.608 670.022 184.030 06 1.038.931 899.422 07 08 09 10 11 0 158.228 1.381.189 2.310 545.779 0 131.813 1.215.265 2.016 647.272 12 13 14 837.720 1507742 22.702 1.787.290 2.457.312 577.039 427 + 4281 + 431 + 437 + 4381 + 441 + 4423 + 4428 + 444 + 446 + 447 + 4481 + 451 + 453 + 455 + 456 + 457 + 4581 + 462 + 473 + 509 + 5186 + 519) H. PROVIZIOANE ( ct 151) I. VENITURI IN AVANS ( rd. 17 + 18 ), din care: - subventii pentru investitii ( ct. 131 + 132 + 133 + 134 + 138) - venituri inregistrate in avans ( ct. 472) J. CAPITAL SI REZERVE I. CAPITAL (rd. 20 la 22 ), din care : - capital subscris varsat ( ct. 1012) - capital subscris nevarsat ( ct. 1011) - patrimonial regiei ( ct. 1015) II. PRIME DE CAPITAL ( ct. 104 ) III. REZERVE DIN REEVALUARE( ct. 105) IV. REZERVE ( ct. 106) Actiuni proprii ( ct. 109) Castiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 141) Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 149) V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT( A) (ct. 117) ………. Sold C Sold D VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCITIULUI FINANCIAR ( ct. 121 ) Sold C Sold D Repartizarea profitului ( ct. 129) CAPITALURI PROPRII – TOTAL ( rd. 19 + 23 + 24 + 25 -26 + 27 – 28 + 29 – 30 + 31 – 32 – 33) Patrimoniul public ( ct. 1016) CAPITALURI – TOTAL ( rd. 34 + 35) 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 0 0 0 0 51270 51270 0 0 0 0 702030 0 0 0 710233 0 21507 0 0 1485040 0 1485040 0 0 0 0 51270 51270 0 0 0 0 10254 0 0 0 731740 0 0 320.536 0 472.728 0 472.728 2.2.6 Contul de profit si pierdere la SC INPRESSCO GROUP SRL Denumirea indicatorilor A 1.Cifra de afaceri netă (rd. 02 la 05) Producţia vândută (ct. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708) Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile al căror obiect principal de activitate îl constituie leasingul (ct. 766) Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 7411) 2. Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de execuţie (ct. 711) Sold C Nr. Rd. B 01 02 03 04 05 06 Exerciţiul financiar 31.12.2009 28.02.2010 1 4868455 155530 4751378 155530 117077 0 0 184030 0 0 0 0 şi a producţiei în curs de execuţie Sold D 3. Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata ( ct.721 + 722) 4.Alte venituri din exploatare (ct. 758 + 7417) VENITURI DIN EXPLOATARE -TOTAL (rd. 01 + 06 - 07 + 08 + 09) 5.a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile (ct. 601 + 602 - 7412) Alte cheltuieli materiale (ct. 603 + 604 + 606 + 608) b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă) (ct. 605 - 7413) c) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 6.Cheltuieli cu personalul (rd. 16+ 17) din care: a) Salarii şi indemnizaţii (ct. 641 + 642 - 7414) b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială (ct. 645 - 7415) 7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale (rd. 19 - 20) a.1) Cheltuieli (ct. 6811 + 6813) a.2) Venituri (ct. 7813) b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 22 - 23) b.1) Cheltuieli (ct. 654 + 6814) b.2) Venituri (ct. 754 + 7814) 8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 25 la 28) 8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe (ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626+ 627 + 628 - 7416) 8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (ct. 635) 8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate (ct. 658) Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile al căror obiect principal de