Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Auditul public intern al institutiilor publice si modul de organizare al acestei activitati 1. AUDITUL ŞI AUDITORII 1.1 CONCEPTUL DE AUDIT 1.1.1. DEFINIREA ŞI ROLUL AUDITULUI FINANCIAR Prin audit, în general, se înţelege examinarea profesională a unei informaţii în vederea exprimării unei opinii responsabile şi independente, prin raportarea la un criteriu (standard) de calitate – definiţie preluată din Normele Naţionale de Audit, emise de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România(CECCAR). Etimologic cuvântul “audit” îşi are originea în limba latină, unde “audire” înseamnă a asculta şi a transmite mai departe. Acest termen a fost popularizat pe continentul european în urmă cu patru decenii de către cabinetele anglo-saxone de expertiză contabilă. După 1990 cuvântul “audit” a început sa fie introdus şi în ţara noastră din dorinţa de a alinia reglementările româneşti ale economiei de piaţa la reglementările similare pe plan internaţional şi european. Au apărut astfel: auditul calităţii exercitat de experţii în domeniul asigurării calităţii, formaţi de Centrul Naţional de Finanţe, Consultanţă şi Management pentru Asigurarea Calităţii; auditul financiar-contabil; auditul situaţiilor financiare, etc. Auditul financiar constă în examinarea efectuată de un profesionist competent şi independent(cenzor, expert contabil, contabil autorizat cu studii superioare sau auditor financiar) în vederea exprimării unei opinii motivate asupra: ( validităţii şi corectei aplicări a procedurilor interne stabilite de conducerea întreprinderii(audit intern); ( imaginii fidele, clare şi complete a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de întreprindere (auditul statutar cerut de lege şi exercitat de cenzori sau auditul contractual efectuat la cererea întreprinderii de către experţi contabili, contabili autorizaţi sau societăţi comerciale de expertiză contabilă). Pagina 1 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Auditul financiar-contabil constă în verificarea şi certificarea conturilor anuale de către un profesionist competent şi independent, în vederea exprimării opiniei acestuia asupra realităţii datelor cuprinse în documentele anuale de sinteză(bilanţ contabil). În conformitate cu prevederile directivei a 8-a Europene cu privire la profesia contabililor, am putea extinde câmpul de aplicare a auditului la: controlul legal al conturilor anuale ale societăţilor, cât şi verificarea concordanţei rapoartelor de gestiune cu conturile anuale în măsura în care acest control şi această verificare sunt impuse de legislaţie; controlul legal al conturilor consolidate ale ansamblurilor de întreprinderi cât şi verificarea concordanţei rapoartelor de gestiune consolidate cu aceste conturi consolidate. Practica a dovedit că există un conflict potenţial de interese între cei ce culeg, prelucrează şi sintetizează informaţiile contabile şi utilizatorii acestor informaţii. Utilizatorii de informaţii contabile manifestă o lipsa de încredere în informaţiile furnizate de contabilitate, deoarece producătorii de informaţii contabile nu sunt, de regula independenţi faţă de operaţiunile efectuate şi situaţiile anuale de sinteză prezentate, fapt ce pune la îndoiala imparţialitatea şi obiectivitatea aparatului financiar contabil din întreprinderi. Realitatea informaţiilor cuprinse în conturile anuale este pusă la îndoială şi datorită calităţilor moralprofesionale ale unor producători de informaţii contabile. Ca urmare, între activitatea producătorilor de informaţii şi utilizatorii de informaţii este necesar să se interpună activitatea auditorilor(experţi contabili, contabili autorizaţi cu studii superioare, societăţi de expertiză, cenzori, etc.) care au menirea de a restabili o încredere rezonabilă între producătorii şi utilizatorii informaţiilor contabile. Prin aceasta, auditul contribuie la protejarea intereselor diferitelor categorii de beneficiari de informaţii contabile. Utilizatorii de informaţii financiar-contabile sunt: utilizatori interni(conducerea întreprinderii); utilizatori externi, cei cu care întreprinderea intră în contact(clienţi, bănci, furnizori, organe fiscale, investitori potenţiali). Odată cu creşterea volumului şi complexităţii activităţilor contabile, sporeşte şi riscul de erori în prelucrarea datelor, erori care au implicaţii negative asupra utilizatorilor de informaţii. Astfel, auditul are rolul de a asigura utilizatorii de informaţii asupra: respectării principiilor contabile general acceptate şi a procedurilor interne stabilite de conducerea întreprinderii; Pagina 2 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. reflectării de către contabilitate şi a conturilor anuale a imaginii fidele, clare şi complete a patrimoniului , a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de către întreprindere. Auditul financiar-contabil este chemat să exprime o opinie independentă asupra conturilor anuale sau asupra altor situaţii şi informaţii menită să apere în mod egal pe toţi utilizatorii de informaţii contabile. Noţiunea de imagine fidelă este un concept ce nu poate fi disociat de regularitatea şi sinceritatea contabilităţii. Regularitatea presupune conformitate la regulile şi procedurile contabile, deci la principiile contabile general admise; punctul 23 din Regulamentul privind aplicarea Legii Contabilităţii menţionează, de altfel, că pentru a da o imagine fidelă patrimoniului, situaţiei financiare şi rezultatelor obţinute trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniului şi celelalte norme şi principii contabile, care sunt: principiul prudenţei – prudenţa presupune o apreciere rezonabilă a faptelor în scopul evitării riscului de a transfera în viitor incertitudini prezente susceptibile de a greva patrimoniul şi rezultatele financiare ale întreprinderii. Potrivit acestui principiu, nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor respectiv, subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor ţinând cont de deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii exerciţiului curent sau anterior; principiul permanenţei metodelor – care duce la continuarea aplicării regulilor şi normelor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile; principiul continuităţii activităţii – potrivit căruia se presupune că unitatea patrimonială îşi continuă în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intra în stare de lichidare sau reducere sensibilă a activităţii; principiul independenţei exerciţiului – care presupune delimitarea în timp a veniturilor şi a cheltuielilor aferente activităţii patrimoniale pe măsura angajării acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului la care se referea; principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere – a unui exerciţiu care să corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului precedent; principiul necompensării – potrivit căruia elementele de activ şi de pasiv trebuie să fie evaluate şi înregistrate în contabilitate separat, nefiind admisă compensarea între posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului, precum şi între veniturile şi cheltuielile din contul de rezultate. Pagina 3 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Sinceritatea presupune aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi procedurilor contabile, în funcţie de cunoaşterea pe care responsabilii conturilor trebuie să o aibă despre realitatea şi importanţa operaţiilor, evenimentelor şi situaţiilor din întreprindere. Această caracteristică a bunei credinţe rezultă, de asemenea, din aceleaşi prevederi ale Regulamentului privind aplicarea Legii contabilităţii punctul 23. Auditorul va aprecia modalitatea de realizare a regularităţii contabilităţii, atât cu ocazia supravegherii gestiunii întreprinderii (aprecierea auditului intern şi controlul conturilor) cât şi cu prilejul examinării conturilor anuale în vederea certificării lor, urmând în mod deosebit respectarea de către unitatea patrimonială auditată a principiilor contabilităţii. Pentru a putea să se pronunţe cu privire la imaginea fidelă, auditorul trebuie să se asigure că următoarele criterii sunt respectate: Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaţiile care privesc întreprinderea sunt înregistrate în contabilitate. Termenul de “operaţie” cuprinde toate drepturile şi activele întreprinderii cât şi toate obligaţiile şi pasivele sale şi, de maniera generală, orice eveniment sau decizie care antrenează o modificare a patrimoniului, situaţiei financiare sau rezultatul financiar al întreprinderii respective; Realitatea: criteriul realităţii operaţiilor presupune că toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic şi că toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau cheltuieli reflectă valori reale şi nu fictive sau care nu privesc întreprinderea în cauză; altfel spus, toate informaţiile prezentate prin conturile anuale să poată fi justificate şi verificate; Corecta înregistrare în contabilitate şi prezentare în conturile anuale a operaţiilor presupune că aceste operaţii trebuie: să fie contabilizate în perioada corespunzătoare, urmărindu-se deci respectarea independenţei exerciţiilor; deci criteriul perioadei corecte; să fie corect evaluate, adică sumele să fie bine determinate, aritmetic exacte, urmărindu-se respectarea tuturor regulilor şi principiilor contabile, precum şi a metodelor de evaluare, deci criteriul corectei evaluări; să fie înregistrate în conturile corespunzătoare, conform planului contabil; deci criteriul corectei imputări; să fie corect totalizate, centralizate, astfel încât să i se asigure o prezentare în conturile anuale conform cu regulile în vigoare; deci criteriul corectei prezentări în conturile anuale. Pagina 4 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. În final, rolul auditului constă în verificarea şi certificarea conturilor anuale şi asigurarea rezonabilă a tuturor utilizatorilor de informaţie contabilă şi financiară de realitatea faptelor cuprinse în aceste situaţii. 1.1.2. OBIECTIVELE AUDITULUI FINANCIAR-CONTABIL Sistemul informaţional economic, datorită funcţiilor sale, constituie principala sursă de informare pentru auditul financiar-contabil şi în acelaşi timp reprezintă unul din obiectivele principale ale acestuia. Indiferent de metode, mijloacele şi tehnicile utilizate pentru prelucrarea datelor, auditul are sarcina să urmărească două grupe de obiective: realitatea, sinceritatea şi integritatea informaţiilor furnizate de către evidenţa economică; realitatea, legalitatea, necesitatea şi economicitatea operaţiilor economico-financiare consemnate în evidenţă precum şi integritatea patrimoniului agentului economic sau instituţiei publice respective. Urmărind aceste două grupe de obiective, auditul financiar-contabil se poate confrunta cu următoarele situaţii: documentele şi registrele contabile sunt corect întocmite, sunt ţinute la zi, şi respectă cerinţele normelor legale şi ale hotărârilor consiliilor de administraţie şi cuprind numai operaţiuni legale, reale şi exacte; neregulile constatate în întocmirea, circulaţia şi prelucrarea documentelor şi în ţinerea registrelor contabile au numai un caracter formal, cum ar fi: documentele conţin corecturi neadmise, evidenţele nu sunt ţinute la zi, nu se respectă corespondenţa dintre conturi, nu se asigură concordanţa dintre evidenta operativă, contabilitatea analitică şi contabilitatea sintetică etc. Aceste nereguli pot fi uşor de remediat dacă ele nu au favorizat proasta gestionare a patrimoniului, falsuri, sustrageri sau alte fenomene negative. Neregulile constatate în organizarea şi conducerea contabilităţii determină, favorizează sau maschează cazurile de proastă gospodărire, evaziune fiscală, sustrageri, denaturarea rezultatelor etc. Prin verificarea documentară se stabileşte natura deficienţelor (de formă sau de fond) şi se impun măsuri pentru prevenirea şi eliminarea lor şi pentru sancţionarea celor vinovaţi. Dar, trebuie avut în vedere faptul că uneori o evidentă “ireproşabilă” sub aspectul formei poate contribui la “acoperirea” vremelnică a unor infracţiuni(fals în scrisuri, uz de fals, neglijenţa în Pagina 5 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. serviciu, etc.) sau a altor fapte ilicite. Acestea, la rândul lor pot favoriza alte infracţiuni sau reprezintă o etapă în producerea acestora (sustrageri, speculă, evaziune fiscală, etc.). Obiectivele şi criteriile auditului financiar-contabil sunt următoarele: asigură verificarea exhaustivităţii şi integrităţii înregistrărilor, evitarea repetărilor şi omisiunilor; urmăreşte realitatea înregistrărilor contabile; toate înregistrările contabile trebuie să fie: ( justificabile; ( verificabile; ( în concordanţa cu realitatea; ( referitoare la întreprindere; verifică înregistrarea corectă în contabilitate şi prezentarea corectă prin conturile anuale (situaţii financiare): ( perioada corectă (independenţa exerciţiului); ( evaluarea corectă; ( imputarea corectă; ( bilanţ contabil corect; ( situaţii financiare corecte; Obiectivele auditului au în vedere: patrimoniul, rezultatul exerciţiului, bilanţul şi situaţia financiară a întreprinderii. Astfel, auditul financiar-contabil urmăreşte: ( supravegherea gestiunii societăţii; ( evaluarea patrimoniului potrivit legii si regulilor stabilite pentru întocmirea bilanţului; ( verificarea dacă bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere sunt întocmite în concordanţă cu registrele şi normele contabile legale în vigoare; ( să verifice lunar, inopinat, gestiunea casieriei şi existenţa titlurilor sau valorilor proprietatea societăţii, precum şi a celor care au fost primite în gaj, cauţiune sau depozit; ( verificarea operaţiunilor legate de înregistrarea sau modificarea capitalului social; ( verificarea inventarierii patrimoniului şi a modului de valorificare a rezultatelor; ( verificarea concordanţei contului de profit şi pierdere în datele din contabilitate; ( stabilirea corectă a profitului net şi legalitatea destinaţiilor acestuia; ( situaţia creditelor, a altor împrumuturi şi garantarea acestora. 