UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Facultatea de Administrație și Afaceri, MARKETING Anul II ECOMARKETING ”Examinarea problemelor economice în lumina principiului ecologic, care presupune păstrarea vitalității și diversității pe pământ demonstrează, din toate unghiurile de vedere, necesitatea unei noi orientări a economiei.” NUME: Puică Elena Puică Vasilica Grupa 204 ”Examinarea problemelor economice în lumina principiului ecologic, care presupune păstrarea vitalității și diversității pe pământ demonstrează, din toate unghiurile de vedere, necesitatea unei noi orientări a economiei.” SA VORBIM PE SCURT DESPRE ECONOMIE Civilizatia industriala – al carei principiu de baza a fost cel al obtinerii profitului maxim, a neglijat costurile sociale ale dezvoltarii, ajungându-se la o contradictie puternica intre civilizatia industriala si sistemul ecologic al planetei noastre. Intensitatea si complexitatea procedeelor economice in conditiile actuale nu pot fi abordate fara a se tine cont si de aspectele ecologice. Ignorarea acestor aspecte duce atât la agravarea dezechilibrelor ecologice existente, cât si la aparitia altora noi. Mediul inconjurator si dezvoltarea economica sunt strâns legate între ele, primul reprezentând locul in care traim, iar cea de-a doua ceea ce facem pentru imbunatatirea mediului in care traim. Intensificarea activitatii umane, urmata de cresterea economica, creste presiunea asupra mediului inconjurator si in special, asupra mediului natural. Aceasta presiune se manifesta fie prin consumul irational de resurse si spatii, fie prin producerea unor deseuri pe care natura nu le poate absorbi si care au efecte negative asupra mediului. In vederea satisfacerii trebuintelor lor, oamenii sunt tentati sa consume cât mai multe resurse naturale, materii prime si energie, fara a se gândi la urmari. Asa se face ca dezvoltarea economica a cunoscut, timp de secole, o crestere exponentiala in intreaga lume. Ea s-a bazat pe tehnologii mari consumatoare de materii prime, energie si resurse. Evolutia economica arata ca o astfel de dezvoltare a afectat mediul natural sub mai multe aspecte: · biologic – infestarea cu substante nocive s.a.; · estetic – degradarea/disparitia unor peisaje, crearea de peisaje modificate s.a.; · functional – afectarea factorilor de mediu. În aceste conditii are loc degradarea mediului inconjurator, poluarea sa si aparitia dezechilibrelor ecologice, cu consecinte incalculabile asupra dezvoltarii economice si asupra calitatii vietii. Dezvoltarea economica bazata pe utilizarea abuziva si irationala a resurselor neregenerabile si regenerabile nu poate continua la infinit. Este necesara schimbarea atitudinii si gândirii, renuntarea la vechile tipare economice pentru a putea asigura integritatea pe termen lung a sistemelor naturale care intretin viata pe Pamânt. Armonizarea extinderii activitatilor economice cu ocrotirea mediului inconjurator, cere recunoasterea faptului ca, dezvoltarea economica este capabila sa genereze beneficii ecologice, tot asa cum ecosistemele sanatoase implica beneficii economice. Cresterea necontrolata a populatiei in ultimele decenii a dus la intensificarea presiunilor asupra mediului natural: · defrisarea masiva a terenurilor impadurite pentru extinderea suprafetelor de cultivat (pentru a-si putea asigura hrana si totodata lemnul pentru incalzit si preparat hrana); · utilizarea de substante toxice si a pesticidelor pentru obtinerea de recolte mai bogate; · activitati industriale puternic poluante s.a. · indiferenţa asupra consecinţelor în ceea ce priveşte poluarea mediului; · distrugerea pădurilor; RESURSELE TERREI Resursele naturale sunt tot ceea ce provine si este folosit din natura: plante, animale, apa, lemn, petrol sau metale. Folosim resurse naturale pentru a produce energie, pentru a ne hrani, pentru a ne deplasa. De fapt, tot ceea ce mancam, folosim sau cumparam este facut din, sau chiar este, o resursa naturala. Resursele naturale sunt peste tot in jurul nostru si pe multe dintre ele le folosim mai repede decat pot fi inlocuite. Resursele naturale ale pământului sunt esenţiale pentru supravieţuirea şi dezvoltarea populaţiei umane. Unele dintre aceste resurse, precum mineralele, speciile şi habitatele, sunt finite - odată ce acestea au fost epuizate sau distruse, dispar pentru totdeauna. Altele, cum ar fi aerul, apa