activitate îl constituie leasingul (ct. 666) Ajustări privind provizioanele (rd. 30 - 31) - Cheltuieli (ct. 6812) - Venituri (ct. 7812) CHELTUIELI DE EXPLOATARE -TOTAL (rd. 11 la 15 + 18 + 21 + 24 + 29) PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE - Profit (rd. 10 - 32) - Pierdere (rd. 32 - 10) 9. Venituri din interese de participare (ct. 7611 + 7613) - din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate (ct. 763) 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 0 0 420 5052905 1696336 80862 5511 116885 718754 567618 151136 214628 214628 0 0 0 0 2193923 2122448 25420 46055 0 0 0 0 5026899 26006 0 0 0 0 0 0 0 155530 216922 15521 1933 0 179259 139324 39935 0 0 0 0 0 0 66674 65397 1277 0 0 0 0 0 480309 0 324779 0 0 0 - din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 11. Venituri din dobânzi (ct. 766) - din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate Alte venituri financiare (ct. 762 + 764 + 765 + 767 + 768) VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 35 + 37 + 39 + 41) 12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca active circulante (rd. 44 - 41) - Cheltuieli (ct. 686) - Venituri (ct. 786) 13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666 - 7418) - din care, cheltuielile în relaţia cu entităţile afiliate Alte cheltuieli financiare (ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668) CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd. 43 + 46 + 48) PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă): Profit (rd. 42 - 49) - Pierdere (rd. 49 - 42) 14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă): - Profit (rd. 10 + 42 - 32 - 49) - Pierdere (rd. 32 + 49 - 10 - 42) 15. Venituri extraordinare (ct. 771) 16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ: - Profit (rd. 54 - 55 ) - Pierdere (rd. 55 - 54) VENITURI TOTALE (rd. 10 + 42 + 54) CHELTUIELI TOTALE (rd. 32 + 49 + 55) PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă): - Profit (rd. 58 - 59) - Pierdere (rd. 59 - 58) 18. Impozitul pe profit (ct. 691) 19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct. 698) 20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) EXERCIŢIULUI FINANCIAR - Profit (rd. 60 - 61 – 62- 63) - Pierdere (rd. 61 + 62 + 63 – 60) 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 0 10633 0 19676 30309 0 0 0 10039 0 17436 30126 2834 0 28840 0 0 0 0 0 5083214 5054374 28840 0 7333 0 0 21507 0 380 0 2660 3040 0 0 0 1615 0 -183 1432 1608 0 0 320536 0 0 0 0 158570 479106 0 320536 0 0 0 320536 CAPITOUL 3 ANALIZĂ ECONOMICO – FINANCIARĂ LA SC INPRESSCO GROUP SRL 3.1. Structura organizatorică a societătii Diagnosticul resurselor umane ale unei întreprinderi în vederea evaluării presupune folosirea unui sistem de indicatori privind dimensiunea, structura şi comportamentul, calificarea personalului precum şi eficienţa folosirii lor. Societatea SC INPRESSCO GROUP SRL are 43 angajaţi cu contract individual de muncă şi carnet de muncă. Se observă ca organigrama este adecvată cu necesităţile reale ale firmei analizate, având: - 3 administrator care îndeplinesc funcţiile de director general, director tehnic si director comercial - 1 economist - 5 ingineri: 1 inginer SSM si 4 ingineri constructii din care 1 are functia inginer sef - 3 tehnicieni - 1 desenator - 1 şofer - 2 mecanici din care 1 este mecanic utilaje - 6 sudori - 2 electromecanici - 11 instalatori - 1 buldoexcavatorist - 1 lacatus - 1 zidar Stilul de conducere adoptat este de comunicare între toate nivelele, având loc în fiecare lună o sedinţă la care participă toţi salariaţii unde se discută toate problemele, căutându-se soluţii viabile. S-a observat o atitudine de mulţumire în rândul personalului, în ceea ce priveste atât salariul obţinut cât şi condiţiile de muncă. Nu s-au înregistrat întârzieri privind plata salariilor şi a contribuţiilor aferente personalului. 