1.1.3. AUDIT FINANCIAR-CONTABIL – CONTROL FINANCIAR-CONTABIL Pagina 6 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Adeseori, aceste două noţiuni sunt confundate, considerându-se că e vorba de aceeaşi noţiune altfel exprimată. Confuzia este posibilă datorită: Modalităţii de exercitare: ( control financiar-contabil extern (al statului prin: Curtea de Conturi şi Ministerul Finanţelor Publice); ( audit financiar-contabil extern (cerut expres de lege – cenzorat, sau cerut de proprietarii anumitor unităţi patrimoniale şi executat pe bază de contract); ( control financiar-contabil propriu (la ministere, departamente, alte organe centrale de stat, prefecturi şi Primăria Municipiului Bucureşti, regii autonome, societăţi comerciale cu capital de stat); ( audit intern (la nivelul tuturor unităţilor patrimoniale definite ca atare în Legea contabilităţii) asigurat de cei care gestionează patrimoniul, în condiţiile Regulamentului de aplicare a Legii contabilităţii. Utilizarea unor tehnici şi proceduri comune ca: tehnica sondajului, procedura examinării analitice, etc. Comodităţii şi utilizării superficiale a noţiunilor: a revizui, a controla, a audita sunt eronat considerate “verificări” în scopul descoperirii unor erori sau inexactităţi. În fapt, controlul financiar-contabil şi auditul financiar-contabil sunt două noţiuni distincte care se completează reciproc, care nu au nici un caracter antagonic, dar care se deosebesc prin modalitatea de exercitare şi scopul urmărit. Astfel: Controlul financiar-contabil extern al statului: Se exercită în numele statului urmărindu-se: modul de utilizare al banului public (Curtea de Conturi); controlul administrării şi utilizării mijloacelor financiare ale organelor centrale şi locale, ale administraţiei de stat şi ale instituţiilor de stat (de către Ministerul Finanţelor Publice prin direcţiile generale ale Controlului de Stat); verificarea respectării reglementărilor financiar-contabile în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor faţă de stat de către: regiile autonome şi agenţii economici (Ministerul Finanţelor Publice prin aceleaşi direcţii generale); acţionarea operativă pentru prevenirea şi combaterea fraudelor, contravenţiilor şi infracţiunilor la regimul fiscal, vamal si cel al preţurilor (Ministerul Finanţelor Publice prin Garda Financiară); Formele de organizare sunt: anticipat-preventiv şi ulterior; Scopul este sancţionator-educativ şi de recuperare a sumelor datorate; Pagina 7 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Se organizează de către ordonatorii de credite sau directorii regiilor autonome sub forma “contractului financiar propriu” şi se exercită în unităţile administraţiei de stat, în regiile autonome şi în unităţile patrimoniale care au prevăzut aceasta în statutele proprii; Se exercită sub forma Controlului Financiar Preventiv(CFP) şi a Controlului Financiar de Gestiune(CFG) care sunt subordonate conducerii unităţilor, iar personalul ce-l exercită este remunerat cu salariul. Audit financiar extern Se execută la cererea proprietarilor, unităţii patrimoniale de către auditori pe baza mandatului (audit statutar) sau pe baza contractului de prestări de servicii (audit contractual); Nu are drept scop urmărirea obţinerii rezultatelor prevăzute în bugete sau raportate prin situaţii financiare sau conturi anuale; Are drept scop colectarea elementelor probante pentru exprimarea unei opinii cu privire la regularitatea şi sinceritatea contabilităţii şi că sinteza acesteia – conturile anuale – dau o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, situaţiei financiare şi a rezultatelor; Reprezintă o garanţie pentru terţi şi pentru controlul financiar extern al statului că informaţia financiară (conturile anuale) este credibilă; Este independent şi este remunerat cu onorariu. Audit financiar intern Se asigură organizarea şi funcţionarea lui de către persoana care gestionează patrimoniul; Are drept scop protejarea valorilor active, promovarea eficacităţii exploatării, asigurarea respectării dispoziţiilor administraţiei şi asigurarea fidelităţii şi exactităţii informaţiei contabile; Este exercitat de angajaţii celui care gestionează patrimoniul; Este subordonat administraţiei unităţii patrimoniale şi este remunerat cu salariul. În concluzie, controlul financiar-contabil şi auditul financiar-contabil sunt categorii economice care nu pot fi confundate; deosebirile privesc toate aspectele legate de organizare, exercitare si obiective urmărite. Deosebirile sunt scoase în evidenţă dându-se răspuns la următoarele întrebări: A. Cum se organizează? 1. Auditul financiar-contabil Auditorii organizaţi în mod unitar (persoane fizice, dar, de regula, persoane juridice), puşi în legatură directă prin intermediul Camerei Auditorilor cu clienţii din: entităţi economice şi sociale; Pagina 8 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. colectivităţi locale; organisme şi instituţii ale Administraţiei de Stat; organisme neguvernamentale. 2. Controlul financiar-contabil De sus în jos (pe verticala), de regulă în sistem piramidal, întreg aparatul de control având ca ţintă finală entitatea economică sau socială: B. Cine organizează? 1.Auditul financiar-contabil: de regulă, un organism profesional neguvernamental, care funcţionează în baza unei legi, ca persoană juridică de utilitate publică sau autonomă; 2. Controlul financiar-contabil: fiecare organism de control organizează controlul în temeiul unei norme legale. C. Cum se exercită? C.1. Tehnici si proceduri folosite: 1. Auditul financiar: • norme unice şi unitare de lucru, de raportare şi de comportament; • tehnici şi proceduri aplicate în mod unitar; 2. Controlul financiar: metodologia de control este stabilită prin normele legale pentru fiecare organism şi tip de control; de regulă, tehnica de control este stabilită de fiecare controlor, ceea ce dă controlului un caracter întâmplător, nesigur şi fără nici o garanţie că au fost descoperite toate neregulile. C.2. Instrumente folosite: 1. Auditul financiar: foloseşte în mod exclusiv informaţia contabilă, situaţiile financiarcontabile ale entităţii auditate. 2. Controlul financiar: situaţii contabile, statistice, informări din interiorul sau exteriorul entităţii economice. Pagina 9 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. C.3. Raporturile dintre controlor(auditor) cu entitatea economică controlată(auditată): 1. Auditul financiar-contabil: • obligatoriu (auditul statutar-legal) şi contractual (permanent sau legat de anumite momente semnificative în viaţa entităţii economice); • transparenţa; • se stabilesc pe baze contractuale în toate cazurile; • sunt raporturi de colaborare, bazate pe un obiectiv comun: îmbunătăţirea informaţiei contabile; • auditorul răspunde pentru opiniile sale. 2. Controlul financiar-contabil: • de impunere, în final de subordonare; • fără drept real de apărare (în toate cazurile contestaţiile se rezolvă în aceeaşi zonă de jurisdicţie din care face parte organul de control); • mari posibilităţi de alunecare spre abuzul de control; • nici o răspundere pentru organul de control. D. Când se exercită? 1. Auditul financiar-contabil: obiectivul, cuprinderea şi întinderea auditului sunt stabilite prin contract iar modul de abordare, tehnicile şi procedurile sunt prestabilite prin norme ale organismelor profesionale, care sunt publice. 2. Controlul financiar-contabil: de regulă, este inopinat, fără vreo coordonare între numeroasele organisme de control (practic, existând posibilitatea ca o entitate economică să se găsească sub control, timp nelimitat); tehnicile de control fiind, de regulă, la alegerea organului de control, practic existând posibilităţi nelimitate de imixtiune a acestor entităţi economice. E. Care sunt obiectivele urmărite? 1. Auditul financiar contabil: • urmăreşte îmbunătăţirea utilizării informaţiei contabile; • satisface necesitatea de a avea conturi sincere si regulamentare pentru toţi partenerii entităţii economice: acţionari, banca, salariaţi, stat, clienţi, furnizori; prin audit se realizează deci un interes public direct şi complet; • fiind supus şi realizându-se potrivit unor norme precise şi unice de lucru, de raportare şi de comportament, emise de organisme independente, auditul financiar este prin esenţă un control independent. 2. Controlul financiar-contabil: • urmăreşte obiective diferite, în funcţie de organismul care îl cere şi tipul de control; Pagina 10 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. • satisface, de regula, direct şi exclusiv interesele statului (realizarea veniturilor) şi prin aceasta, în mod indirect se poate realiza şi un interes public; • fiind realizat de organisme ale aceluiaşi Executiv, care are şi sarcina gestionării şi administrării averii publice, dă acestui control un caracter subiectiv şi limitat. 1.2. NORME DE REFERINŢĂ ALE AUDITULUI FINANCIAR La baza exercitării auditului stau anumite norme de referinţă cu ajutorul cărora auditul îşi fixează obiectivele de atins şi îşi stabileşte tehnicile de investigare cele mai potrivite. Normele de referinţă ale auditului financiar sunt de două feluri: norme contabile emise de o autoritate prevăzută de lege, comune tuturor celor ce stabilesc, controlează şi utilizează conturile; norme de audit financiar care reprezintă un ansamblu de reguli stabilite de autoritatea profesională, la care se raportează auditorul în exercitarea misiunii sale; permit auditorului să-şi definească scopurile de atins prin utilizarea tehnicilor de lucru cele mai potrivite, iar terţilor să aibă asigurarea că opinia auditorului va fi emisă în funcţie de criterii de calitate unitare. Normele contabile sunt definite prin: • Legea contabilităţii nr. 82/1991, cu modificările ulterioare; • Regulamentul privind legea contabilă; • Standardele internaţionale de contabilitate; • Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile. Normele de audit financiar (norme specifice) se împart în: Norme profesionale de lucru; Norme de raportare a opiniilor; Norme generale de comportament profesional. 1.2.1. NORME PROFESIONALE DE LUCRU Normele profesionale de lucru ale auditului financiar cer ca această activitate să se desfăşoare în mai multe etape, astfel: 1. Acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor de audit; 2. Orientarea şi planificarea misiunii de audit; 3. Analiza şi aprecierea controlului intern; 4. Controlul conturilor; Pagina 11 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. 