şi pădurile, sunt regenerabile - deşi ne bazăm, în general, pe sistemele naturale ale pământului să le creeze din nou, să le reînnoiască şi să le purifice pentru noi. Deşi multe efecte ale exploatării excesive sunt resimţite la nivel local, interdependenţa în creştere a naţiunilor şi a comerţului internaţional de resurse naturale fac din gestionarea acestora o problemă globală. Lumea a ajuns la ziua în care consumul depăseste resursele naturale..Oamenii epuizează prea repede resursele naturale pe care le poate furniza Pământul în decurs de un an. Situaţia este alarmantă, potrivit avertismentelor apărătorilor mediului. Oamenii epuizează resursele agricole, copacii și pestii pe care Terra este capabilă să le producă în decurs de un an. De asemenea, este depasită capacitatea anuală a pământului de a absorbi deșeurile, inclusiv emisiile de dioxid de carbon. CE SE INTAMPLA CU RESURSELE TERREI “În 1961, omenirea folosea aproximativ două treimi din resursele disponibile ale Terrei, dar până în anii ’70 creșterea emisiilor de dioxid de carbon și nivelul consumului au început să depășească ceea ce planeta putea oferi.”se arată într-un studiu realizat de Global Footprint network. În fiecare zi, în lume, sunt defrişate aproximativ 13 milioane de hectare de pădure. Acest lucru are un impact devastator asupra mediului încojurător. Prin tăierea arborilor calitatea aerului scăde considerabil. Copacii, prin fotosinteză, absorb bioxidul de cardon şi produc oxigen. Specialiştii susţin că ocrotirea pădurilor reprezintă cel mai economic mod de a lupta împotriva schimbărilor de climă şi a poluării. Totodată, smulgerea din rădăcini a copacilor batrâni sau buturugilor va grăbi eroziunea solului. Mai mult, frunzişul copacilor are rolul de a disipa picăturile de ploaie şi de a le împrăştia pe suprafeţe întinse. Dacă se taie copacii, creşte şi riscul inundaţiilor. Tăierea copacilor are şi efecte mai puţin evidente, dar la fel de nocive. Eroziunea solului duce la o scădere considerabilă a mineralelor şi nutrimentelor din pământul care se va destratifica şi care nu va mai putea suporta culturile agricole. Aproximativ două treimi din animalele de pe planetă – estimându-se că există un număr de 30 de milioane de vieţuitoare – trăiesc în păduri. Astfel, există o serie întreagă de specii, precum urangutanul, gorila sau cimpanzeul, tigrul, rinocerul sau elefantul, ameninţate de dispariţie. Dar nu numai animalele sunt afectate, ci şi oamenii. 60 de milioane de persoane se bazează – în viaţa de zi cu zi – pe aceste resurse, confrom Global Forest Watch. Dacă oamenii s-ar apuca să replanteze copacii tăiaţi, nu ar putea să înlocuiască ceea ce au distrus. O pădure nouă, creată forţat nu va putea înlocui o pădure unde speciile s-au dezvoltat de-a lungul zecilor de ani. In prezent, 20% din populatia globala ii include pe oamenii din regiunile dezvoltate ale lumii: Statele Unite, Canada, Japonia, Arabia Saudita si Europa de Vest. Estimativ, acesti oameni detin mai mult de 80% din averea globala si folosesc peste 80% din resursele disponibile. Drept urmare, tarile dezvoltate folosesc majoritatea proviziilor de energie din lume si produc cea mai mare parte a deseurilor si a poluarii. Tarile mai sarace sau aflate in curs de dezvoltare insumeaza aproximativ 80% din populatia globala, dar folosesc numai 20% din resurse, inclusiv combustibil, metale, lemne si minerale. In multe zone de pe glob exista oameni care nu au suficienta hrana sau resurse pentru nevoile zilnice, iar acest lucru nu se datoreaza in mod special reducerii proviziilor de resurse. La momentul actual, se produce suficienta mancare in lume pentru a hrani fiecare persoana de pe planeta. Problema este, insa, ca nici mancarea si nici resursele nu sunt distribuite in mod echitabil. Padurile sunt una dintre cele mai importante resurse ale planetei. Ele gazduiesc aproximativ 300 de milioane de persoane in lume. Peste 1,6 bilioane de oameni depind de mediul natural creat de paduri pentru a-si asigura traiul, pentru combustibil, plante medicinale si hrana. Padurile tropicale acopera doar 7% din suprafata uscata a Pamantului si adapostesc peste jumatate din speciile de plante si animale. Multe dintre plantele si animalele tropicale pot fi gasite doar pe suprafete restranse deoarece necesita habitate speciale. Acest lucru le face deosebit de vulnerabile la defrisari. Cand