Slide 1 Dezavantajele muncii la birou Student: Leauta Sorin Grupa: KMS B Anul: III Este foarte greu să ducem o viaţă activă, mai ales atunci când munca presupune petrecerea unei perioade îndelungate la birou sau în faţa calculatorului. Frecvent adoptăm posturi greşite care generează dureri musculoscheletale, dureri la nivelul coloanei, umerilor, braţelor, degetelor, dureri de cap. Poziţia inadecvată în scaun poate da multe bătăi de cap. Modificările majore la nivel social şi economic au condus, în statele industrializate, la apariţia tot mai accentuată a bolilor datorate deformării coloanei vertebrale (scolioza, cifoza, lordoza s.a.). Conform unui studiu realizat de Dr. Armd Friedrichs (din Jena) se afirmă că “durerile de coloană vertebrale sunt boala nr.1 în ţările industrializate” şi se datorează cu precădere unei poziţii incorecte în poziţia de şezut sau a unei solicitări asimetrice a coloanei vertebrale. Cercetările de specialitate au demonstrat că există o legătură directă între reducerea capacităţii de efort fizic respectiv intelectual şi deformarea coloanei vertebrale. În cazurile severe apar chiar modificări ale formei cutiei toracice cu implicaţii asupra capacităţii vitale respiratorii. O bună parte din populaţia ţării noastre suferă de boli datorate deformării uşoare sau severe ale coloanei vertebrale. Cauzele principale ale apariţiei acestor deformaţii de coloană vertebrală se datorează numărului mare al cazurilor de scolioza nediagnosticate în copilărie, pe fondul neprezentării la medic, lipsei de educaţie medicală a cadrelor didactice şi a părinţilor, neacordării importanţei cuvenite în timp pentru stabilirea diagnosticului şi prevenirea complicaţiilor. Este foarte important să nu petrecem timp îndelungat în poziţie şezândă. Pauzele la fiecare 45 – 50 de minute şi plimbările scurte evita instalarea oboselii la nivelul musculaturii de susţinere. Lipsa unui spătar adecvat generează o biomecanică anormală a coloanei vertebrale. Curburile coloanei sunt afectate şi acţionează asupra nervilor, cu apariţia unor simptome precum amorţeala sau furnicături. De multe ori apar şi suferinţe ale nervului sciatic. Pentru a evita aceste situaţii, se recomanda un suport lombar adecvat, picioarele la nivelul solului, nu încrucişate, flexate la 90 grade de la nivelul şoldului şi genunchiului. O flexie prea mică sau prea mare duce la o încordare a muşchilor, crescând astfel presiunea exercitată asupra zonei inferioare a coloanei. Şi scaunul trebuie să fie la o înălţime corespunzătoare pentru birou, pentru a evita apariţia unei presiuni suplimentare la nivelul umerilor sau o biomecanică alterată a coloanei şi umerilor. O flexie prea mică sau prea mare duce la o încordare a muşchilor, crescând astfel presiunea exercitată asupra zonei inferioare a coloanei. Şi scaunul trebuie să fie la o înălţime corespunzătoare pentru birou, pentru a evita apariţia unei presiuni suplimentare la nivelul umerilor sau o biomecanică alterată a coloanei şi umerilor. Există o serie de exerciţii care pot fi efectuate chiar din poziţia şezând la birou. Aceste exerciţii reduc durerea de la nivelul coloanei, revigorează şi ajuta la păstrarea atenţiei şi vigilenţei pentru o perioadă mai lungă de timp. Setul de exerciţii nr.1: Din poziţia şezând, coloana dreaptă, ambele mâini deasupra capului, ca şi cum aţi vrea să atingeţi cerul. După 10 secunde, extindeţi mâna dreaptă mai sus, apoi stânga Rotiţi capul, astfel încât urecehea dreapta aproape atinge umărul drept. Cu ajutorul mâinii presaţi uşor capul flectat lateral şi menţineţi poziţia 10 secunde. Relaxaţi-vă şi apoi repetaţi şi în partea opusă Din poziţia aşezat, privirea înainte, întoarceţi