5. Documentarea lucrărilor de audit; 6. Controlul de calitate al lucrărilor de audit. 1.2.1.1. ACCEPTAREA MANDATULUI ŞI CONTRACTAREA LUCRĂRILOR DE AUDIT Înainte de a accepta mandatul, auditorul trebuie să aprecieze posibilitatea de a îndeplini această misiune ţinând seama de regulile profesionale şi deontologice care guvernează activitatea de audit. Acţiunile întreprinse în această etapă permit auditorului să colecteze informaţii necesare fundamentării deciziei de acceptare a misiunii şi anume: cunoaşterea globală a întreprinderii; aprecieri cu privire la independenţa şi la absenţa incompatibilităţilor; examenul de competenţa corespunzătoare specificului întreprinderii; contractul cu auditorul anterior; decizia de acceptare a mandatului; respectarea altor obligaţii profesionale; întocmirea unei fişe de acceptare a mandatului. Cunoaşterea globală a întreprinderii Această acţiune se referă la identificarea întreprinderii, a specificului activităţii şi a sectorului de activitate, a mărimii întreprinderii şi a modului de organizare. În afara elementelor de identificare a întreprinderii, auditorul caută să obţină elemente care să îi permită aprecierea celor mai importante riscuri existente, reţinând observaţii cum ar fi: controlul intern insuficient sau cu carenţe notabile; contabilitate neţinută corect şi la timp; atitudinea conducătorilor faţă de respectarea legii şi a organelor publice şi administrative; personal incompetent; rotaţia cadrelor prea mare si anormală; dezechilibre financiare, pierderi mari, activităţi în declin, ceea ce compromite viitorul exploatării; Pagina 12 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. riscuri fiscale; conflicte sociale; riscuri juridice; independenţa exerciţiilor nerespectată; situaţii conflictuale între conducători, acţionari, etc.; cazuri de limitare a controlului; onorarii insuficiente; alte constatări care ar putea influenţa decizia de acceptare a mandatului. Existenţa riscurilor nu presupune că auditorul refuză mandatul, însă decizia de a accepta este luată în cunoştinţă de cauză, urmând să ia toate măsurile necesare în consecinţă. Aprecieri cu privire la independenţa şi la absenţa incompatibilităţilor Orice nou mandat trebuie examinat în raport cu regulile de independenţă şi de incompatibilitate fixate prin normele interne ale profesiei. Auditorul trebuie să examineze: lista clienţilor săi sau a societăţilor de expertiză în care lucrează pentru a se asigura că nu există deja o activitate remunerată din partea întreprinderii respective; situaţia sa şi a membrilor de familie în legătură cu eventualele interese în întreprinderea în cauză; Examenul de competenţa corespunzătoare specificului întreprinderii Lipsa experienţei în anumite sectoare poate face dificilă misiunea auditorului; el trebuie să se asigure că propriile competenţe şi ale colaboratorilor folosiţi sunt suficiente pentru executarea misiunii. Contactul cu auditorul anterior Auditorul trebuie să se informeze în legătură cu motivele unei eventuale demisii sau refuz de reînnoire a mandatului din partea fostului auditor şi mai ales dacă nu cumva au fost dezacorduri în ceea ce priveşte respectarea normelor legale, aplicarea măsurilor stabilite, stabilirea onorariilor, etc. Pagina 13 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Decizia de acceptare a mandatului După analiza factorilor de risc, auditorul poate lua următoarele decizii: acceptă un mandat fără riscuri aparente; acceptă mandatul însă va necesita o supraveghere şi măsuri particulare; refuză mandatul. Respectarea altor obligaţii profesionale În cazul auditului financiar, atunci când misiunea urmează a se desfăşura la o întreprindere care se găseşte pe raza teritorială a altei filiale decât aceea din tabloul căruia face parte auditorul, acesta este obligat să ia contact cu filialele. Întocmirea unei fişe de acceptare a mandatului Fişa de acceptare a mandatului poate folosi ca act justificativ a deciziei de acceptare a misiunii. Ea are ca obiective: posibilitatea de a colecta informaţiile de bază pentru identificarea întreprinderii, a conducerii sale, a obiectului de activitate, etc.; de a materializa lucrările efectuate înaintea acceptării: analiza situaţiei întreprinderii şi a riscurilor sale, contactele cu predecesorul profesie, vizitarea întreprinderii şi contacte cu conducerea; de a indica bugetul necesar; de a formaliza procedurile de acceptare; de a asigura îndeplinirea obligaţiilor profesionale care decurg dintr-o astfel de acceptare: scrisoare către conducerea societăţii, scrisoare către un coleg, scrisoare de acceptare a mandatului (dacă s-a decis astfel) şi încheierea contractului de audit. Normele legale româneşti prevăd obligaţia ca activitatea experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi să se desfăşoare pe bază de contract, fără a se face distincţia între auditul legal şi cel contractual pe care urmează să le realizeze un expert contabil sau un contabil autorizat cu studii superioare. Rezultă că acceptarea oricărei misiuni de audit trebuie să fie concretizată printr-un contract din care însă, în cazul unor misiuni de audit al conturilor anuale nu pot lipsi elementele de bază, cum ar fi: Pagina 14 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. normele de lucru; termenele; calendarul intervenţiilor; onorariile. 1.2.1.2 ORIENTAREA ŞI PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT Pe baza cunoaşterii globale a întreprinderii, auditorul poate să-şi orienteze misiunea în funcţie de domeniile şi sistemele semnificative; această orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o incidenţă semnificativă asupra conturilor şi deci asupra programării şi planificării misiunii, permiţând: determinarea naturii şi întinderii contractelor, în raport cu pragul de semnificaţie ales; organizarea execuţiei misiunii astfel încât să fie atins obiectivul de a certifica în mod raţional, cu maximă eficacitate şi în cadrul termenelor stabilite. Etapa orientării şi planificării misiunii presupune realizarea următoarelor lucrări importante: Cunoaşterea generală a întreprinderii – are ca obiectiv obţinerea de către auditor a unei înţelegeri suficiente a particularităţilor întreprinderii şi mediului în care aceasta funcţionează, în scopul determinării riscurilor generale şi identificării domeniilor şi sistemelor semnificative; Identificarea domeniilor semnificative şi sistemelor semnificative – într-o întreprindere industriala şi comerciala se poate considera aprioric că domeniile semnificative sunt constituite din elementele următoare: cumpărări(furnizori); personal(plăti); producţie(stocuri); vânzări(clienţi); trezorerie (încasări şi plăţi); imobilizări. Stabilirea unui plan de misiune – obiectivul acestui program general de muncă este de a sintetiza informaţiile obţinute şi în funcţie de acestea, să fie orientată şi planificată misiunea. Acest document va servi ca instrument de bază de-a lungul întregii misiuni. Redactarea unui plan de misiune sau program de muncă presupune: alegerea membrilor echipei în funcţie de experienţa şi de cunoştinţele lor în sectorul de activitate al întreprinderii; repartizarea lucrărilor pe oameni, în timp şi în spaţiu(subunităţi, etc.); utilizarea lucrărilor executate de controlul intern de gestiune, de alţi auditori interni sau externi; coordonarea cu cenzorii de la alte unităţi din cadrul grupului; Pagina 15 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. solicitarea de specialişti pentru studierea datelor informatizate în orice alte domenii (juridic, fiscal, tehnic); datele şedinţelor consiliului de administraţie şi Adunarea generală a acţionarilor şi în funcţie de acestea, termenul de depunere al raportului. Planul de misiune permite deci de a lua decizii cu privire la: lucrările de efectuat; mijloacele necesare; datele intervenţiilor pe teren; rapoarte şi relaţii de stabilit; orele şi costurile angajate. Planul de misiune trebuie să conţină informaţii cu privire la: întreprindere: prezentare generală (denumire, coordonate, structura organizatorică, locurile unde îşi desfăşoară activitatea, scurt istoric, obiectul de activitate, conducerea şi persoanele propuse a fi contactate); conturi: organizare şi politici contabile (principii contabile reţinute, conturi previzionale, compararea pe mai mulţi ani a bilanţurilor şi contului de profit şi pierdere, etc.); domenii şi sisteme semnificative: determinarea pragului de semnificaţie, identificarea funcţiilor şi conturilor semnificative, prezentarea zonelor de risc, identificarea punctelor forte ale sistemului şi a atitudinii conducerii faţă de controlul intern; misiunea: natura acesteia (certificarea de conturi anuale, de conturi consolidate, atestarea unor situaţii particulare, etc.), principalele condiţii pentru realizarea lucrărilor de control (documente de solicitat, funcţii de evaluat, data inventarului fizic, confirmări de primit, intervenţii ale specialiştilor, etc.); organizarea misiunii: numărul şi nivelul membrilor echipei, utilizarea lucrărilor auditorilor interni sau externi, calendarul de intervenţie în teren; bugetul: determinarea orelor necesare pe feluri de lucrări, calculul costurilor estimate în funcţie de experienţa membrilor echipei, compararea numărului orelor necesare cu limitele stabilite de normele profesionale şi justificarea diferenţelor. 1.2.1.3. ANALIZA ŞI APRECIEREA CONTROLULUI (AUDITULUI) INTERN Auditul intern este planul de organizare şi ansamblul coordonat al tuturor măsurilor adoptate în interiorul întreprinderii pentru: a proteja valorile active; Pagina 16 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. a promova eficacitatea exploatării; a asigura respectarea dispoziţiilor administraţiei; a asigura fidelitatea şi exactitatea informaţiei contabile. Auditul intern cuprinde: controlul administrativ intern, exercitat sub forma controlului ierarhic de către persoanele cu funcţii de conducere asupra compartimentelor şi persoanelor din subordine; controlul gestionar şi controlul financiar preventiv; autocontrolul salariaţilor asupra lucrărilor executate; controlul contabil intern, plasat în toate etapele circuitului de culegere şi prelucrare a datelor. Existenţa unui sistem de control intern (audit intern) raţional conceput şi corect aplicat constituie o serioasă prezumţie asupra fiabilităţii conturilor şi a concordanţei dintre datele contabilităţii şi realitate. Elementele de bază ale sistemului de control intern sunt: existenţa unui plan de organizare care cuprinde: definirea cât mai precisă a sarcinilor, definirea limitelor de competenţă şi a răspunderilor, circulaţia informaţiilor precisă; competenţa şi integritatea personalului; existenţa unei documentaţii satisfăcătoare care se referă la prelucrarea informaţiilor şi arhivarea informaţiilor. Controlul înregistrărilor contabile ale operaţiilor urmăreşte verificarea contabilizării operaţiilor şi, în mod deosebit faptul că: toate operaţiile au facut obiectul unei înregistrări (exhaustivitate); orice înregistrare este justificată printr-o operaţie (controlul realităţii) care se realizează prin: controale fizice periodice şi confirmări exterioare de la terţi; nu există erori în contabilizarea sumelor (controlul exactităţii) care se realizează prin comparaţii globale şi controale aritmetice. Controlul asupra personalului unităţii patrimoniale se realizează prin: controale ierarhice: procedurile de aprobare şi verificare, reglementarea accesului la bunurile unităţii, politica de angajare a salariaţilor, sunt controalele cele mai răspândite; controale reciproce prin separarea sarcinilor (autocontrol sau incompatibilitatea funcţiilor). În cadrul întreprinderilor se pot distinge trei funcţii a căror separare implică un control reciproc între compartimente şi executanţi. Toate operaţiunile elementare efectuate într-o întreprindere urmăresc realizarea acestor funcţii: Pagina 17 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. funcţia de realizare a obiectivelor unităţii; funcţia de conservare a patrimoniului; funcţia contabilă. Distincţia dintre cele trei funcţii este fundamentală în cadrul auditului intern pentru că separarea sarcinilor personalului din sânul fiecăreia dintre ele (imposibilitatea de a cumula două dintre aceste funcţii) asigură realizarea unui audit intern eficace. Insuficienţa auditului intern poate conduce la asigurarea transmiterii corecte a informaţiilor către compartimentul contabilităţii şi în acest caz, valoarea probantă a contabilităţii poate fi pusă la îndoială. Pentru evaluarea (aprecierea) controlului intern investigaţiile auditului pot fi grupate în cinci categorii de lucrări care corespund unor etape de lucru astfel: descrierea procedurilor – are scopul de a stabili procedurile utilizate pentru elaborarea documentelor justificative, circulaţia acestora şi a sistemelor de contabilizare; teste de conformitate – au ca obiect obţinerea confirmării că descrierea procedurii a fost corect înţeleasă şi corespunde procedurilor aplicate în unitatea respectivă; evaluarea preliminară – se realizează după descrierea fiabilă a organizării pentru a pune în evidenţă punctele forte şi cele slabe ale procedurilor sistemului contabil; teste de permanenţă – au ca obiectiv verificarea dacă punctele forte sau slabe fac obiectul unei aplicări efective şi constante; evaluarea definitivă şi întocmirea documentului de sinteză unde auditorii fac o apreciere definitivă asupra auditului intern al unităţii patrimoniale. Verificarea auditului intern este efectuată în fiecare an pentru a se asigura că nu există abateri de la funcţionarea lui şi că auditorul poate continua să se bizuie pe controalele interne considerate utile pentru a-şi limita lucrările asupra controlului conturilor. Auditorul semnalează conducerii observaţiile pe care acesta le are asupra controlului intern. Dacă descoperă lacune grave, el apreciază dacă refuză certificarea sau o face cu rezerve. El poate sugera ameliorarea sistemului existent. Comunicarea observaţiilor poate fi făcuta printr-un “Raport asupra controlului intern”. 