habitatul le este distrus complet sau partial, ele pot fi amenintate cu extinctia. Pe masura ce suprafetele sunt defrisate, in fiecare zi dispar specii din padurile tropicale. La nivel global, padurile sunt distruse intr-un ritm drastic. Institutul Global de Resurse estimeaza ca 39% dintre padurile ramase in lume se afla sub amenintare mare sau medie din diverse cauze: defrisari in scop comercial, cresteri de cerere de energie, minerit, infrastructuri noi, defrisari pentru agricultura. Intre 2000 si 2005,pierderile nete de paduri la nivel global au fost de 370.000 km2. Nimic nu poate exista fara apa. Apa acopera doua treimi din suprafata planetei, dar mare parte din aceasta cantitate nu este potabila. De fapt, 97% din cantitatea de apa se afla in oceanele sarate, iar restul se gaseste in ghetari. Mai putin de 1% o reprezinta apa dulce pe care o putem folosi la baut, spalat sau cultivat legume, fructe etc. Cu toate ca apa este considerata resursa regenerabila, Pamantul are un depozit limitat de apa. Nu putem produce „apa noua”. Toata apa pe care o avem pe planeta circula in natura, fiind divizata in procese naturale continue de: evaporare, transpiratie, condensare, precipitatii si colectare, ce poarta numele de circuitul apei in natura. Oamenii nu sunt singurii care au nevoie de apa pentru a trai. Cum rezervele de apa devin din ce in ce mai mici, intregi ecosisteme ale raurilor si lacurilor sunt afectate. Utilizarea excesiva a apei din rauri poate provoca secarea anumitor zone umede. Intrucat zonele umede influenteaza calitatea apei, prin rolul de filtru al apelor ce le traverseaza, este foarte probabil ca secarea lor sa aiba efecte negative iremediabile. Folosirea unor cantitati excesive de apa din parauri si rauri poate cauza incetinirea debitelor de apa sau chiar disparitia lor. Acest lucru implica reale concentrari de deseuri animale si de fertilizatori in anumite zone, atragand algele ce se hranesc cu astfel de tipuri de nutrienti. Algele se raspandesc foarte repede si se depun la suprafata apei, impiedicand lumina solara sa patrunda si diminuand, astfel, cantitatea de oxigen din apa. Lipsa oxigenului si a luminii reduc biodiversitatea din zonele respective. Primele 3 resurse naturale pe cale de epuizare si consecintele lor: 1. APA Doar 2,5 % din volumul total de apă din lume este apa proaspata buna de baut. Din acel 2,5 % , 70% este înghețata. Epuizarea resurselor noastre de apă este mai gravă ca epuizarea petrolului. Există înlocuitori pentru ulei , dar nimic nu poate înlocui apa potabilă. 70 % din apa dulce disponibila care rămâne, este folosita în agricultură, 20% în industrie și doar 10 % este utilizata pentru consumul uman. Consecințe: deficit de apă potabila, lipsa de alimente, foamete. 2. ULEI Nimic nu poate fi mutat , fabricat , transportat, construit, plantat, minat sau recoltat fără combustibilii lichizi pe care ii obținem din petrol. Rezervele de petrol reprezintă o resursă neregenerabilă. Eforturile sunt indreptate catre dezvoltarea unor surse mai ieftine si durabile de enrgie cum ar fi energia solară, energia eoliană și alte forme de energie din surse regenerabile, care pot înlocui combustibilii fosili. 40% din energia pe care o folosim provine din sursele de combustibili fosili. Cauze : boom-ul industrial, creșterea populației, a risipei. Consecințe: Mai puțin de transport, ramuri de economie mai putin dezvoltate, prețuri mai mari, eventual ajuta la trecerea spre energie verde, cu reducerea emisiilor de CO2 și a poluării! 3. PADURILE Imaginați-vă o lume fără copaci . Se estimeaza ca 18 milioane de hectare de pădure sunt distruse în fiecare an. Jumătate din pădurile din intraga lume au fost defrisate. Copacii absorb gazele cu efect de seră și dioxidul de carbon din atmosfera. Ele produc oxigenul pe care îl respirăm. Pădurile sunt habitatele pentru milioane de specii de plante, pasari si animale. Consecințele: eroziunea solului, încălzirea globală cauzată de creșterea de gaze cu efect de seră, disparitia speciilor și pierderea biodiversității, inundații și secetă . 