IDENTIFICAREA UNOR BACTERII DE PORTAJ CU POTENŢIAL PATOGEN LA CAPRE CRESCUTE ÎN SISTEM EXTENSIV ÎN TRANSILVANIA ARMELA-DIANA BORDEANU, MARINA SPÎNU, FLORINA-ALEXANDRA KRUPACI, MIHAELA NICULAE, TIMEA KISS UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA, DISCIPLINA DE BOLI INFECŢIOASE,
[email protected] REZUMAT Caprele ocupă un rol semnificativ în economia zootehnică a unei regiuni, printr-o capacitate uşoară de adaptare la cele mai dificile condiţii de mediu fiind în acelaşi timp importante surse de lapte şi carne (Peacock, 2005). Cunoşterea florei bacteriene de portaj, care în condiţii de stres poate deveni patogenă, constituie un avantaj în diagnosticarea timpurie a unor afecţiuni. Studiul a fost realizat pe un număr de şaisprezece capre clinic sănătoase cu vârste cuprinse între 6 luni şi 3 ani crescute în sistem extensiv, într-o gospodărie din Transilvania. De la acestea s-au prelevat probe de la nivelul cailor respiratorii superioare şi de la nivel digestiv de la fiecare exemplar. Bacteriile au fost identificate folosind sistemul de testare Api 20 E şi Api 20 Staph. În urma testării, Staphylococcus xylosus s-a identificat la 25% din subiecţi iar Escherichia coli a fost prezentaă la nivel digestiv la un procent de 90% din animalele luate în studiu. Bacteriile izolate de la capre clinic sănătoase sunt cu potenţial patogen ridicat în anumite condiţii, acest fapt atrage atenţia asupra importanţei identificării lor şi eliminării prin tehnici de management sanitar veterinar. Cuvinte cheie: capră,sistem digetiv, căile respiratorii superioare, bacterii ABSTRACT Goats play an important role in the livestock of a region, by a slight capacity to adapt to the touthest environmental conditions while being important sources of milk and meat (Peacock, 2005). Knowing the porting bacterial flora that can become pathogenic under certan conditions is an advantage for early diagnosis. The study was conducted on a total of sixteen clinically healthy goats aged 6 months to 3 years, extensively farmed in a Transylvanian household. Samples were collected from the upper respiratory tract and digestive level from of each individual. Bacteria were identified using API 20 E test system and API 20 Staph test system. Staphylococcus xylosus was identified in 25% of the cases from the upper respiratory tract while Escherichia coli was present in 90% of the digestive samples. Bacteria isolated from clinically healthy goats are potentially highly pathogenic under certain conditions; this highlights the importance of their identification and control by appropriate veterinary management practices. Key words: goat, bacteria, digestive system, upper respiratory tract INTRODUCERE Caprele ocupă un rol important în economia zootehnică a unei regiuni, printr-o capacitate uşoară de adaptare la cele mai dificile condiţii de mediu fiind în acelaşi timp importante surse de lapte şi carne (Peacock, 2005). De asemenea starea de sănătate şi indirect productivitatea ce derivă din acest context depind de factori ce sunt reprezentaţi de climat, microclimat, tehnologii de expolatare precum şi de elemente ce ţin direct de rasă, vârstă, număr de fătări de-a lungul vieţii (Shelton, 1984). Creşterea caprelor în zonele colinare şi montane din Transilvania reprezintă o ocupaţie tradiţională care se întide de-a lungul secolelor şi datează de la începuturile formării noastre ca popor. Cu toate acestea în ceea ce priveste gradul de ameliorare şi tehnologiile de exploatare şi întreţinere România se situează sub standardul european (Paşca şi col., 2007). Pentru a creşte productivitatea, un element care nu trebuie neglijat este un sistem managerial optim în care prevenţia bolilor ocupă o poziţie esenţială. Cunoşterea florei bacteriene de portaj care în anumite condiţii poate deveni patogenă, constituie un avantaj în diagnosticarea timpurie a unor afecţiuni. Bolile bacteriene, în principal cele ale sistemului digestiv şi respirator pot cauza pierderi importante printr-un grad ridicat de morbiditate şi mortalitate în rândul animalelor exploatate (Onderka şi col.1988). De asemenea, acestea pot contribuii la îmbolnăvirea populaţiei consumatoare de produse şi derivate din lapte şi carne de unde rezultă şi potenţialul zoonotic al bacteriilor ce alcătuiesc flora bacteriană de portaj (Artois, 1995). 1. MATERIALE ŞI METODĂ Animalele de la care s-au prelevat probele au fost capre femele (n=16), cu vârste cuprinse între 6 luni şi 3 ani, crescute în sistem extensiv într-o gospodărie din Transilvania. În urma examenului clinic premergător recoltării probelor animalele nu au prezentat forme clinice de boală, fiind considerate clinic sănătoase. S-au recoltat probe de la nivelul căilor respiratorii superioare precum şi de la nivel rectal. Probele au fost prelevate utilizând recoltoare sterile ce conţin mediu de transport. Probele au fost pasate pe bulion şi incubate 24 h la 370C, apoi s-a realizat însămânţarea pe placi cu agar glucozat pentru încă 24 h la 370C, în vedera obţinerii coloniilor isolate, care au fost ulterior identificate prin sistemul de testare Api 20 E şi Api 20 Staph (BioMerieux, Franţa). 