1.2.1.4 CONTROLUL CONTURILOR Auditorul, în funcţie de credibilitatea informaţiilor obţinute în etapele precedente, stabileşte programele de control ale conturilor pe baza cărora se poate obţine elementele probante, necesare fundamentării opiniei sale. Pagina 18 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Această etapă a misiunii are ca obiectiv reunirea elementelor probante suficiente pentru a putea exprima o opinie motivată asupra conturilor anuale, ceea ce presupune asigurarea respectării regulilor legale şi regulamentare de către întreprindere, şi anume: regulile de prezentare şi evaluare stipulate în normele legale şi în cele profesionale; regulile de prudenţă; regulile referitoare la inventarieri; regulile de ţinere a registrelor şi a contabilităţii; existenţa activelor şi faptul că acestea aparţin întreprinderii; pasivele patrimoniale, veniturile şi cheltuielile ce privesc întreprinderea în cauză. În etapele precedente auditorul a determinat domeniile semnificative, specificul întreprinderii, zonele de risc, şi a identificat controalele interne pe care se poate sprijini în cadrul misiunii sale. Numai în funcţie de aceste fluxuri de informaţii şi de gradul de fiabilitate ale lor, auditorul îşi stabileşte programul de control al conturilor care poate fi: restrâns, când controlul intern permite un grad rezonabil de asigurare, când înregistrările contabile ale operaţiilor sunt fiabile; se poate deci limita volumul sondajelor asupra conturilor; extins, când nu se poate sprijini pe controlul intern; volumul sondajelor va fi mai mare şi acestea trebuie să se facă atât asupra soldurilor cât şi asupra rulajelor. Natura şi volumul sondajelor vor fi determinate în funcţie de riscurile identificate în etapa cunoaşterii. Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune şi foaia de sinteză a aprecierii controlului intern, documente ce asigură legătura cu etapele precedente ale auditului. Pe tot parcursul misiunii sale, auditorul urmăreşte obţinerea elementelor probante care să-i permită să dea certificarea asupra conturilor anuale, utilizând diverse procedee şi tehnici care privesc: controlul asupra pieselor justificative şi control de verosimilitate; observare fizică; examenul analitic. Pentru obţinerea elementelor probante, tehnicile de control folosite sunt: inspecţia fizica şi observaţia care constau în a examina activele, conturile sau în a observa maniera de aplicare a procedurilor; confirmarea directă care constă în a obţine de la terţii întreprinderii informaţii asupra soldurilor, conturilor bilaterale sau asupra operaţiilor derulate; Pagina 19 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. examenul documentelor primite de către întreprindere care servesc ca piese justificative sau la controlul operaţiilor respective; examenul documentelor emise de către întreprindere: copii, facturi, conturi, balanţe, etc.; controlul aritmetic; analize, estimări şi confruntări între informaţii şi documente; datele care rezultă din conturile anuale şi datele anterioare, posterioare si previzionale ale întreprinderii, analiza abaterilor şi tendinţelor, studiul şi analiza elementelor neobişnuite ce rezultă din comparaţiile efectuate, informaţiile verbale obţinute de la conducere şi alte cadre din întreprindere. 1.2.1.5. DOCUMENTAREA LUCRĂRILOR DE AUDIT Toate elementele identificate în cadrul unei misiuni de audit sunt cuprinse în : Dosarul exerciţiului; Dosarul permanent. Dosarul exerciţiului – cuprinde toate elementele unei misiuni, a căror utilitate nu depaşeşte exerciţiul controlat; el permite asamblarea tuturor lucrărilor , de la organizarea misiunii la sinteza şi formularea raportului. Dosarul exerciţiului cuprinde: planificarea misiunii: note asupra utilizării lucrărilor de control efectuate de către alţii (auditori interni, diverşi specialişti); datele şi duratele vizitelor, locurilor de intervenţie; compunerea echipei: data pentru emiterea raportului; buget de timp şi realizarea lui; supervizarea lucrărilor: note asupra studierii dosarelor şi stabilirea soluţiilor la problemele ridicate; aprobarea tuturor deciziilor importante care pot afecta planificarea, programul lucrărilor, executarea lucrărilor, concluziile lucrărilor, conţinutul raportului; aprecierea controlului intern: evaluarea punctelor tari, punctelor slabe şi zonelor de risc; foi de lucru privind bazele de stabilire a sondajelor asupra funcţionării sistemelor, detalii asupra sondajelor efectuate; obţinerea de elemente probante: program de lucru; foi de lucru; documente sau copii de documente de la întreprindere sau terţ; detalii asupra lucrărilor efectuate asupra conturilor anuale; sinteza generală a rezultatelor pe diferite etape ale misiunii şi tratarea distinctă a punctelor care ar putea avea o influenţa asupra deciziei de certificare; foi de lucru cu privire la faptele delictuale. Dosarul exerciţiului se împarte în 6 secţiuni: Pagina 20 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. “Sinteza, planificare şi raportare”; “Aprecierea controlului intern”; “Controlul conturilor”; “Studiul lucrărilor efectuate de terţi”; “Verificări specifice”; “Intervenţii conexe”. Unele informaţii şi documente primite sau analizate în cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toată durata mandatului. Ele nu au deci nevoie să fie cercetate în fiecare an. Clasarea lor într-un dosar separat, numit dosar permanent, permite utilizarea lor ulterioară după aducerea sa la zi. Dosarul permanent – permite evitarea repetării în fiecare an a unor lucrări şi transmiterea de la un exerciţiu la altul a elementelor de cunoaştere a întreprinderii. Dosarul permanent se organizează în secţiuni care uşurează clasarea documentelor şi consultarea lor. Pentru a-şi îndeplini rolul de informare, dosarul permanent trebuie ţinut la zi, să fie eliminate informaţiile perimate şi să nu conţină documentele voluminoase ale întreprinderii. 1.2.1.6. CONTROLUL DE CALITATE AL LUCRĂRILOR DE AUDIT Controlul de calitate este ansamblul principiilor şi procedurilor adoptate în scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine că toate auditurile sunt efectuate conform principiilor de bază care guvernează lucrările de audit. Principiile de calitate constituie obiective şi scopuri; procedurile controlului de calitate se definesc ca fiind măsuri de luat pentru a satisface principiile adoptate. Principiile controlului de calitate pun în aplicare proceduri corespunzătoare care să furnizeze un grad rezonabil de certitudine în ceea ce priveşte realizarea următoarelor obiective: Calităţi personale – personalul cabinetului sau societăţii de audit trebuie să respecte principiile de integritate, de obiectivitate, de independentă şi secret profesional, aşa cum ele sunt enunţate în Codul privind conduita etică şi profesională a membrilor Corpului Experţilor Contabili şi a Contabililor autorizaţi din România(CECCAR); Aptitudini şi competenţa – cabinetul sau societatea de audit trebuie să dispună de un personal care a căpătat şi îşi întreţine competenţa şi aptitudinile necesare care să-i permită îndeplinirea responsabilităţilor sale; Pagina 21 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Repartiţia lucrărilor – lucrările de audit trebuie să fie atribuite personalului potrivit nivelului său de formare tehnică şi competenţă necesare pentru încadrarea în clauzele contractului încheiat; Instrucţiuni şi supervizare - lucrările efectuate trebuie să facă obiectul unei instrucţiuni şi a unei supervizări suficiente, la toate nivelurile pentru a da cabinetului sau societăţii de audit un grad rezonabil de certitudine că lucrările realizate satisfac cerinţele de calitate corespunzătoare; Acceptarea şi menţinerea contractului – cabinetul sau societatea de audit trebuie să efectueze o evaluare a fiecărui client potenţial, înainte de a accepta lucrările de audit şi este necesar a reexamina, în permanenţă , relaţiile cu clienţii săi existenţi. 1.2.2. NORME DE RAPORTARE A OPINIILOR Certificarea bilanţului contabil are ca obiect oferirea garanţiei pentru asociaţii şi acţionari, precum şi pentru terţi că un personal calificat, după ce s-a conformat regulilor fixate de profesie, a obţinut asigurarea că bilanţul contabil oferă o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, situaţiei financiare şi rezultatului exerciţiului. Pentru a exprima opinia sa privind conturile anuale, auditorul trebuie să examineze şi să precizeze concluziile trase din elementele probante colectate. Concluzia globală care rezultă din această examinare, necesită asigurarea că: conturile anuale au fost elaborate conform unor metode contabile acceptabile şi aplicate în mod permanent; conturile anuale sunt conforme dispoziţiilor regulamentare şi a celor legale; imaginea dată de ansamblul conturilor anuale corespunde cu cunoaşterea generală a întreprinderii pe care o auditează; toate punctele semnificative care contribuie la o bună prezentare a conturilor anuale au fost corect menţionate. Opinia stabilită de către auditor trebuie să fie clar exprimată în cadrul raportului de audit. Opinia exprimată în raportul de audit poate fi: opinie fără rezervă; opinie cu rezervă; opinie defavorabilă; imposibilitatea de a exprima o opinie. Pagina 22 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. a) O opinie fără rezervă este exprimată atunci când auditorul a obţinut convingerea respectării tuturor punctelor semnificative menţionate în Nota de sinteză care recapitulează toate punctele importante ale lucrării şi care pot avea o incidenţă asupra deciziei finale. Exprimarea unei opinii fără rezervă semnifică implicit că toate modificările intervenite în principiile contabile sau în modul lor de aplicare, precum şi incidenţa acestor modificări, au fost convenabil determinate şi înscrise în bilanţul contabil. b) O opinie cu rezervă este admisă atunci când auditorul conchide că nu este în măsură să exprime o opinie fără rezervă , dar că incidenţa dezacordului cu conducătorii întreprinderii, în ceea ce priveşte conturile anuale, a incertitudinii sau limitării întinderii lucrărilor sale, este de asemenea natură că nu se cere exprimarea unei opinii defavorabile sau nu antrenează imposibilitatea exprimării opiniei. c) O opinie defavorabilă, este exprimată atunci când un dezacord cu conducătorii întreprinderii asupra conturilor anuale, prezintă un caracter semnificativ şi o incidenţa de asemenea natură că auditorul consideră insuficientă menţionarea unei simple rezerve în raportul său, pentru a prezenta natura înşelătoare sau incompletă a conturilor anuale. d) Imposibilitatea de a exprima o opinie, există atunci când influenţa posibilă a unei limitări la întinderea lucrării sau a unei incertitudini, este de asemenea natură că auditorul nu este în măsură să formuleze o opinie asupra conturilor anuale. De fiecare dată când auditorul emite un raport, altul decât un raport fără rezervă, el trebuie să includă în raportul său o descriere clară a tuturor motivelor care justifică decizia sa şi, de fiecare dată când poate, să cifreze (să estimeze) incidenţa posibilă asupra conturilor anuale. Aceste informaţii trebuie să fie date, de preferinţă într-un paragraf separat care precede pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie şi pot, de asemenea, să facă trimitere la o notă anexă mai aprofundată. Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, poate constata o iregularitate contabilă, pe care conducerea întreprinderii refuză să o corecteze. Acest dezacord poate fi important şi poate să influenţeze certificarea. Auditorul certifică “cu rezervă” atunci când iregularitatea este semnificativă, dar importanţa ei nu este suficientă pentru a considera conturile anuale elaborate ca nefiind corecte şi sincere şi că nu dau o imagine fidelă asupra situaţiei financiare a rezultatului exerciţiului. Oricare ar fi natura neregularităţilor, auditorul îşi prezintă în raport opinia, precizând: - natura dezacordului; - postul şi suma respectivă; - influenţa asupra rezultatului net. Pagina 23 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Limitările întinderii lucrărilor constituie imposibilitatea auditorului de a folosi mijloacele pe care le-ar considera necesare şi în special, pentru obţinerea elementelor probante. Limitele pot fi: - impuse de împrejurări; - impuse de conducerea întreprinderii. Insuficienţa onorariilor este un alt mod de a limita contractele. Acest tip de limitări ar trebui să fie rar, el constituind o piedică în exercitarea lucrărilor. De asemenea, absenţa auditului (controlului) intern, poate constitui o limitare la controlul exhaustivităţii înregistrărilor şi a fiabilităţii lor. Auditorul lucrează prin sondaje al căror volum este în funcţie de calitatea auditului intern. În funcţie de importanţa relativă a limitelor, auditorul va formula o rezervă sau se va afla în imposibilitatea de a certifica conturile anuale. Într-un paragraf situat înaintea exprimării opiniei, auditorul indică: împrejurările care l-au împiedicat să folosească diligenţele considerate utile; imposibilitatea obţinerii elementelor-dovezi suficiente prin alte mijloace de control; suma posturilor bilanţiere influenţata de limitări. Când incertitudinea are o importanţa prin a cărei realizare poate readuce în discuţie ansamblul conturilor anuale, auditorul menţionează că nu este în măsură să acorde certificarea. În paragraful care expune motivele rezervei sau refuzului, se vor preciza toate elementele de informare asupra incertitudinii: - natura riscului; - postul sau posturile bilanţului contabil influenţate; - valoarea maximă a riscului când se cunoaşte, sau faptul că nu poate fi precizat; - incapacitatea în care se află de a putea determina soluţia incertitudinii şi evaluării consecinţelor eventuale ale acestei situaţii. În concluzie, raportul de audit financiar şi certificare a bilanţului contabil destinat Adunării Generale sau Administraţiei întreprinderii, va fi amănunţit întocmit conţinând: - relaţia contractuală de executare a lucrării-mandat pentru cenzori, contract pentru experţi contabili şi contabili autorizaţi cu studii superioare care conduce fie la o certificare fără rezerve a bilanţului contabil, fie la certificarea cu rezerve, fie la un refuz de viză; - observaţiile eventuale rezultând din diverse verificări specifice prevăzute de lege. Elementele de bază ale unui raport de audit sunt: titlul, paragraful introductiv, paragraful privind întinderea şi natura lucrării de audit, un paragraf de opinie, adresa şi semnătura auditorului. Pagina 24 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Un titlu cât mai apropiat conţinutului raportului este necesar a fi utilizat. De exemplu: “Raport de audit şi certificare a bilanţului contabil” sau “ Raport de auditor independent”. Raportul de audit trebuie să fie adresat destinatarului corespunzător, în funcţie de circumstanţele ce caracterizează misiunea şi obligaţiile legale. În mod obişnuit, raportul se adresează, fie acţionarilor, fie consiliului de administraţie al unităţii ale cărui conturi anuale au fost audiate. Paragraful introductiv cuprinde: identificarea conturilor anuale audiate, cât şi data şi perioada acoperite prin aceste documente; o menţiune a responsabilităţii conducerii entităţii economice şi a auditorului. Raportul trebuie să menţioneze că, conturile anuale sunt în sarcina conducerii entităţii economice şi că responsabilitatea auditorului este, pe baza auditului efectuat, să exprime o opinie asupra acestor conturi anuale. Paragraful prezentând întinderea şi natura lucrărilor de audit, conţine atât referinţe la normele internaţionale de audit sau la norme şi practici naţionale, precum şi descrierea lucrărilor de către auditor. Raportul auditorului trebuie să descrie întinderea lucrărilor de audit, indicând că ele au fost îndeplinite conform Normelor de audit internaţionale sau conform Normelor sau practicelor naţionale. Întinderea lucrărilor dă posibilitatea pentru auditor să pună în operă procedurile de audit judecate ca fiind necesare în condiţiile concrete date. Raportul trebuie să precizeze că auditul a fost planificat şi executat de o manieră care să sigure, în mod rezonabil că, conturile anuale nu comportă anomalii semnificative. Raportul de audit trebuie să descrie auditul, ca presupunând: examenul, pe bază de sondaje, a elementelor probante care justifică sumele şi informaţiile conţinute în conturile anuale; evaluarea principiilor şi metodelor contabile folosite pentru elaborarea conturilor anuale; evaluarea estimărilor semnificative făcute de conducere pentru a stabili conturile anuale; revederea prezentării de ansamblu a conturilor anuale. Raportul trebuie să indice că auditul efectuat furnizează o bază rezonabilă a expresiei de opinie. Acesta trebuie să prezinte clar opinia auditorului asupra faptului de a şti dacă, Pagina 25 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. conturile anuale dau o imagine fidelă în acord cu referinţele contabile şi dacă e cazul, dacă ele sunt conforme prevederilor legale. În afara opiniei referitoare la imaginea fidelă (sau la prezentarea fidelă a conturilor anuale în toate aspectele semnificative), poate fi necesară includerea în raportul auditorului a unei opinii asupra faptului de a şti dacă aceste conturi anuale sunt conforme cu alte prevederi legale sau statutare. Raportul auditorului trebuie să poarte data de la sfârşitul lucrărilor de audit ăi să menţioneze locul specific care este, în general, cel al oraşului în care este situat biroul auditorului care are responsabilitatea auditului. De asemenea, raportul trebuie să poarte semnătura societăţii de expertiză contabilă sau a auditorului persoană fizică, sau pe amândouă. În general, raportul auditorului poartă semnătura cabinetului sau societăţii de audit, căci aceasta îşi asumă responsabilitatea auditului. 1.2.3 NORME GENERALE DE COMPORTAMENT PROFESIONAL Ca membrii ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, auditorii sunt obligaţi, prin jurământ dat la înscrierea în Corp, să se supună regulilor prevăzute de Codul privind conduita etică şi profesională. Regulile de Etică ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor autorizaţi din România care trebuie să-l ghideze pe fiecare membru – expert contabil sau contabil autorizat – în relaţiile cu terţi, se întemeiază pe următoarele principii fundamentale: integritate; obiectivitate; independenţă; competenţă profesională; secret profesional; comportament deontologic. Prima calitate a auditorului (expert contabil, contabil autorizat sau cenzor) este aceea de a asculta, a înţelege, apoi să examineze, să controleze şi în fine să formuleze o opinie, un aviz. Aceste stadii sunt absolut indispensabile, iar credibilitatea oricărei opinii se sprijină pe aceşti piloni, la care se adaugă cel de a aparţine unei profesii reglementată prin lege, garantă a calităţilor profesionale şi morale ale auditorilor financiari. Pagina 26 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Integritatea – presupune că auditorul trebuie să fie drept, cinstit şi sincer în executarea lucrărilor sale. Obiectivitatea – presupune că auditorul trebuie să fie corect şi să nu lase obiectivitatea să fie împiedicată de prejudecăţi sau idei preconcepute, el trebuie să aibă o comportare imparţială când întocmeşte rapoartele de audit. Independenţa – presupune că auditorul trebuie să fie şi să se manifeste liber faţă de orice interes care ar putea fi avut în vedere ca fiind incompatibil cu integritatea şi obiectivitatea sa. Integritatea şi obiectivitatea sunt calităţi primordiale care trebuie să fie proprii tuturor profesioniştilor contabili. Independenţa este o calitate esenţială, care însoţeşte integritatea şi obiectivitatea unui profesionist contabil liberal; este calitatea care permite profesionistului contabil să aplice o judecată fără idei preconcepute şi o apreciere obiectivă pentru faptele stabilite, pentru a ajunge la o opinie sau o decizie. Situaţiile în care, datorită unei lipse de independenţă, reală sau aparentă, un observator rezonabil ar avea motive să se îndoiască de obiectivitatea unui profesionist contabil sunt: implicare financiară directă sau indirectă în activitatea unui client; implicarea expertului contabil sau contabilului autorizat în activitatea unui client în calitate de membru al executivului sau ca angajat sub controlul direcţiunii; activităţile incompatibile sau contradictorii; incidenţa relaţiilor familiale şi personale asupra independenţei; onorarii. Competenţa profesională – presupune că un expert contabil sau contabil autorizat trebuie să-şi menţină nivelul de competenţă de-a lungul carierei sale profesionale; el nu trebuie să întreprindă decât lucrările pe care el însuşi, cabinetul sau societatea sa pot spera să le realizeze cu competenţă profesională. El are, de asemenea, ca obligaţie permanentă să-şi menţină cunoştinţele şi competenţa sa profesională la un nivel necesar pentru a se asigura că clientul său beneficiază de un serviciu profesional competent, ţinând seama de ultimele dezvoltări intervenite în practică, în legislaţie şi în tehnici. Competenţa profesională a profesionistului cuprinde 2 faze distincte: obţinerea unei competenţe profesionale, care necesită un nivel ridicat de formare; menţinerea (întreţinerea) competenţei profesionale, care necesită a fi în permanenţă la curent cu dezvoltările în profesiunea contabilă; în acest scop experţii contabili şi contabilii autorizaţi sunt obligaţi să respecte programele de formare stabilite de CECCAR. Pagina 27 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Secretul profesional – principiul potrivit căruia informaţiile privind activităţile unui client, obţinute cu ocazia unei misiuni, nu pot fi comunicate; trebuie să fie respectat de fiecare auditor, în afara de situaţia când acesta are obligaţia legal stabilită de a comunica aceste informaţii sau a fost expres autorizat să facă aceasta, sau are obligaţia profesională clar stabilită de a face aceasta. Expertul contabil sau contabilul autorizat are, de asemenea, obligaţia de a lua măsuri pentru a se asigura că acei colaboratori aflaţi sub controlul sau/şi persoanele de la care obţine consultanţă şi asistenţă respectă fidel principiul secretului profesional. Expertul contabil are obligaţia de a executa cu grijă, competenţă şi în conformitate cu normele profesionale, instrucţiunile clientului său, în măsura în care acestea nu sunt incompatibile cu regulile de integritate, obiectivitate si independenţă. Comportarea deontologică – profesionistul contabil trebuie să se comporte într-un mod compatibil cu buna reputaţie a profesiunii şi trebuie să se abţină de la orice conduită de natură să aducă atingere acestei reputaţii. Comportamentul deontologic are ca raţiune protecţia terţilor ca şi a fiecărui profesionist luat individual. Dubla necesitate de a asigura apărarea onoarei şi a independenţei CECCAR şi de a conferi lucrărilor membrilor săi autoritatea