4. Alte minerale Cifre de la US Geological Survey indică faptul că în SUA cele mai utilizate tipuri de minerale și alte resurse neregenerabile, pe langa ulei, includ bauxită ( punctul maxim atins în 1943 ) , cupru ( 1998 ) , minereu de fier ( 1951 ) , magneziu ( 1966 ) , fosfatul ( 1980 ) , potasiu ( 1967 ) , metale pământuri rare ( 1984 ) , staniu ( 1945 ) , titan ( 1964 ) , și zinc ( 1969 ) . Epuizarea acestor resurse continuă rapid , în ciuda reciclare. Metale pe cale de disparitie 1. Aur. Unul din cele mai pretioase resurse, atat de pretios incat este etichetat ca „metal pretios”. De la inceputurile timpurilor aurul a fost venerat ca semn al bogatiei si prestigiului si chiar in civilizatia moderna este folosit pentru bijuterii, extinzandu-si utilizarea in electronice, stomatologie si monetarie. Si pentru ca aurul a fost intotdeauna scump, a fost mereu la cerere astfel ca nu-i de mirare ca Pamantul are resurse extrem de limitate. Partea cea mai proasta este ca indifirent de cerere pretul nu poate decat sa creasca. Data expirarii: undeva in jur de 2025 România, pe locul 35 în topul mondial al ţărilor cu cele mai mari rezerve de aur. România are zăcăminte totale de aproape 310 tone aur şi pe peste 1.300 tone argint. România se află pe locul 35 în top 40 mondial al ţărilor cu cele mai mari rezerve de aur la băncile centrale, cu o rezervă de aur de 103,7 tone. Topul mondial al ţărilor cu cele mai mari rezerve de aur deţinute oficial are pe prima poziţie Statele Unite ale Americii, care aveau, în septembrie 2013, o cantitate de 8.133 tone de aur, reprezentând 72% din totalul rezervelor lor, Germania - 3.390 tone aur (69% din total), Italia – 2.451 tone aur (67%), Franţa – 2.435 tone (66%), China – 1.054 tone aur (1%), Elveţia – 1.040 tone aur (9% 2. Cupru Cuprul este extras la o rata de 7 milioane de tone pe an. Se crede ca mai sunt doar cam 227 de milioane de tone ramase, adica inca vreo 32 de ani de extractii miniere. Cuprul este folosit in instalatiile electrice, constructii, echipament industrial si transport, legandu-l de cele mai importante industrii ale lumii. Cuprul are un rol important in sistemul economic, si nu exista semne ca un substitut comparabil ar putea aparea curand. Data expirarii: undeva in jur de 2042 3. Staniu Folosit in principal in sudura si la placarea unor metale, staniul are o mare importanta in productie. In jur de 272 de milioane de tone de staniu sunt extrase anual, astfel ca in acest ritm staniul mai poate fi minerit inca vreo 20 de ani. Cea mai mare rezerva o detine China; se crede ca au in jur de 30% din rezervele mondiale. Data expirarii: undeva in jur de 2030 4. Plumb Cu circa 7 miliarde de lb. minerite anual, plumbul mai are circa 20 de ani pana il vom scoate pe tot din adancurile pamantului. La fel ca si cele mai multe alte resurse naturale, plumbul este neregenerabil iar pentru ca a fost exploatat intensiv vom fi contemporani cu disparitia sa mult mai devreme. Plumbul este folosit la baterii, laminate, produse chimice, vopsea si alte diferite aplicatii. Data expirarii: undeva in jur de 2030 5. Nichel Estimat a mai fi in zacaminte circa 61 de milioane de tone si minerit cu o rata de 1,4 milioane de tone anual, nichelul mai are vreo 42 de ani de supravietuit ca o resursa viabila. Este folosit in productia otelului inoxidabil, dar si celui clasic precum si in aliajele de fonta. Folosirea nichelului a inceput acum vreo 5.500 de ani, facand astfel din utilizarea lui o importanta parte a istoriei noastre. Se crede ca mai exista nichel pe fundul oceanelor, insa deocamdata ar fi extrem de costisitor si dificil de extras. Data expirarii: undeva in jur de 2052 Estimarea rezervelor naţionale de ţiţei şi gaze naturale în România până în anul 2020 - Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM): Un studiu al BP realizat în acest an arată că rezervele de gaze naturale ale României mai ajung pentru o perioadă de 9,3 ani, iar cele de petrol pentru 19 ani, iar cele de cărbune, timp de 9 ani, în actualele condiţii de producţie. Spre comparaţie, Polonia are rezerve de gaze naturale estimate să îi ajungă timp de 28,3 ani, Norvegia pentru 18,2 ani, iar Germania pentru 6,1 ani. Arabia Saudită are rezerve pentru încă 80 de ani, în ritmul actual de producţie. Rezervele de gaze naturale ale României au scăzut de la 0,5 trilioane de metri cubi (500 miliarde de metri cubi) la sfârşitul anului 1992, la 0,3 trilioane de metri cubi la sfârşitul anului 2002 şi la 0,1 trilioane metri cubi la finele anului 2012, relevă studiul BP. Cât timp ajung rezervele estimate de gaze naturale: Polonia - 28,3 ani Norvegia - 18,2 ani Olanda - 16,3 ani Romania - 9,3 ani Italia - 7 ani