ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ASTM BRONŞIC INCIDENŢA ASTMULUI BRONŞIC ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ ÎNTRE ANII 2010 – 2012 Coordonator Absolvent Conf. Univ. Dr. CĂLIN POP DUNCA NICOLETA MARIANA 2013 UNIVERSITATEA DE VEST ,,VASILE GOLDIŞ” DIN ARAD FACULTATEA DE MEDICINĂ , FARMACIE ŞI MEDICINĂ DENTARĂ SPECIALIZARE ASISTENŢĂ MEDICALĂ GENERALĂ MOTIVAŢIA LUCRĂRII ◊ Ceea ce m-a determinat sǎ imi aleg aceastǎ temǎ a fost faptul cǎ am întâlnit la un numǎr foarte mare de persoane cu aceastǎ boalǎ. Aceastǎ afecțiune respiratorie este frecventǎ atât la copii, tineri, cât și la persoanele în vârstǎ. ◊ Scopul acestei lucrǎri este de a evidenția activitatea asistentei medicale privind profilaxia, tratamentul autonom și delegat al acestei boli. ◊ Dorința de cunoaștere în profunzime a întregului complex de simptome și a etiologiei bolii a fost determinată de faptul că în familie am avut o persoană cu manifestări ale acestei bolii, ținând cont că astmul este o boală și cu teren genetic transmisibil. Doresc ca pregătirea mea teoretică și practică să-mi confere posibilitatea de a depista dacă apare și la alți membrii ai familiei în scopul aplicării corecte a tratamentului. ◊ La o persoanǎ sǎnǎtoasǎ actul de a respira nu impune un efort, dar pentru cel bolnav de astm bronșic devine un handicap În îngrijirea pacientului alinarea suferinței este importantǎ nu numai din punct de vedere fizic, dar și psihic. ◊ Voi putea sǎ îngrijesc cu mai multǎ competențǎ, înțelegere și respect pe cei bolnavi de astm bronșic, cunoscând mai multe despre aceastǎ boalǎ. LUCRAREA DE FAŢĂ CUPRINDE: MOTIVAŢIA LUCRĂRII CAP. I. PARTEA GENERALĂ 1. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR 1.1. Plămânii 2. ASTMUL BRONŞIC 2.1. Definiţie 2.10. Diagnosticul pozitiv 2.2. Epidemiologie 2.11. Diagnosticul diferenţial 2.3. Etiologie 2.12. Diagnosticul unei alergii 2.4. Factorii care provoacă accesele astmatice 2.13. Evoluţia 2.5. Fiziopatologie 2.14. Complicaţii 2.6. Alergia 2.15. Prognostic 2.7. Tulburările funcţiei pulmonare 2.16. Tratament 2.8. Tabloul clinic 2.17. Recuperarea 2.9. Explorări de laborator 3. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIRILE GENERALE ALE BOLNAVILOR CU AFECŢIUNI PULMONARE CAP. II. PARTEA SPECIALĂ INCIDENŢA ASTMULUI BRONŞIC ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ ÎNTRE ANII 2010 – 2012 STUDIU PE CAZURI CLINICE Plan de îngrijire – Cazul I Plan de îngrijire – Cazul II Plan de îngrijire – Cazul III CONCLUZII BIBLIOGRAFIA SELECTIVĂ DEFINIŢIE Astmul bronşic (AB) este una din cele mari răspândite şi mai importante afecţiuni respiratorii. El este definit ca o boală a căilor respiratorii caracterizată prin creşterea reactivităţii traheobronşice la diferiţi stimuli şi manifestată fiziopatologic prin îngustarea difuză a căilor aeriene, care cedează spontan sau prin tratament. Obstrucţia respiratorie reversibilă din astm se însoţeşte de accese de dispnee, tuse şi wheezing. În concluzie , astmul bronşic reprezintă: - prezenţa unui proces inflamator în căle aeriene; - existenţa unei obstrucţii, posibil complet sau incomplet reversibilă; - prezenţa une hiperreactivităţi a căilor aeriene la diverşi stimuli (reactivitate specifică şi nespecifică). DATE