indispensabilă, impune acestor membrii să aibă calităţi esenţiale, cum sunt: ştiinţă, competenţă şi conştiinţă; independenţă de spirit şi dezinteres material; moralitate, probitate şi demnitate. Se impune ca fiecare membru al Corpului să facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi. 1.3. FORME DE AUDIT FINANCIAR-CONTABIL Auditul financiar-contabil presupune examinarea efectuată de un profesionist competent şi independent în vederea exprimării unei opinii motivate asupra: validităţii şi corectei aplicări a procedurilor interne stabilite de conducerea întreprinderii; imaginii fidele, clare şi complete a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de întreprindere. Rezultă că auditul financiar îşi concentrează atenţia asupra examinării profesionale a informaţiei contabile în vederea formulării unor opinii care să asigure obiectivitate şi Pagina 28 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. credibilitate atât pentru uzul intern cât şi pentru utilizatorii interesaţi referitor la datele cuprinse în contabilitatea financiară(furnizori, clienţi, bănci, etc.). Auditul îmbracă trei forme: - auditul lucrărilor financiare (Financial Statements audit); - auditul de conformitate (compliance audit); - auditul operaţional sau al conducerii (Management audit operational). Auditul lucrărilor financiare este cea mai comună formă de audit şi consta în examinarea lucrărilor financiare şi a principalelor documente contabile cu scopul de a explica o opinie asupra modului în care lucrările sunt prezentate corect şi în conformitate cu criteriile stabilite cu standardele contabile publicate şi cu prevederile legale. Auditul de conformitate se desfăşoară pentru a determina măsura în care entitatea supusă controlului se conformează cu regulile şi prevederile impuse de conducere şi alte activităţi. Criteriile stabilite cu controlul de conformitate pot include proceduri stabilite de companie sau reguli pentru instituţiile publice sau guvernamentale. Auditul operaţional şi cel al conducerii se poate diviza în auditul operaţional şi controlul conducerii. Ambii termeni se pot substitui reciproc. Auditul operaţional se limitează la operaţiile din ariile funcţionale ale activităţii şi se realizează pentru conducere. Controlul conducerii prin evaluarea diferitelor procese şi funcţii ale conducerii, a variantelor de politici şi acţiuni ale conducerii sunt analizate în funcţie de anumite standarde obiective. După adresabilitatea pe care o are auditul financiar poate fi: audit financiar extern, care se execută la cererea proprietarilor unităţii patrimoniale de către auditori pe baza mandatului (audit statutar) sau pe baza contractului de prestări servicii (audit contractual); audit intern ( la nivelul tuturor unităţilor patrimoniale definite ca atare de Legea contabilităţii ) asigurat de cei care gestioneaza patrimoniul, în condiţiile Regulamentului de aplicare a Legii contabilităţii. Auditul statutar (cenzorial), reprezintă totalitatea atribuţiilor stabilite prin lege profesionistului independent (cenzor), pentru supravegherea cu caracter permanent, a gestiunii şi verificarea conturilor anuale. Exercitarea auditului statutar se face de către cenzori care au calitatea dobândită de experţi contabili sau contabili autorizaţi. Auditul statutar (cenzorial) este de origine legală, adică obligatoriu ca efect al Legii societăţilor comerciale. El se deosebeşte de auditul contractual care se efectuează, de asemenea, permanent dar şi ocazional: Pagina 29 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. fie la cererea celor interesaţi (agenţi economici, unităţi patrimoniale); fie ca urmare a unor dispoziţii ale autorităţilor de stat, cu caracter voluntar, conjunctural, obligatoriu însă numai anumitor unităţi patrimoniale. În cadrul unui audit statutar sau contractual, trebuie să se aplice o metodologie de control care să asigure acea opinie independentă în măsură să judece sau să apere în mod egal, pe toţi utilizatorii de informaţii contabile, pe toţi participanţii la viaţa economico-socială dintr-o întreprindere, şi anume: acţionari, statul (bugetul), salariaţi, băncile, organismele de bursă, terţii debitori, terţii furnizori, eventualii cumpărători, contabilitatea naţională, etc. Obiectivele auditului statutar sunt: - supravegherea gestiunii societăţilor comerciale; - verificarea şi certificarea bilanţului contabil; - verificarea casei şi altor valori; - verificarea şi intervenţii conexe asupra atribuţiilor principale ale cenzorilor. Lucrările de audit contractual şi certificare globală a bilanţului contabil sunt supuse aceloraşi norme de lucru ca şi auditul legal şi certificarea bilanţului efectuat de cenzori. Ele se bazează pe tehnicile şi procedurile de audit care cuprind, în special, aprecierea procedurilor de audit (control) intern al întreprinderii în globalitatea lor şi colectarea elementelor probante care să-i dea profesionistului contabil o asigurare sporită privind certificarea: -regularităţii şi sincerităţii bilanţului contabil; -imaginii fidele, clare şi complete a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatului întreprinderii la încheierea exerciţiului. Auditul intern este planul de organizare şi ansamblul coordonat al tututror măsurilor adoptate în interiorul întreprinderii pentru: a proteja valorile active; a promova eficacitatea exploatării; a asigura respectarea dispoziţiilor administraţiei; a asigura fidelitatea şi exactitatea informaţiei contabile. Auditul intern cuprinde: - controlul administrativ intern; - verificarea internă a operaţiilor; - autocontrolul salariaţilor; - controlul contabil intern. Elementele de bază ale sistemului de audit intern sunt: existenţa unui plan de organizare, cuprinzând: Pagina 30 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. - definirea cât mai precisă a sarcinilor; - definirea limitelor de competenţă şi a răspunderilor; - circulaţia informaţiilor. b) competenţa şi integritatea personalului sunt esenţiale mai ales la nivelul direcţiunii. c) existenţa unei documentaţii satisfăcătoare care se referă la: - producerea informaţiilor; - arhivarea informaţiilor; Controlul înregistrărilor contabile ale operaţiilor urmăreşte verificarea contabilizării operaţiilor şi, în mod deosebit, faptul că: toate operaţiile au făcut obiectul unei înregistrări (exhaustivitate); orice înregistrare este justificată printr-o operaţie (controlul realităţii); nu există erori în contabilizarea sumelor(controlul realităţii). Indiferent de mărimea întreprinderii, stabilirea măsurilor de audit intern se recomandă a fi făcută cu respectarea Normelor de audit din care decurg următoarele reguli generale: Regula bunei organizări – implică punerea în funcţie a unui plan de organizare; Regula integrării procedurilor – constă în utilizarea unor proceduri care să permită posibilitatea verificării unei informaţii cu alta şi posibilitatea efectuării unor controale reciproce; Regula permanenţei procedurilor – implică ca procedurile introduse să fie respectate în permanenţă; Regula universalităţii aplicării procedurilor – implică imposibilitatea unor persoane, activităţi sau compartimente să se deroge de la regulile stabilite de exercitare a procedurilor auditului intern; Regula independenţei obiectivelor – constă în aceea că obiectivele auditului intern trebuie să fie îndeplinite independent de metodele, procedurile şi mijloacele întreprinderii; Regula bunei informări – constă în necesitatea ca informaţia să fie pertinentă, disponibilă, accesibilă, utilă, obiectivă, clară, cu un cost adaptat rolului său şi verificabilă; Regula concordanţei cu necesităţile întreprinderii – obligă adaptarea auditului intern la caracteristicile întreprinderii şi ale mediului înconjurător – extern întreprinderii. Prin modalitatea sa de concepţie şi organizare, auditul intern asigură că: toate operaţiile mişcărilor patrimoniale ale întreprinderii sunt înregistrate (verificarea exhaustivităţii înregistrărilor); toate operaţiile contabile transpun corect operaţiile reale (verificarea realităţii înregistrărilor); Pagina 31 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. toate activele întreprinderii sunt protejate; aceeaşi operaţie este totdeauna transpusă după aceeaşi metodă de înregistrare; toate documentele justificate elaborate de întreprindere pentru consemnarea operaţiilor sale patrimoniale întrunesc condiţiile cerute elementelor probante; toate operaţiile sunt executate în conformitate cu dispoziţiile întreprinderii. Aflată în primii ani de desfăşurare, activitatea de audit financiar contabil din ţara noastră prezintă posibilităţi de amplificare şi îmbunătăţire permanentă, ţinând seama de normele internaţionale, precum şi de experienţa unor reputaţi specialişti din străinătate. În prezent, în majoritatea ţărilor lumii, auditorii se bucură de un statut profesional distinct. Pot fi identificate trei mari categorii de auditori: independenţi; interni; guvernamentali. Auditorii independenţi îndeplinesc serviciul pentru un anumit client pe baza unei taxe. La baza desfăşurării activităţii stă conceptul “independenţei auditorului” conform căruia se cere acestuia să nu fie părtinitor în nici o împrejurare şi să-i reasigure pe cei ce utilizează informaţiile financiar-contabile de integritate şi obiectivitate. Pentru a practica profesia, auditorii trebuiesc înregistraţi. Auditorii interni sunt salariaţi ai unităţii. Ei asistă conducerea întreprinderii în îndeplinirea responsabilităţilor cer le revin. Aceasta presupune asigurarea că prin controlul intern se realizează apărarea bunurilor, controlul acurateţei şi încrederii financiare, promovarea eficienţei. Auditorii guvernamentali sunt salariaţi ai diferitelor Agenţii Guvernamentale. Funcţiile lor se extind dincolo de examinarea lucrărilor financiare şi atestarea sincerităţii acestora. Principalele caracteristici ale auditului guvernamental se referă la faptul că acesta este un control financiar şi de conformitate: verifică dacă informaţiile financiare sunt conduse în mod corect; verifică dacă raporturile financiare sunt prezentate în mod rezonabil; verifică dacă entitatea se conformează cu legile în vigoare; verifică dacă obiectivele stabilite de autorităţi au fost îndeplinite; este un control de economicitate şi eficienţa. 1.4 COMPARAŢIE ÎNTRE AUDITUL INTERN ŞI AUDITUL EXTERN Pagina 32 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. 1.4.1 RAPORTUL DINTRE AUDITUL INTERN ŞI AUDITUL EXTERN LA SOCIETĂŢILE COMERCIALE Auditul extern se caracterizează astfel: se execută la cererea proprietarilor unităţii patrimoniale, de către auditori pe baza mandatului (audit statutar) sau pe baza contractului prestări servicii (audit contractual); are drept scop colectarea elementelor probante pentru exprimarea unei opinii cu privire la regularitatea şi sinceritatea contabilităţii şi că sinteza acesteia dau o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor şi nu are ca scop urmărirea obţinerii rezultatelor prevăzute în bugete sau rapoarte prin situaţii financiare sau conturi anuale; auditul extern reprezintă o garanţie pentru terţi şi pentru controlul extern al Statului că informaţia financiară este credibilă; este independent şi remunerat cu onorarii. Auditul intern este exercitat de angajaţii celui care gestionează patrimoniul şi este subordonat administraţiei unităţii patrimoniale, fiind remunerat cu salarii. Auditul extern trebuie să ia în considerare activităţile specifice auditului intern şi efectele acestora, dacă există, asupra procedurilor de audit extern. Auditul intern înseamnă o activitate de evaluare în cadrul unei entităţi, activitate care reprezintă un serviciu efectuat în favoarea entităţii. Funcţiile sale include, printre alte lucruri, examinarea, evaluarea şi monitorizarea corectitudinii şi eficienţei sistemelor contabile şi de control intern. Auditul intern este o componentă a entităţii. Indiferent de gradul de autonomie şi obiectivitate a auditului intern, acesta nu poate să atingă acelaşi grad de independenţă aşa cum cere din partea auditorului extern atunci când exprimă o opinie asupra situaţiilor financiare. Auditorul extern are responsabilitate unică asupra unei opinii de audit şi această responsabilitate nu este diminuată în nici un fel de folosirea auditului intern. Toate raţionamentele referitoare la auditarea