Germania - 6,1 ani Marea Britanie - 6 ani Danemarca - 5,9 ani Arabia Saudită - 80,1 ani Kazakhstan - 65,6 ani Azerbaidjan - 57,1 ani Federatia Rusă - 55,6 ani Ucraina - 34,6 ani Uzbekistan - 19,7 ani Canada - 12,7 ani SUA - 12,5 ani Cât timp mai ajung rezervele de cărbune România – 9 ani Bulgaria – 72 de ani Cehia – 20 ani Germania – 207 ani Grecia – 50 ani Ungaria – 179 ani Polonia – 40 ani Federaţia Rusă – 443 ani Ucraina – 384 ani SUA – 257 de ani Cât timp mai ajung rezervele cunoscute de petrol (mii de milioane de barili): România – 19,1 ani Danemarca - 9,7 ani Italia – 33,7 ani Kazakhstan – 47 ani Norvegia – 10,7 ani Federaţia Rusă – 22,4 ani Marea Britanie – 8,8 ani Kuweit – 88,7 ani Sursa raport BP Economia din întreaga lume se bazează pe petrol și alți combustibili fosili. Acestia oferă combustibil, asfalt , vopsea, materiale plastice, îngrășăminte, și multe alte produse . În 1850 , înainte de începerea producției comerciale, au existat aproximativ 2 trilioane de barili de petrol în pământ. Combustibililor minerali pentru a fi disponibili pentru scurta lor întrebuinţare, combustibilii fosili trebuie să fie extrași sau pompaţi din pământ. Extragerea lor a deteriorat aproape întotdeauna, adesea iremediabil, zonele şi comunităţile umane din care au fost luați. Pentru a asigura cărbunele care alimentează focurile vitale pentru noi, se distrug peisaje întregi, se șterg de pe suprafața pământului păduri, cu solurile și viețuitoarele lor cu tot, se astupă pârâuri, se degradează şi poluează bazine hidrografice, se lasă în urmă reziduuri toxice, comunități întregi sunt degradate sau inundate cu deșeuri toxice sau scurgeri din pânze freatice expuse, oamenii sunt exploataţi şi puşi în pericol, le sunt distruse casele, le este otrăvită apa potabilă, plângerile şi nevoile lor sunt ignorate. atunci când acești combustibili minerali, extraşi la un cost atât de mare pentru oameni şi natură, sunt arşi, poluează atmosfera întregii lumi, cu niște consecinţe înspăimântătoare, scandaloase și persistente. Deficitul ecologic apare atunci cand cererea din partea oamenilor depaseste capacitatea biosferei de a se regenera, adica de a-si innoi resursele naturale si de a absorbi deseurile de tipul dioxidului de carbon rezultat din arderea combustibililor fosili. Conscinte grave: 1. Distrugerea calitatii mediului inconjurator, cum ar fi: lipsa apei, desertificarea, eroziunea si scaderea productivitatii solurilor, defrisarile, disparitia unor specii sau incalzirea globala. 2. Erodarea și degradarea solului. 3. Poluarea cu chimicale toxice care are ca rezulta cursuri de apă în care nu se poate înota, pește necomestibil; 4. Hrană toxică sau cu patogeni. 5. Ecosisteme forestiere degradate sau distruse de tăierea selectivă a celor mai buni arbori, defrișări, monoculturi, turism abuziv, suprapopulație de cerbi. 6. Distrugerea solului în proporţie gigantică prin forme de minerit de suprafață culminând cu distrugerea vârfurilor montane. 7. Distrugerea comunităţilor rurale şi a culturii gosodăririi. Activităţile umane au cauzat dispariţia, în 40 de ani, a peste 50% din animalele sălbatice de pe planetă, se afirmă în raportul “Planeta Vie” întocmit de ONG-ul World Wide Fund for Nature (WWF), care trage un semnal de alarmă în legătură cu resursele supra exploatate ale Terrei. Zonele cele mai afectate sunt America Latină (-83%) şi regiunea Asia-Pacific, iar speciile de apă dulce au plătit cel mai mare tribut (-76%), în timp ce numărul exemplarelor din speciile terestre şi marine a scăzut cu 39%.Cauzele acestui declin sunt următoarele: dispariţia şi degradarea habitatelor (din cauza agriculturii, urbanizării, despăduririlor, irigaţiilor, barajelor hidroelectrice), vânătoarea şi pescuitul excesive (inclusiv capturile accidentale, precum cele ale broaştelor ţestoase) şi încălzirea globală. Stiai ca…? In fiecare an , aproximativ 2,2 miliarde de tone de deșeuri sunt aruncate in oceanele noastre ? În doar o generație, producția noastră de produse chimice produse de om a crescut de la 1 milion la 400 milioane de tone ? In ultimii 200 de ani , am adaugat 2.3 trilioane de tone de dioxid de carbon in atmosfera. Jumătate din această sumă a fost adăugat în ultimii 30-35 de ani . FACTORUL ECOLOGIC Bio, ecologic sau organic sunt termeni care au aceeasi semnificatie. Folosirea lor depinde de termenul impus intr-o anumita zona