STATISTICE PRIVIND EVOLUTIA ASTMULUI BRONŞIC ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ - în anul 2010, din totalul de 169.155 cazuri noi de boli respiratorii în judeţ, un număr de 19.260 au fost cazuri de astm bronşic, reprezentând 11,38% din totalul bolilor respiratorii. - în anul 2011, din totalul de 176.124 cazuri noi de boli respiratorii în judeţ, un număr de 20.144 au fost cazuri de astm bronşic, reprezentând 11,43% din totalul bolilor respiratorii - în anul 2012, din totalul de 173.871 cazuri noi de boli respiratorii în judeţ, un număr de 18.678 au fost cazuri de astm bronşic, reprezentând 10,74% din totalul bolilor respiratorii. 2010 2011 2012 Chart1 169155 19260 Sheet1 Boli respiratorii 169155 Astm bronşic 19260 Sheet1 0 0 Sheet2 Sheet3 Chart1 176124 20144 Sheet1 Boli respiratorii 176124 Astm bronşic 20144 Sheet1 0 0 Sheet2 Sheet3 Chart1 173871 18678 Sheet1 Boli respiratorii 173871 Astm bronşic 18678 Sheet1 Sheet2 Sheet3 DATE STATISTICE PRIVIND EVOLUTIA ASTMULUI BRONŞIC ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ Chiar dacă bolile respiratorii au avut o evoluţie oscilantă, în dinamică astmul bronşic a cunoscut o creştere progresivă a numărului total de cazuri noi de boală, de la 19.260 în anul 2010, la o creştere în cursul anului 2011 până la o valoare de 20.144 cazuri, cu 4,59% mai mult în anul 2011 faţă de 2010 dar şi o scădere în cursul anului 2012 până la o valoare de 18.678 cazuri noi, în contextul scăderii numărului total de cazuri noi de boală. Chart1 19260 20144 18678 ASTM BRONŞIC Sheet1 2010 2011 2012 ASTM BRONŞIC 19260 20144 18678 Sheet1 ASTM BRONŞIC Sheet2 Sheet3 DATE STATISTICE PRIVIND EVOLUTIA ASTMULUI BRONŞIC ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ DUPĂ CATEGORIA DE VÂRSTĂ - în anul 2010 din cele 19.260 cazuri de astm bronşic, 6.080 (31,56%) au fost reprezentate la vârste sub 20 de ani, 2.594 (13,46%) au fost reprezentate de astm bronşic la persoane între 20 şi 30 de ani, 3.535 (18,35%) între 31 şi 40 ani, iar 7.051 (36,61%) au fost la vârste peste 40 ani. 2010 Chart3 6080 2594 3535 7051 Sheet1 Sub 20 ani 6080 20 - 30 ani 2594 31 - 40 ani 3535 peste 40 ani 7051 19260 Sheet1 0 0 0 0 Anul 2007 Sheet2 Sheet3 - în anul 2011 din cele 20.144 cazuri de astm bronşic, 6.521 (32,37%) au fost reprezentate la vârste sub 20 de ani, 2.652 (13,16%) au fost reprezentate de astm bronşic la persoane între 20 şi 30 de ani, 3.802 (18,87%) între 31 şi 40 ani, iar 7.169 (35,58%) au fost la vârste peste 40 ani. 2011 DATE STATISTICE PRIVIND EVOLUTIA ASTMULUI BRONŞIC ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ DUPĂ CATEGORIA DE VÂRSTĂ Chart3 6521 2652 3802 7169 Sheet1 Sub 20 ani 6521 20 - 30 ani 2652 31 - 40 ani 3802 peste 40 ani 7169 20144 Sheet1 0 0 0 0 Anul 2006 Sheet2 Sheet3 - în anul 2012 din cele 18.678 cazuri de astm bronşic, 5.947 (31,83%) au fost reprezentate la vârste sub 20 de ani, 2.366 (12,66%) au fost reprezentate de astm bronşic la persoane între 20 şi 30 de ani, 3.755 (20,1%) între 31 şi 40 ani, iar 6.610 (35,38%) au fost la vârste peste 40 ani. DATE STATISTICE PRIVIND EVOLUTIA ASTMULUI BRONŞIC ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ DUPĂ CATEGORIA DE VÂRSTĂ 2012 Chart3 5947 2366 3755 6610 Sheet1 Sub 20 ani 5947 20 - 30 ani 2366 