capul spre stânga şi trunchiul spre dreapta, menţinând poziţia pentru câteva secunde. Repetaţi exerciţiul de 15 ori, alternând părţile Din poziţia şezând cu spatele drept, ducând umerii în spate, încercaţi să vă apropiaţi scapulele. Menţineţi poziţia şi apoi relaxaţi-vă Pentru a antrena muşchii ischiogambieri şi pe cei din zona lombară joasă, îndepărtaţi scaunul şi aşezaţi călcâiul drept pe birou. Aplecaţi-vă înainte până simţiţi o întindere uşoară în zona posterioară a piciorului. Îndoiţi piciorul pentru câteva secunde şi apoi îndreptaţi-l. Aplecaţi-vă înainte încă puţin, flexaţi piciorul şi menţineţi poziţia 10 secunde. Repetaţi şi cu membrul inferior contralateral. Setul de exerciţii nr.2: Stând într-un picior, atingerea fesierilor cu celălalt picior în timp ce aşteptaţi ca pagina de internet să se încarce, că raportul dumneavoastră să se printeze sau că faxul să-şi facă datoria Din poziţia şezând. ridicaţi un picior, întindeţi-l şi menţineţi poziţia 2 secunde, apoi coborâţi-l până aproape de podea şi menţineţi din nou câteva secunde. Schimbaţi piciorul şi repetaţi de 15 ori exerciţiul pentru fiecare parte Exerciţiu pentru piept şi umeri: aşezaţi-vă mâinile pe braţele scaunului şi ridicaţi-vă uşor partea inferioară a corpului de pe scaun. Coborâţi apoi încet şi opriţi-vă la o distanţă mică de scaun, menţinând câteva secunde. Repetaţi de 15 ori Pentru a vă antrena spatele şi a întări muşchii mâinilor, aşezaţi-vă mâinile pe birou şi împingeţi uşor scaunul înapoi, până când capul ajunge între braţe şi puteţi privi podeaua. Întoarceţi-vă încet înapoi repetaţi exerciţiul de 15 ori. Sindromul de tunel carpian apare atunci când tendoanele de la nivelul mâinii şi încheieturii sunt iritate din cauza utilizării prelungite a articulaţiei mâini într-o poziţie nefiziologica. Aşa se întâmplă atunci când antebraţele, încheieturile şi mâinile sunt menţinute incorect în timpul tastării sau folosirii mouseului. Simptomele sindromului de tunel carpian includ oboseala încheieturii, senzaţia de amorţeală a încheieturii, mâinii şi degetelor şi durerea difuză. Uneori simptomele apar imediat, în alte cazuri apar la ore distanţă după lucrul la tastatură sau în timpul nopţii. Simptomele sindromului de tunel carpian nu trebuie ignorate pentru că pot degenera în durere severă a mâinii şi articulaţiei şi în unele cazuri poate afecta braţul, umărul şi spatele. Sindromul de tunel carpian Cum poate fi prevenit sindromul de tunel carpian? Ţineţi mâinile, încheieturile şi antebraţele drepte; Menţineţi coatele aproape de corp; Poziţionaţi tastatura astfel încât să fie la nivelul coatelor, iar antebraţele, articulaţiile şi mâinile să fie în linie dreaptă şi cât mai aproape de orizontală, în timp ce tastaţi; Când simţiţi că s-a acumulat tensiune în articulaţie, opriţi-vă din lucru şi efectuaţi câteva mişcări de flexie–extensie şi de rotaţie în articulaţia mâinii; Nu vă odihniţi încheieturile pe tastatuta sau pe birou; folosiţi un suport capitonat care ţine articulaţia mai ridicată (prezenta acum la unele tastaturi ergonomice); În timpul tastatului sau utilizării mouse-ului evitaţi să staţi cu articulaţia mâinii pe marginea biroului; Nu apăsaţi puternic pe taste pentru că nu veţi tasta mai repede ci doar veţi irita tendoanele flexorilor; Luaţi o pauză de 15 minute la fiecare două ore de tastat – vă va ajuta să vă odihniţi musculatura flexoare a antebraţului şi tendoanele acestor muşchi, vă veţi putea reajusta postură şi poziţia la birou; Cea mai bună poziţie este cea cu talpa bine sprijinită pe covor, eventual ridicată pe un postament sau o carte, pe orice credeţi că va ajuta să aveţi o distanţă de cel puţin 10-20 de centimetri de la podea.