geografica. Astfel, in spatiul anglo-saxon, SUA si Canada se utilizeaza termenul organic, in spatiul german, atat ecologic, cat si bio, iar in Italia sau Romania termenul folosit este de ecologic. ,,Agricultură ecologica”, termen protejat si atribuit de U.E Romaniei pentru definirea acestui sistem de agricultura este similar cu termenii ,,agricultura organica” sau ,,agricultura biologica” utilizati in alte state member. Asadar, ce reprezinta un produs ecologic? Produsul ecologic este acel produs care este obtinut fara a altera natura, fara a epuiza solul, fara pesticide si ingrasaminte chimice, fara chimicale si fara hormoni de crestere. Produsele ecologice contin doar ingrediente naturale, ce provin din plante crescute in zone nepoluate pe un sol fara hormoni de crestere, fertilizatori, pesticide fara modificare genetica. Acestea nu contin in compozitia lor nici un fel de ingrediente sintetice, de compusi chimici, conservanti sau coloranti, parfumuri sau arome artificiale, cu alte cuvinte sunt asa cum provin din natura. Semintele folosite nu sunt modificate genetic, ci controlate biologic. Ca materie prima se pot utiliza, de asemenea, si plante crescute in mod natural, in zone salbatice, fara interventie umana. De ce ecologic? Ecologic inseamna o planeta sanatoasa cu tot ce contine ea: animale, sol, apa, aer toate acestea fiind sursa noastra vitala de existenta. Respectand mediul ne aducem noua beneficiul unei vieti sanatoase. Din ce in ce mai multe studii arata ca alimentele organice au elemente nutritive mai numeroase, in cantitati mai mari decat celelalte, obtinute prin agricultura clasica. Principalii factori care ii determina pe consumatori să cumpere produse ecologice, studiu bazat pe consumatori organici: CALITATE SI GUST 31% FARA INGRENDIENTE MODIFICATE GENETIC 26% EVITAREA MANCARII CU PESTICIDE 25% EVITAREA COLORANTILOR ARTIFICIALI 23% SA CUNOSC DE UNDE PROVINE HRANA 22% Prețuri corecte și salariile pentru agricultori și lucrători 20% MEDOTE AGRICOLE CARE INCURAJEAZA VIATA SALBATICA 20% Factori care i-ar putea determina pe non-consumatorii de produse ecologice sa cumpere: Tări din Europa care au inregistrate cele mai multe vanzari de produse ecologice: Tari din Europa si imiplicarea lor in facturul ecologic in anul 2005, respectiv in anul 2012: 2005 2012 AVANTAJE PE TERMEN LUNG ALE UNEI ECONOMII ECOLOGICE · cresterea biodiversitatii per ansamblul sistemului; · cresterea activitatii biologice a solului; · mentinerea pe termen lung a fertilitatii solului; · reciclarea deseurilor de origine vegetala si animala cu scopul de a restitui elementele nutritive solului, reducand pe cat posibil utilizarea resurselor neregenerabile; · accentuarea folosirii resurselor regenerabile in sistemele agricole organizate la nivel local; · promovarea utilizarii cu masura a solului, a apei si a aerului si reducerea cat mai mult posibil a tuturor formelor de poluare provocate de cultivarea plantelor si cresterea animalelor; · manipularea produselor agricole acordandu-se o atentie deosebita metodelor de prelucrare cu scopul de a mentine integritatea ecologica si calitatile esentiale ale produsului in toate stadiile; · sa fie facuta intr-o exploatatie existenta dupa o perioada de conversie a carui durata este determinata de factorii specifici locului, ca de exemplu precedentele culturale, tipurile de culturi si animalele crescute. · Eliminand posibilitatea prezentei substantelor chimice din hrana, reduci considerabil cantitatea de toxine ingerate odata cu ea, asta traducandu-se prin cresterea calitatii vietii si a perceptiei asupra ei. · Protejarea pe termen lung a generațiilor viitoare. Conform specialistilor, expunerea la niveluri fie doar si joase de poluare cu pesticide, poate afecta sistemul nervos, amplificand starile de stres si anxietate. Studiile si mai ales viata de zi cu zi din jurul nostru, ne arata cum aceste substante cresc riscul de aparitie a cancerului si a bolilor degenarative. Exista tot mai multe dovezi ale beneficiilor metodelor organice asupra mediului la nivel global. Studii de cercetare au aratat ca metodele organice pot inlatura aproximativ 3200 de kilograme de dioxid de carbon din aer pe an, „sechestrand” aceasta cantitate intr-o jumatate de hectar. Sa luam exemplul Statelor Unite: daca toate cele 176 de hectare de terenuri destinate recoltelor conventionale ar fi transformate in