3.2. Analiza potențialului uman Dimensiunea potențialui uman este caracterizată de următorii indicatori: • numărul mediu de salariaţi (cu contract de muncă):caracterizează prezența în unitate a personalului, îm raport cu durata calendaristică a perioadei luată în calcul NUMAR MEDIU DE SALARIAŢI Ns 2008 43 2009 43 • numărul maxim de personal: CATEGORII DE PERSONAL SALARIATI DIRECT PRODUCTIVI SALARIATI INDIRECT PRODUCTIVI PERSONAL TESA SI DE CONDUCERE TOTAL CIFRA AFACERI 2008 NR 28 7 8 43 6.357.263 % 65 16 19 100 x 2009 - prevazut NR % 27 68 6 7 40 5.876.889 15 17 100 x 2009 - realizat NR % 31 72 5 7 43 4.868.455 12 16 100 x Numărul maxim de salariaţi, adică limita superioară în care se poate înscrie firma pentru utilizarea eficientă a factorului muncă: , în care Iq reprezintă Ica prevăzută faţă de perioada precedentă. Ica= CA1/CA0= 4.868.455/6.357.263= 0,76 Nrmax=43*0,76*100/100= 32,68 adică aproximativ 33 salariați. 3.3. Analiza structurii resurselor umane: • Principalele categorii utile procesului de analiza a structurii resurselor umane sunt: principalele categorii de angajaţi: CATEGORII DE PERSONAL SALARIATI DIRECT PRODUCTIVI SALARIATI INDIRECT PRODUCTIVI PERSONAL TESA SI DE CONDUCERE TOTAL NR 28 7 8 43 2008 % 65 16 19 100 NR 31 5 7 43 2009 % 72 12 16 100 • vechimea în întreprindere: CATEGORII DE PERSONAL PÂNĂ 1 AN 1 AN 3 ANI 4 ANI 5 ANI TOTAL NR 6 11 26 43 2008 % 14 26 60 100 NR 7 13 23 43 2009 % 16 30 54 100 • vârstă VÂRSTA PÂNĂ ÎN 25 ANI 26 ANI 35 ANI 36 ANI 45 ANI PESTE 46 ANI TOTAL NR 4 7 15 17 43 2007 % 9 16 35 40 100 NR 3 7 15 18 43 2008 % 7 16 35 42 100 • nivelele de pregătire profesională: PREGĂTIRE PROFESIONALĂ STUDII SUPERIOARE STUDII MEDII ALTE STUDII(PROFESIONALE) NECALIFICATI TOTAL NR 10 4 27 2 43 2009 % 23 10 63 4 100 3.4 Analiza calificării personalului Pentru caracterizarea sintetică a nivelului de calificare a personalului se utilizează coeficientul calificării medii (K), stabilit pe baza relaţiei: în care: n = numărul de personal pe categorii de încadrare si k = categoria de încadrare (în cazul în care se folosesc denumiri de categorie specială superioară etc. se procedează la o codificare a acestora). În ceea ce priveşte modul de folosire a forţei de muncă calificată se poate utiliza coeficientul de concordanţă (Kc), calculat pe baza raportului: în care Kl = coeficientul de complexitate al lucrărilor, stabilit cu ajutorul relaţiei: în care Nh = numărul de ore normate realizate pe categorii de încadrare a lucrărilor si t = categoria de încadrare a lucrărilor. Exemplificarea metodologiei de analiză implică următoarele informaţii: Categ.de incadrare a personalului respectiv a lucrarii Numar muncitori Orele normate realizate P0 10 10 7 7 9 43 124 P1 11 9 8 6 10 43 127 P0 3200 2560 1400 840 1800 9400 x 24880 P1 3520 2880 1600 720 2000 10720 x 26960 1 2 3 4 5 Total ∑(n*k) ∑(Nh*t) K0 = 124/43= 2,88 K1= 127/43= 2,95 Kl0= 24880/9400 = 2,65 Kc0= 2,88/2,65= 1,08 Kl1=26960/10720= 2,51 Kc1=2,95/2,51= 1,17 3.5 Analiza comportamentul personalului Comportamentul personalului se analizează prin intermediul următorilor