2. REZULTATE ŞI DISCUŢII Staphylococcus xylosus este un stafilococ catalazo-negativ şi asemenea multor reprezentanţi ai aceluiaşi gen, se găseşte ca şi comensal la nivelul pielii si mucoaselor omului dar şi a animalelor (Schleifer şi col., 1975). Capacitatea sa de a se adapta diferitelor medii de viaţă explică distribuţia ubicvitară. Frecvent acesta se găseşte în laptele crud, fiind folosit şi în diferite procedee de conservare prin fermentare a cărnii (Kloos şi col., 1986). Un fapt care nu trebuie trecut cu vederea este potentialul patogen ridicat al unor tulpini de Staphylococcus xylosus responsabile de infecţii oportuniste la om şi animale (vaci, oi şi capre aflate în lactaţie) (Pinna şi col., 1999). Deşi Staphylococcus xylosus a fost izolat de la nivelul căilor respiratorii superioare (25% din totalul de probe), datorită comportamentului caracteristic al caprelor în grupul lor social precum şi datorită profilului ubicvitar al bacteriei, nu se exclude posibilitatea contaminării laptelui. Aceaste duce la creşterea riscului de îmbolnavire a tineretului din efectiv şi nu în ultimul rând reprezintă un risc alimentar pentru consumatori. Escherichia coli a fost implicată în numeroase episoade enterice de cele mai multe ori rebele la tratamentul cu antibiotice uzuale. Cel mai grav este că animalele care se confruntă cu probleme digestive cauzate de Escherichia coli la vârste fragede au o expectanţă redusă de viaţă (Onderka şi Wishart, 1988). După efectuarea testelor Api 20 E şi Api 20 Staph pe culturile obţinute din probele rectale, s-a izolat Escherichia coli în procent de 90% din cazurile care au fost luate în studiu. Escherichia coli este un agent infecţios important întâlnit la ongulatele sălbatice, prevalenţă sa la acestea, de exemplu la căprioară, fiind redusă (5% după Artois, 1995) spre deosebire de animalele domestice, de exemplu caprele investigate în acest studiu. Acest procent este alarmant din mai multe puncte de vedere: a) au fost luate în studiu numai animale de sex femel, unele în lactaţie, crescând astfel potenţialul zoonotic al laptelui si al subproduselor din lapte crud, şi b) prezenţa Escherichia coli la categoria tineret poate duce prin patologia enterică creată la scurtarea vieţii economice a animalului, creând premise economice negative. 3. CONCLUZII 3.1. Potenţialul patogen ridicat al Escherichiei coli, asociat cu procentul ridicat de prezenţă a acesteia în izolatele de la capre clinic sănătoase cresc riscul pentru sănătatea efectivului respectiv a consumatorului. 3.2. Identificarea lui Staphylococcus xylosus la un sfert din efectiv atrage atenţia asupra faptului că această bacterie are posibilitatea să treacă în sfera patologicului în condiţi de management defectuos. 3.3. Bacteriile identificate în urma acestui studiu dezvăluie că o aparentă stare de sănătate clinică nu este suficientă pentru eliminarea riscului patologic şi zoonotic, cu atât mai mult când este vorba de bacterii care în anumite condiţii devin patogene. Bibliografie 1. 2. Karl H. Schleifer and Wesley E. Kloos. Isolation and Characterization of Staphylococci from Human Skin I. Amended Descriptions of Staphylococcus epidermidis and Staphylococcus saprophyticus and Descriptions of Three New Species: Staphylococcus cohnii, Staphylococcus haemolyticus, and Staphylococcus xylosus. Int J Syst Bacteriol January 1975 25:50-61; doi:10.1099/00207713-25-1-50 Kloss,W.E., R.J. Zimmerman, and R. F. Smith 1976. Preliminary studis on the characterization and distribution of Staphilylococcus and Micrococcus species on animal skin. Appl.Environ.Microbiol. 31:5359 Onderka, D.K. and W.D. Wishart. 1988. Experimental contact of Pasteurella haemoliytica from clinically normal domestic sheep causing pneumonia in Rocky Mountain bighorn sheep. Jurnal of Wildlife Diseases 24:663-667 Paşca I. Roman M. 2007 Creşterea animalelor şi sisteme de producţie animaliere taurine-ovine-caprine, Cluj-Napoca, România, 333-336 PEACOCK C., 2005. Goats – a pathway out of poverty, Small Ruminants Res., 179-186 Pinna A., S. Zanetti, M.Sotgiu, L.A.Sechi, G.Fadda, and F. Carta.1999. Identification and antibiotic susceptibility of coagulase negative staphylococci isolated in corneal/external infections. Br. J. Ophthalmol. 83:771-773 SHELTON M., 1984. Proceedings of the Second World Congress of Sheep and Beef cattle Breeding, vol. 1, pp.1-14 Artois M. 1995. Editorial. Bulletin d’Information sur la Pathologie des Animaux Sauvages 13: 9-16 3. 4. 5. 6. 7. 8.