recolte organice, ar insemna eliminarea a 1,3 milioane de kilograme de dioxid de carbon. Acesta este echivalentul a zeci de millioane de masini! Rodale Institute, un ONG din Statele Unite specializat in dezvoltarea agriculturii ecologice, a publicat recent un raport despre impactul pozitiv pe care l-ar putea avea acest tip de agricultura asupra schimbarilor climatice si explica modul in care agricultura ecologica reduce poluarea si contribuie la rezolvarea unor probleme majore la nivel mondial, cum ar fi criza apei, inegalitatile sociale si protejarea ecosistemelor. In 2012, totalul emisiilor de gaze cu efect de sera a fost de 52 giga tone de CO2, principalele industrii poluatoare la nivel mondial fiind industria producatoare, agricultura si transportul. Conform informatiilor din raport, emisiile totale ar trebui reduse pana la 41 giga tone de CO2, pentru a mentine cresterea temperaturii cu maximum 1,5 grade Celsius. Reprezentantii Institutului Rodale sustin ca, desi suntem constienti de faptul ca depindem de inovatiile tehnologice in incercarea de a ne reduce emisiile, rezultatele intarzie sa apara. Una dintre cauze este, se pare, costul ridicat al unor tehnologii precum cele folosite in argicultura conventionala. Agricultura ecologica regenerabila este o practica care interzice folosirea pesticidelor,a substantelor chimice de sinteza si a ingrasamantului azotat, lucru care permite solului sa absoarba mai mult dioxid de carbon. Metoda este benefica din doua puncte de vedere: maximizeaza cantitatea de dioxid de carbon atrasa din atmosfera si minimizeaza pierderile de carbon stocat. Cercetatorii institutului estimeaza ca, din momentul adoptarii practicilor conventionale in agricultura, am pierdut intre 30% si 75% din carbonul organic din sol. Principala critica adusa agriculturii ecologice este incapacitatea de a furniza necesarul de hrana pentru 7 miliarde de oameni. Raportul contrazice aceasta critica, afirmand ca, in acest moment, producem deja mai multe calorii decat avem nevoie. Se pare ca productia actuala ar satisface nevoile a 9 miliarde de oameni, cifra populatiei globale estimate pentru anul 2050. Cercetarorii subliniaza faptul ca lipsa hranei nu este asadar o problema legata de capacitatea de productie, ci una economica si sociala, cauzata de o serie de politici neadecvate de practicare a agriculturii. Din analizele prezentate in raport rezulta ca aproximativ 19% din energia consumata in 2012 a provenit din surse regenerabile. Un procent de 78,4% din energia consumata a provenit din combustibili fosili in timp ce energia nucleara a contribuit cu 2,6%. Din analiza expertilor de la REN21 a rezultat ca in 2013 tara cu cea mai mare capacitate de productie de energie regenerabila a fost China. Astfel, in ceea ce priveste electricitatea, China a fost pe primul loc la capacitatea de productie de energie hidraulica si energie eoliana. Germania a fost pe primul loc in ceea ce priveste capacitatea de obtinere a energiei solare, iar SUA ocupa pozitia de lider la obtinerea de energie geotermala. RISCURILE LA CARE SUNT EXPUSI OAMENII DACA NU SE IAU MASURI Poluarea se produce atunci când, în urma introducerii unor substanţe determinate – solide, lichide, gazoase, radioactive – apele suferă modificări fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sănătatea publică. Poluarea apei din cauza agenţilor biologici (microorganisme şi materii organice fermentescibile) duce la o contaminare puternică, care are drept urmare răspândirea multor afecţiuni. Poluanţii pot fi materii organice, materii în suspensie, nutrienţi, compuşi ai sulfului şi săruri minerale, microorganisme, substanţe toxice, grăsimi. Poluarea apei cu substanţe organice de sinteză este cauzată, în principal, de deversarea reziduurilor de detergenţi şi pesticide, rezultate din activităţile casnice şi/sau industriale. Detergenţii sunt substanţe tensioactive care ajung în apă numai prin poluare. Structura moleculară este formată din două grupări: o grupare hidrofilă şi alta hidrofobă. Detergenţii sunt foarte persistenţi, afectează proprietăţile organoleptice, produc spumare, îngreunând oxigenarea şi prelucrarea apei. Produsele petroliere – au în general densitate mai mică decât a apei şi plutesc la suprafaţa ei, formând membrane plutitoare, împiedicând oxigenarea apei. Perioada ultimelor decenii ne ingrijoreaza printr-o crestere