indicatori: • gradul de utilizare a timpului maxim disponibil (Gu) : Gu = (Timp efectiv lucrat/Timp maxim disponibil)*100 2008: Gu = 7,7/8 = 96 % 2009: Gu = 7,8/8 = 98 % • indicatori care evidenţiază circulaţia forţei de muncă: Coeficientul intrărilor = Intrări/Număr mediu angajaţi 2008: Coeficientul intrarilor = 2/43 = 0,04 2009: Coeficientul intrarilor = 5/43 = 0,11 Coeficientul ieşirilor = Ieşiri/Număr mediu angajaţi 2008 Coeficientul ieşirilor = 0 2009 Coeficientul ieşirilor = 5/43 = 0,11 Coeficientul mişcării totale = (Intrări + Ieşiri)/Număr mediu angajaţi 2008: Coeficientul mişcării totale = 2/43 = 0,04 2009: Coeficientul mişcării totale = 10/43 = 0,23 Gradul de stabilitate = 1- Coeficientul miscarii totale 2007 : 1- 0,04 = 0,96 2008 : 1- 0,23 = 0,7 3.6 Eficienţa utilizării resurselor umane Eficienţa utilizării resurselor umane se realizează cu ajutorul indicatorilor de reflectare a productivităţii muncii, utilizându-se în principal indicatorii valorici, construiţi ca raport efect/efort. Indicatori Cifra de afaceri Număr de salariaţi Productivitatea medie anuală Număr mediu de zile Număr de ore pe zi (o valoare între 7,5 şi 8) Productivitatea media zilnică Productivitatea medie orară Formula de calcul CA N Wa=CA/N Nz Nh 2008 6.357.263 43 147.843 226 7.7 2009 4.868.455 43 113.220 219 7.8 Wz=Wa/Nz Wh=Wa/Nz*Nh 654 5.036 517 4.033 Nz=zc-zs,d-zs,l-zco-zn Unde: zc=zile calendaristice Zs,d=zile de sâmbătă,duminică zs,l=zile cu sărbători legale zco=zile de concediu zn=zile nelucrate Nz0=zc0-zs,d0-zs,l0-zco0-zn0=365-104-4-25-6=226 Nz1=zc1-zs,d1-zs,l1-zco1-zn1=365-104-5-28-9=219 CAPITOLUL 4 CONCLUZII ȘI PROPUNERI Încadrarea unei întreprinderi cu personal conform nevoilor constituie, teoretic, premisa realizării performanțelor proiectate. Practic, realizarea acestor performanțe depinde de structura, calitatea și modul de folosire a personalului. Dacă această scădere este, pur și simplu, consecința unei politici defectuoase de recrutare și asigurare cu personal, situația se apreciază negativm deoarece conduce la deteriorarea performantelor (scăderea producției, a cifrei de afaceri, și a altor indicatări de rezultate, scăderea rentabilității) și a imaginii firmei pe piață. În cazul de față, putem spune că societatea SC INPRESSCO GROUP SRL are un număr mai mare de salariați , mai precis are cu 10 salariați mai mult. Acest lucru este unul din motivele pentru care cifra de afaceri a scăzut de la 6.357.263 lei în 2008 la 4.468.455 lei în 2009. Analiza cantitativă a asigurării cu personal se face distinct pe cele două mari categorii: personal operativ și personal de administrație și conducere. Creșterea relativă a personalului operativ se apreciază de regulă ca o tendință favorabilă, fără ca aceasta să constituie expresia perfecțiunii structurii organizatorice a întreprinderii. Conform datelor analizate, societatea a avut o creștere de 7% a personalului operativ în anul 2009 față de anul 2010. Analiza economică are ca obiectiv pe lângă dimensiunea cantitativă a resurselor umane și pe cea calitativă, desemnată prin gradul de calificare al salariaților. Îmbunătățirea calificării constituie o necesitate obiectivă. Analiza calificării salariaților și valorificarea rezultatelor ei în procesul de decizie, constituie o cerință a activității tuturor organismelor cu autoritate decizională într-un anumit domeniu. Pentru analiza asigurării unităților operative cu personal calificat se folosește coeficientul calificării