31 - 40 ani 3755 peste 40 ani 6610 18678 Sheet1 6521 2652 3802 7169 Anul 2006 Sheet2 Sheet3 DATE STATISTICE PRIVIND EVOLUTIA ASTMULUI BRONŞIC ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ DUPĂ SEX - în anul 2010 din cele 19.260 cazuri de astm bronşic, 11.234 (58,32%) au fost bărbaţi, iar 8.026 (41,58%) au fost reprezentate de astm bronşic la femei. - în anul 2011 din cele 20.144 cazuri de astm bronşic, 11.898 (59,06%) au fost bărbaţi, iar 8.246 (40,96%) au fost reprezentate de astm bronşic la femei. - în anul 2012 din cele 18.678 cazuri de astm bronşic, 10.123 (54,19%) au fost bărbaţi, iar 8.555 (45,81%) au fost reprezentate de astm bronşic la femei. 2010 2011 2012 Chart3 11234 8026 Sheet1 Bărbaţi 11234 Femei 8026 19260 Sheet1 Sheet2 Sheet3 Chart3 11898 8246 Anul 2006 Sheet1 Anul 2006 Bărbaţi 11898 Femei 8246 20144 Sheet1 0 0 Anul 2006 Sheet2 Sheet3 Chart3 10123 8555 Anul 2006 Sheet1 Anul 2006 Bărbaţi 10123 Femei 8555 18678 Sheet1 Anul 2006 Sheet2 Sheet3 ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU ASTM BRONŞIC Pacienta A.M. , în vârstă de 42 de ani se internează în Secţia Interne a Spitalului de Urgenţă „Constantin Opriş” Baia Mare la data de 15.V.2012 cu diagnosticul de: astm bronşic infecto-alergic. Motivele internarii: - dispnee mixtă predominent expiratorie cu wheezing, accentuată de efort, cu senzaţie de sufocare, - tuse cu expectoraţie mucopurulentă, - dureri articulare difuze, - insomnie. Pacientă cu astm bronşic de circa 10 ani, prezintă T.A. oscilantă de aproximativ 2 ani, nu bea, nu fumează. Boala astmatică debutează în urmă cu 10 ani în urma unei infecţii respiratorii. În 1997 schimbă locul de muncă şi intră într-un mediu şi mai poluat şi deşi revine la vechiul loc de muncă după 3 luni, observă crize de astm din ce în ce mai frecvente cu dispnee, tuse, senzaţie de sufocare pentru care pacienta urmează tratament cu bronhodilatatoare, antibiotice, expectorante, la indicaţia medicului de familie, în urma cărora se ameliorează subiectiv de fiecare dată. De circa 3 luni pacienta acuză intensificarea bruscă a acceselor şi neameliorarea lor la tratamentul administrat, chiar la creşterea dozelor, de aceea se internează pentru tratament. Pacienta este căsătorită, se înţelege bine cu soţul său şi are doi copii la care ţine foarte mult, care sunt studenţi şi care o ajută la treburile zilnice. Împreună cu soţul şi băieţii ei, locuieşte în Baia Sprie într-un apartament cu 3 camere bine aranjat. Deşi este casnică nu se plânge că are probleme financiare având şi alte resurse: o grădină mare la Şişeşti, livadă cu pomi, o grădină cu zarzavaturi la care lucrează soţul doamnei împreună cu băieţii, ea neputând face efort. ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU ASTM BRONŞIC Manifestările de dependenţă pe care le prezintă pacienta sunt: - tuse cu expectoraţie mucopurulentă - senzaţie de sufocare - supărare şi tristeţe - spută alb-gălbuie, vâscoasă - apatie - dorinţa de a acumula cât mai multe informaţii despre astmul bronşic - treziri frecvente din somn - limitarea mişcărilor - anxietate, amărăciune, frustare, vinovăţie - sentiment de inutilitate - miros neplăcut degajat de transpiraţie Probleme: - dificultatea de a respira - anxietate moderată - expectoraţie mucopurulentă, vâscoasă - comunicare ineficace la nivel afectiv - cunoştinţe insuficiente despre boala sa - incapacitate de a se odihni bine - dificultate de a se deplasa - sentiment de culpabilitate - dificultate de a-şi asuma rolul de bolnav - dificultate de a-şi acorda îngrijirile igienice NIVEL DE DEPENDENŢĂ: II CONCLUZII □ Astmul este o afecţiune a căilor respiratorii caracterizată printr-o reactivitate crescută a arborelui traheo-bronşic la o multitudine de stimuli. Astmul se manifestă din punct de vedere fiziologic printr-o îngustare generalizată a conductelor aeriene, care poate ceda spontan sau ca răspuns la terapie şi, din punct de vedere clinic, prin accese de dispnee, tuse şi wheezing. □ Astmul este o boală episodică, exacerbările acute intercalându-se cu perioade lipsite de simptome. Astmul este mai frecvent în copilărie, şi aproape 7-10 %, din copii fac unul sau mai multe accese de astm. □ Deşi aproape ½ din cazurile de astm debutează în copilărie, aproape 50 % din acestea se remit complet la pubertate sau adolescenţă. Majoritatea cazurilor de AB încep înaintea vârstei de 40 ani, dar există numeroase cazuri de astm cu debut tardiv (după 50 de ani □ Datele statistice aferente judeţului Maramureş în perioada 2007-2009 evidenţiază nivelul ridicat al morbidităţii prin boli respiratorii, în rândul cărora astmul bronşic reprezintă un procent variabil între 10 si 12%. □ Chiar dacă bolile respiratorii au avut o evoluţie oscilantă, în dinamică astmul bronşic a cunoscut o creştere progresivă a numărului total de cazuri noi de boală, de la 18.257 în anul 2009 la 19.260 în anul 2010, ceea ce înseamnă un procent mai mare cu 5,5% în anul 2010 comparativ cu anul 2009, o creştere în cursul anului 2011 până la o valoare de 20.144 cazuri, cu 4,59% mai mult în anul 2011 faţă de 2010 şi cu 10,33% mai mult faţă de anul 2006, dar și o scădere în cursul anului 2012 până la o valoare de 18.678 cazuri noi , în contextul scăderii numărului total de cazuri noi de boală. CONCLUZII □ Pe categorii de vârstă, astmul bronşic este mai frecvent sub vârsta de 20 de ani şi peste vârsta de 40 de ani. Pe categorii de sex, astmul bronsic este mai frecvent la bărbaţi decât la femei. □ Asistentul medical împreună cu medicul specialist sau curant elaborează planurile de educaţie în privinţa cunoaşterii bolii. El facilitează discuţii între medic şi pacient ori de câte ori acesta face vizite la medic, pentru a fi implicat activ în managementul astmului. □ În acest fel pacientul să poată preveni problemele şi să ducă o viaţă activă şi productivă. Tot asistentul medical face educaţia pentru prevenire şi control pe termen lung prin o administrare regulată a medicaţiei obligatorii, prin evitarea trigerilor □ Asistentul învaţă pacientul cum să-şi recunoască crizele, agravarea lor şi să acţioneze cerând ajutor medical la nevoie. Îl mai învaţă cum să-şi monitorizeze statusul respirator utilizând scorul de simptome: accentuarea tusei, apăsarea toracică, wheezing, dificultate în respirare, treziri nocturne, etc. □ Asistentul învaţă pacientul să diferenţieze medicaţia de ameliorare rapidă şi cea de prevenire pe termen lung, şi-l învaţă tehnica corectă de folosire a dispozitivelor de administrare a inhalantelor (spacer, turbohaler, diskhaler, acuhaler).