alarmanta a ratei imbolnavirilor de cancer, in mod deosebit in tarile cu civilizatie tehnica foarte avansata. Numeroase studii au indicat ca o posibila explicatie a acestui fapt o reprezinta schimbarea conditiilor de mediu in care traim, unul dintre factorii suspectati fiind nivelul tot mai ridicat al emisiei electromagnetice din jurul instalatiilor electroenergetice si de comunicatii care fac parte tot mai mult din mediul de viata uman. Un alt aspect al problemei il constituie faptul ca efectele negative ale expunerii la radiatiile emise de telefoanele mobile nu se manifesta de obicei imediat, ci in decursul a mai multi ani. Poluarea fonica produce stress, oboseala, diminuarea sau pierderea capacitatii auditive, instabilitate psihica, randament scazut, fisurarea cladirilor, spargerea geamurilor. Poluarea atmosferică este responsabilă pentru 10-15% din totalul deceselor și pentru 18-20% din anii de suferință în cazul pacienților respectivi, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății. Pe lângă efectele negative asupra sănătății, poluarea are efecte negative și asupra economiei: o familie cheltuie între 5 și 15% din venit pentru un pacient cu astm. Organizația Mondială a Sănătății (WHO) estimează că aproximativ 500.000 de oameni mor prematur, anual, din cauza poluării aerului cu particule fine în suspensie, doar în Europa. Chiar dacă legătura directă între sănătate și poluare este greu de stabilit cu exactitate, afecțiunile medicale având mai multe cauze decât noxele din aer, medicii văd în fiecare zi efectele devastatoare ale aerului poluat. Florin Mihălţan, medic primar pneumologie, profesor universitar, doctor în știinţe medicale, spune că în România nu se poate vorbi de o legătură clară între poluare și sănătate pentru că monitorizarea calității aerului este defectuoasă, în timp ce în alte țări, această corelare a fost stabilită de știință deja. Dintre afecţiunile preponderente unde poluarea este un factor important, se numără: bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), adică boala care are emfizem şi bronşită cronică, astmul bronşic, cancerul pulmonar poate să aibă o determinare şi pe seama poluării şi a expunerii familiale sau profesionale, şi, sigur, mai apar şi bronşiectaziile, care pot să aibă o componentă obstructivă (adică opreşte circulaţia normală în organism). Poluarea scade după aceea pragul de apărare al organismului şi predispune la infecţii respiratorii. Sunt studii, de exemplu în Mexic, în Londra, în oraşe mari ca Atena, unde s-a constatat că în momentele în care poluarea atinge un anumit nivel, numărul de internări în spitale, prin exacerbări de BPOC şi astm, cresc. Ele sunt încă o dovadă suplimentară a prezenţei acestui factor poluant şi a legăturii cu bolile respiratorii. Aproape 90% din orașele din China au eșuat în a atinge standardele de calitate a aerului stabilite de guvern, potrivit ministerului chinez al mediului, informază Time. China, cel mai mare poluator la nivel mondial, produce un sfert din emisiile de dioxid de carbon din toată lumea. Culoarea maro închis îndică zonele în care rata morţilor premature, cauzate de poluarea aerului, este mai mare în comparaţie cu ariile marcate cu maro deschis. Potrivit specialiştilor NASA, poluarea cea mai intensă se regăseşte în estul Chinei, nordul Indiei şi în Europa, zone puternic industrializate”, scrie discovery.com. Harta, realizată de statisticianul Robert Simmon, indică şi numărul de decese cauzate de poluare în perioada 1850-2000, pe o suprafaţă aproximativă de 500 kilometri pătraţi pe an. Un studiu al poluarii apei subterane la nivel global arata ca un cocktail toxic de pesticide, azot, fertilizatori, chimicale industriale si metale grele polueaza apele de peste tot. Contaminarea aceasta este deja foarte raspandita, este ireversibila si va afecta accesul generatiilor urmatoare la apa curata. Unii agricultori incearca sa adreseze aceasta problema prin eliminarea folosirii fungicidelor si prin plantarea unor specii mai diverse de cereale. Bibliografie http://ec.europa.eu/ http://monthlyreview.org/2013/01/01/global-resource-depletion/ http://www.theworldcounts.com/counters/environmental_effect_of_mining/ http://www.responsabilitatesociala.ro/ http://www.eea.europa.eu/ http://www.lumeaeducatiei.ro/ http://www.ecomagazin.ro/ http://greenly.ro/ http://www.green-report.ro/ Pagina 20 din 20