medii. Acest coeficient se calculează pe grupe de profesiuni și evidențiază mutațiile caltative ce au avut loc în calificarea personalului în timp și spațiu. Cu cât mărimea lui este mai apropiată de categoria maximă de încadrare, că atât situația întreprinderii este mai bună. Modificarea ponderii diferitelor categorii de salariați (absolvenți ai școlilor profesionale, absolvenți ai liceelor de specialitate) indică schimbările intervenite în gradul de calificare. Indirect, aprecierea calificării personalului se poate face și în funcție de vechimea în aceeași unitate. Creșterea vechimii în muncă în acceași unitate presupune o mai bună cunoaștere a produselor și serviciilor realizate sub aspect tehnic. În urma analizei facute asupra socieții putem stabili punctele forte și slabe. Puncte forte: - Valoarea indicatorului gradul de utilizare al timpului maxim disponibil atât în anul 2008 cât şi în anul 2009 tinde spre 100 % ceea ce semnifică faptul că angajaţii sunt eficienţi şi îşi desfăşoară activitatea conform programului de muncă. - Valoarea indicatorului gradul de stabilitate al personalului în anul 2008 tinde spre 1 ceea ce semnifica faptul ca fluctuația personalului nu a avut implicații nefavorabile asupra volumului și calității activității întreprinderii. - Structura pe vârste este aproximativ echilibrată,personalul este capabil să se adapteze la înnoire. - Absenţa grevelor. Puncte slabe: -Din analiza coeficientului calificării medii a forței de munca rezultă faptul ca intreprinderea folosește personal insuficient calificat în raport cu nivelul tehnic al lucrărilor care trebuie realizate. -Din analiza eficienței utilizării resurselor umane se observă o scădere a cifrei de afaceri și a productivității muncii fapt datorat utilizării ineficiente a forței de muncă Se recomandă: societatea trebuie sa ia măsuri în vederea calificării personalului să se înfiițeze un departament care să țină o evidență amănunțită a tuturor schimbărilor ce intervin în ceea ce privește forța de muncă și care să se ocupe de o gestiune mai bună a resurselor umane BIBLIOGRAFIE: 1. ,,Contabilitatea practică”, vol. I, autor Ioan Moroşan şi Ioan Hurjui, Editura ,,EVCONT CONSULTING”S.R.L, Suceava, 2006 2. „Contabilitate Financiară”, autori M. Ristea și Corina G.Dumitru, Editura Mărgăritar, București, 2002 3. „Tratat de contabilitate financiară”, vol II, autori N.Feleagă și I.Ionescu, Editura Economică, București, 1998 4. „Contabilitatea financiară armonizată a unităților economice”, coord. G.Diaconu și colectiv, Ediția a II-a, Editura Bibliotheca, 2006 5. „Contabilitatea financiară a societăților comerciale”, autor V.State, Editura Bibliotheca, Tîrgiviște, 2008 6. „Dicționar de economie”, autor N.Dobrotă, Editura Economică, București, 1999 7. „Salarizarea personalului”, autor L.Popescu, Editura Tribuna Economică, București,2007 8. ,,Analiză economico- financiară”, Luiza Ionescu, Ed.Biblioteca, Târgovişte, 2007 9. ,,Diagnostic economic”, Maria Niculescu, Ed.Economică, Bucureşti 2003. 10. ,,Teoria și practica bilanțului contabil”, autori Dr.I.Tănase și Drd. M.Burcea 11. Bază legală : Legea nr 11/2010 a Bugetului de stat pe anul 2010, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr.60/27.01.2010 Legea nr 12/2010 a Bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr.61/27.01.2010 Legea nr.35/1993 privind modificările și completarea Legii nr.31/1991 privind impozitul pe salarii Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă ANEXE