situaţiilor financiare sunt cele care aparţin auditorului extern. Auditorul extern trebuie să înţeleagă de o maniera suficientă activităţile de audit intern pentru a colabora la planificarea auditului şi pentru a dezvolta un mod eficient de abordare a auditului. Pagina 33 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. În cursul etapei de planificare a auditului, auditorul extern trebuie să efectueze o evaluare preliminară asupra funcţiei auditului intern în cazul în care consideră că auditul intern este relevant pentru auditarea externă a situaţiilor financiare în anumite domenii de audit. Atunci când se încearcă înţelegerea şi se efectuează o evaluare preliminară a funcţiei auditului intern, criteriile importante sunt: Statutul organizaţional: statutul specific auditului intern în cadrul entităţii şi efectul pe care îl are acesta asupra capacităţii sale de a fi obiectiv; Aria de aplicabilitate a funcţiei: natura şi gradul de cuprindere al auditului intern; Competenţa tehnică: dacă auditul intern este realizat de persoane ce au o pregătire tehnică adecvată şi competenţa ca auditori interni; Atenţia acordată menţinerii profesionalismului: dacă auditul intern este corespunzător planificat, supervizat, revizuit şi documentat. Atunci când intenţionează să utilizeze munca auditorului intern, auditorul extern va trebui să aibă în vedere planul auditorului intern pentru perioada respectivă şi să discute în faza cât mai incipientă posibilă. Legătura cu auditul intern este mai eficientă atunci când întâlnirile au loc la intervale corespunzătoare în cadrul perioadei de timp respective. Auditorul extern trebuie sa fie avizat, să aibă acces la rapoartele relevante de audit intern şi să fie permanent informat asupra oricăror aspecte semnificative care intră în atenţia auditorului intern şi care pot afecta activitatea auditorului extern. Atunci când auditorul extern intenţionează să se folosească de rezultate specifice de audit intern, auditorul extern trebuie să evalueze şi să testeze acele rezultate pentru a confirma gradul de adecvare a acestora scopurilor auditului extern. Evaluarea rezultatelor specifice activităţii de audit intern implică luarea în considerare a gradului de adecvare a ariei de aplicabilitate a activităţii şi al programelor corespunzătoare şi dacă evaluarea preliminară a auditului intern rămâne adecvată. Natura, durata şi gradul de cuprindere al activităţii specifice de audit intern depinde de raţionamentul auditului extern ca şi riscul şi pragul de semnificaţie a ariei luate în considerare, de evaluarea preliminară a auditului intern şi de evaluarea activităţii specifice auditului intern. Auditorul extern va înregistra concluziile referitoare la activitatea de audit intern, care a fost evaluată şi testată. 1.4.2. RAPORTUL DINTRE AUDITUL PUBLIC INTERN ŞI AUDITUL EXTERN LA INSTITUŢIILE PUBLICE Pagina 34 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Auditul public intern este exercitat de o structură specializată, organizată în condiţiile legii la nivelul instituţiei publice în cauză sau, după caz, de instituţia publică ierarhic superioară, structură subordonată conducătorului instituţiei publice în care este organizat. Auditul extern este exercitat de o structură sau de o persoana care este organizată în afara structurii organizatorice a instituţiei publice auditate. Certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară, exercitată de o terţă persoană din afara instituţiei publice ale cărei bilanţ contabil şi cont de execuţie bugetară sunt auditate, pe bază de contract, este de natura auditului public intern, dacă persoana respectivă figurează în lista cuprinzând persoanele agreate de Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern şi controlul financiar preventiv. 1.4.3. RAPORTUL DINTRE AUDITUL INSTITUŢIILOR PUBLICE ŞI AUDITUL AGENŢILOR ECONOMICI Auditul public intern al instituţiilor publice se exercită în baza Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999, în timp ce auditul agenţilor economici se realizează în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată. În cazul agenţilor economici care utilizează fonduri publice şi/sau administrează patrimoniul public ori care beneficiază de drepturi exclusive sau speciale, şi numai cu privire la acestea, auditul poate fi efectuat de instituţia publică care le-a alocat fondurile, le-a dat spre administrare patrimoniul sau le-a conferit drepturile exclusive sau speciale. Deosebirea esenţială între cele două categorii de audit este însă aceea că, în timp ce numărul agenţilor economici de drept privat se focalizează asupra conformităţii de tip financiar-contabil a operaţiunilor efectuate de cel auditat, auditul instituţiilor publice se focalizează asupra calităţii şi performanţei de management care include controlul de conformitate financiar-contabil ca pe o parte. Această diferenţă rezultă din deosebirea criteriilor de comportament ale celor două entităţi: profitul – în cazul agenţilor economici şi buna gestiune a banului şi a patrimoniului public – în cazul instituţiilor publice. 2. AUDITUL PUBLIC INTERN LA INSTITUŢIILE PUBLICE DIN ROMÂNIA 2.1. AUDITUL PUBLIC INTERN – OBIECTIVE GENERALE ŞI CARACTERISTICI Pagina 35 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. În România, auditul public intern este o activitate organizată independent în structura unei instituţii publice şi în directa subordonare a conducătorului acesteia, care constă în efectuarea de verificări, inspecţii şi analize ale sistemului de control intern, în scopul evaluării obiective a măsurii în care acesta asigură îndeplinirea obiectivelor instituţiilor publice şi utilizarea resurselor în mod economic, eficace şi eficient şi pentru a raporta conducerii constatările făcute, slăbiciunile identificate şi măsurile propuse de corectare a deficienţelor şi de ameliorare a performanţelor sistemului de control intern. Auditul public intern reprezintă o verificare de tip endogen şi ex post. În legătură cu caracterul ex post al auditului public intern al instituţiilor publice trebuie menţionat că acest caracter se referă la o operaţiune sau la o decizie, în timp ce, cu referire la activitatea globala desfăşurată de sistemul auditat la nivelul unui an calendaristic, auditul public intern are un caracter concomitent. Acest caracter rezultă din trăsătura auditului public intern de a urmări o operaţiune sub aspectul obiectivelor specifice de verificare pe tot lanţul sau de desfăşurare. Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate de instituţia publică sau care sunt în responsabilitatea acesteia, inclusiv asupra activităţii instituţiilor subordonate şi asupra utilizării de către terţi, indiferent de natura juridică a acestora, a fondurilor publice gestionate de aceştia din urmă în baza unei finanţări realizate de către instituţia publică în cauză sau de către o instituţie subordonată acesteia. Operaţiunile care fac obiectul auditului public intern sunt examinate, de regulă, pe tot parcursul acestora, din momentul iniţierii până în momentul finalizării executării lor efective. Obiectivele urmărite de compartimentul de audit public intern sunt următoarele: certificarea anuală a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară; examinarea legalităţii, regularităţii şi conformităţii operaţiunilor, identificând erorile, risipa, gestiunea defectuoasă şi fraudele, şi, pe această bază, propunerea de măsuri şi soluţii pentru recuperarea pagubelor şi sancţionarea celor vinovaţi, după caz; examinarea sistemului contabil şi a fiabilităţii acestuia, ca principal instrument de cunoaştere, gestiune şi control patrimonial şi al rezultatelor obţinute; examinarea regularităţii sistemelor de fundamentare a deciziilor de planificare, programare, organizare, coordonare, urmărire şi control al îndeplinirii deciziilor; evaluarea economicităţii, eficacităţii şi eficienţei cu care sistemele de conducere şi execuţie din cadrul instituţiei publice şi la nivelul unui program/proiect utilizează resurse financiare, umane sau materiale pentru îndeplinirea obiectivelor şi obţinerea rezultatelor stabilite; Pagina 36 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. identificarea slăbiciunilor sistemelor de conducere şi de control, precum şi a riscurilor asociate unor astfel de sisteme, unor programe/proiecte sau unor operaţiuni şi propunerea de măsuri pentru corectarea acestora şi pentru diminuarea riscurilor, după caz. De asemenea, compartimentul de audit public intern este obligat să auditeze următoarele activităţi şi operaţiuni: deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare; angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de plată, inclusiv din fondurile comunitare; vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţii administrativ-teritoriale; concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale; plăţile din fonduri publice, inclusiv din fonduri de la Comunitatea Europeană; constituirea veniturilor publice în legătură cu autorizarea şi stabilirea titlurilor de creanţă, precum şi facilităţile acordate la încasarea titlurilor de creanţă. Caracteristicile operaţiunilor verificate de auditul public intern sunt următoarele: conformitatea operaţiunilor activităţilor sau a acţiunilor: legalitatea: obiectul auditului public intern respectă prevederile legale în materie; - regularitatea: obiectul auditului public intern respectă prevederile care se referă la modalităţi, proceduri, scheme sau la modele de efectuare, execuţie sau desfăşurare; - încadrarea în plafoanele valorice: obiectul auditului public intern nu antrenează depăşirea plafonului valoric maxim aprobat pentru acea operaţiune, acţiune sau activitate; b) economicitatea operaţiunilor, activităţilor sau a acţiunilor: - obiectul auditat realizează condiţia costului minim în condiţiile date. Costul minim se evaluează prin determinarea costului de oportunitate al realizării obiectului auditat; c) eficacitatea operaţiunilor, activităţilor sau a acţiunilor: - obiectul auditat realizează condiţia de atingere a obiectivului stabilit prin realizarea sa. Atingerea obiectivului stabilit trebuie să se realizeze într-o marjă pe care auditorul o consideră rezonabilă; d) eficienţa operaţiunilor, activităţilor sau a acţiunilor: - reprezintă o corelare între economicitate şi eficacitate, în sensul unei optimizări a celor două caracteristici, în condiţiile realizării obiectului auditat; e) oportunitatea temporală a realizării obiectului auditat: Pagina 37 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. - se analizează dacă momentul în care obiectul auditat s-a realizat, a fost cel mai propice sub aspectul asigurării atingerii obiectivului stabilit; f) oportunitatea structurală a realizării obiectului auditat: - se analizează dacă obiectul auditat s-a realizat în acea conjunctură acţională, normativă, etc., care să confere cel mai înalt grad de eficienţă. De asemenea, se analizează modul în care realizarea obiectului auditat se încadrează într-o structură mai largă de operaţiuni, activităţi sau acţiuni; g) acoperirea riscului intern asociat realizării operaţiunilor, activităţii sau acţiunii auditate: - se evaluează modul şi gradul în care realizarea obiectului auditat a antrenat riscuri interne (economice, tehnice, financiare, etc.) precum şi modul şi gradul în care aceste riscuri interne au fost acoperite a priori de managementul sistemului auditat; h) acoperirea riscului de sistem asociat realizării operaţiunii, activităţii sau acţiunii auditate: - se evaluează modul şi gradul în care realizarea obiectului auditat a antrenat riscuri de sistem (economice, tehnice, funcţionale, etc.), precum şi modul şi gradul în care aceste riscuri de sistem au fost acoperite a priori de managementul sistemului auditat; i) conectarea sistemului, prin realizarea obiectului auditat, la viitor: - modul şi gradul în care, prin realizarea obiectului auditat, sistemul în care s-a realizat acel obiect este asigurat împotriva epuizării funcţionale şi/sau primeşte impulsuri noi de dezvoltare, stabilitate şi perfecţionare specifice. 2.2. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA AUDITULUI PUBLIC INTERN Auditul public intern se organizează în mod independent în structura fiecărei instituţii publice, sub forma unui compartiment specializat constituit din una sau mai multe persoane, astfel încât personalul de specialitate angajat în acesta denumit auditor public intern, să nu fie implicat în vreun fel în îndeplinirea activităţilor pe care le auditează. Auditorul public intern trebuie să-şi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv, independent, cu profesionalism şi integritate, conform prevederilor normelor şi procedurilor specifice activităţii de audit şi să respecte prevederile codului de etică, normele şi instrucţiunile ce se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice. Pagina 38 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. În realizarea atribuţiilor sale, şeful compartimentului de audit public intern sau, după caz, persoana care exercită atribuţiile de audit public intern se subordonează şi raportează direct conducătorului instituţiei. Conducătorul instituţiei publice aprobă planul anual de audit public intern care se stabileşte pe baza evaluării riscului asociat diferitelor structuri, activităţi, programe/proiecte sau operaţiuni, precum şi prin consultare cu instituţiile publice ierarhic superioare. La elaborarea planului de audit public intern se va ţine seama de recomandările unitare ale Ministerului Finanţelor Publice. Trăsăturile generale ale planului de audit public intern sunt următoarele: planul de audit public intern se întocmeşte anual de compartimentul de audit public intern; proiectul planului anual de audit public intern este elaborat, în cazul ordonatorilor principali de credite, până la data de 30 noiembrie a anului precedent anului pentru care se elaborează, însoţit de un referat de justificare a modului în care au fost selectate obiectivele, activităţile sau operaţiunile care au fost cuprinse în plan; proiectul planului anual de audit public intern este elaborat, în cazul ordonatorilor secundari de credite, până la data de 10 decembrie a anului anterior anului pentru care se elaborează, însoţit de un referat de justificare a modului in care au fost selectate obiectivele, activităţile sau operaţiunile care au fost cuprinse în plan; proiectul planului anual de audit public intern este elaborat, în cazul ordonatorilor terţiari de credite, până la data de 20 decembrie a anului precedent anului pentru care se elaborează, însoţit de un referat de justificare a modului în care au fost selectate obiectivele, activităţile sau operaţiunile care au fost cuprinse în plan; planul anual de audit public intern este aprobat de conducătorul instituţiei publice; planul annual de audit public intern aprobat poate fi modificat, sau completat, la propunerea şefului compartimentului de audit public intern sau la iniţiativa conducătorului instituţiei publice, de către acesta, ori de câte ori apar indicii sau circumstanţe care semnifică apariţia unor noi riscuri interne sau de sistem, modificarea gradului de risc al activităţilor sau operaţiunilor deja cuprinse în plan, modificarea fondului de timp disponibil, sau alte elemente decizionale, toate de natură să conducă la necesitatea realocării fondului de capacitate de audit pe obiectivele planului; pentru activităţile şi operaţiunile care au legătură nemijlocită cu certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară, obiectivele cuprinse în planul de audit public intern vor fi defalcate pe trimestre şi pe luni, după caz; Pagina 39 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. se va avea în vedere ca activităţile de audit public intern aferente certificării bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară, cuprinse în planul de audit public intern, să nu depăşească 40-50% din capacitatea de audit a compartimentului respectiv(fondul de timp anual disponibil în zile-an); Pentru întocmirea planului de audit public intern se au în vedere câteva principii generale: principiul completitudinii – nici o activitate desfăşurată de instituţia publica nu poate fi exclusă de la exercitarea auditului public intern; principiul prudenţial – orice activitate sau operaţiune trebuie să fie cuprinsă în planul de audit public intern cel putin o dată la trei ani; principiul permanentei observări – o activitate sau o operaţiune prevăzută în planul de audit public intern va face obiectul auditării pe tot parcursul auditării ei; principiul oportunităţii – obiectivele prevăzute în planul de audit public intern vor fi stabilite prin analiza şi evaluarea gradului şi a iminenţei riscului asociat; principiul ierarhizării competenţei teritoriale – instituţia publică corespunzătoare ordonatorilor de credite secundari sau terţiari este auditată ca întreg (la nivelul conducătorului acesteia) de instituţia publică de rang imediat superior. La întocmirea planului de audit public intern se va ţine seama şi de o serie de criteriisemnal care sunt de natură să releve situaţii negative acute sau cu potenţial de acutizare în anul pentru care se elaborează planul de audit public intern. Câteva dintre aceste criterii-semnal sunt: deficienţe constatate în rapoartele de audit anterioare; deficienţe constatate în procesele verbale încheiate în urma inspecţiilor de audit public intern; deficienţe consemnate în rapoartele Curţii de Conturi şi dinamica unor riscuri interne sau de sistem; evaluarea impactului unor modificări petrecute în mediul în care evoluează sistemul auditor; Planul de audit cuprinde următoarele elemente (anexa 1 şi anexa 2) : scopul acţiunii de auditare; obiectivele acţiunii de auditare; identificarea/descrierea activităţii sau a operaţiunii supuse auditului public intern; identificarea/descrierea unităţii sau a structurii organizatorice la care se va desfăşura acţiunea de auditare; Pagina 40 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. durata acţiunii de auditare; perioada supusă auditării; numărul de auditori antrenaţi în acţiunea de auditare; precizarea elementelor presupun utilizarea unor cunoştinţe de specialitate, precum şi a numărului de specialişti cu care urmează să se încheie contracte de servicii de expertiză/consultanţă(daca e cazul); numărul de auditori care urmează să fie atraşi în acţiunile de audit public intern din cadrul structurilor descentralizate. Scopul certificării bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară îl constituie asigurarea garanţiei pentru conducătorul instituţiei publice că bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetară oferă o imagine fidela, clară şi completă privind buna gestiune financiară. Principiile care stau la baza realizării certificării: exhaustivitatea(integralitatea) – toate operaţiunile care privesc instituţia publică sunt înregistrate în contabilitate pe baza documentelor justificative; realitatea – toate elementele patrimoniale din evidenţe contabile corespund cu cele identificabile fizic şi toate elementele de activ, pasiv, de venituri şi cheltuieli reflectă valori reale, există şi privesc instituţia publica în cauză; toate informaţiile prezentate prin conturile anuale trebuie să fie justificate şi certificate; corecta înregistrare în contabilitate şi corecta prezentare în conturile anuale a operaţiunilor, adică aceste operaţiuni trebuie: să fie contabilizate în perioada corespunzătoare, urmărindu-se deci respectarea independenţei exerciţiilor financiare(criteriul perioadei corecte); să fie corect evaluate, adică sumele să fie bine determinate, aritmetic exacte, urmărindu-se respectarea tuturor regulilor şi principiilor contabile, precum şi a metodelor de evaluare(criteriul corectei evaluări); să fie înregistrate în conturile corespunzătoare, conform planului de conturi pentru instituţiile publice(criteriul corectei imputări); să fie corect totalizate, centralizate, astfel încât să li se asigure o prezentare în conturile anuale conformă cu regulile de vigoare (criteriul corectei prezentări în conturile anuale). Documentaţia necesară pentru certificare: bilanţul contabil; contul de execuţie bugetară; acte financiare şi de gestiune; evidenţe contabile; Pagina 41 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. orice alte documente justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate. Unele precizări privind certificarea: certificarea se face la nivelul fiecărei instituţii publice care, potrivit legii, are obligaţia să întocmească bilanţ contabil şi cont de execuţie bugetară şi are organizat compartiment de audit public intern; pentru instituţiile publice care nu au organizat compartiment propriu de audit public intern, certificarea se va efectua de instituţia publica ierarhic superioară sau prin auditori externi, conform art. 28 din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999. Raportul privind certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară se caracterizează prin următoarele: se referă exclusiv la verificările efectuate, constatările făcute şi la concluziile desprinse în procesul de certificare a bilanţului contabil şi a contului de certificare bugetară. Cuprinde o prezentare sintetică a modului în care s-a efectuat verificarea, a materialelor, documentelor şi a actelor examinate, a tehnicilor, metodelor şi a procedurilor utilizate pentru îndeplinirea obiectivelor certificării; Se întocmeşte în trei exemplare, dintre care unul însoţeşte bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetară, al doilea rămâne la auditor, iar al treilea rămâne la cel auditat. Inspecţia de audit public intern reprezintă verificarea efectuată la faţa locului în cursul derulării unei operaţiuni, în scopul constatării unor eventuale abateri de la legalitate sau regularitate şi al luării de măsuri pentru protejarea fondurilor publice şi a patrimoniului public şi pentru repararea prejudiciului produs. Inspecţia de audit public intern este efectuată de o structură specializată din cadrul compartimentului de audit intern şi se caracterizează prin următoarele: se referă la fapte sau la aspecte legate de orice operaţiune, activitate sau acţiune desfăşurată la nivelul instituţiei publice; se realizează la faţa locului; are un caracter punctual, eventualele necesităţi de dezvoltare a verificării urmând să facă obiectul activităţilor ulterioare de audit; se finalizează cu un act constatator bilateral, semnat şi înregistrat atât de inspectorul auditor,cât şi de cel inspectat; constituie o atribuţie specifică de audit public intern, cu caracter operativ; asigură estimarea cantitativă a eventualelor prejudicii(efective sau potenţiale); propune măsuri operative şi soluţii pentru recuperarea pagubelor şi sancţionarea celor vinovaţi, după caz; Pagina 42 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. ia măsuri operative minimale pentru stoparea sau limitarea fenomenelor negative generatoare de prejudicii (în mod efectiv sau potenţial) sau de alte disfuncţionalităţi constatate. Faptul generator al inspecţiei auditului public intern: sesizarea contabilului-şef din structurile de control financiar preventiv propriu al instituţiilor publice cu privire la efectuarea de operaţiuni pe propria răspundere a conducătorului instituţiei publice, fără viza de control financiar preventiv; indicaţii de orice natură privind unele abateri de la legalitate sau regularitate în efectuarea de operaţiuni, desfăşurarea de activităţi sau în realizarea de acţiuni: sesizări din interiorul sau din exteriorul sistemului inspectat; autosesizări ale organului de inspecţie; concluzii cuprinse în acte de audit anterioare, în alte acte de control ale diverselor intuiţii de control; informaţii din mass-media; orice alte indicii relevante. Inspecţii de audit public intern efectuează numai structurile specializate ale Ministerului Finanţelor (din aparatul central şi din aparatul teritorial). În acest sens, prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 82/2000 s-a stabilit un compartiment în cadrul D.G.A.P.I., respectiv al S.A.P.I.., care urmează să efectueze inspecţiile de audit public intern. Inspecţiile de audit public intern la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi ai bugetelor fondurilor speciale sunt efectuate de serviciul specializat organizat la nivelul D.G.A.P.I. din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Inspecţiile de audit public intern la ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, la ordonatorii secundari şi terţiari de credite sunt efectuate de structurile specializate ale S.A.P.I., respectiv ale D.A.P.I.., organizate la nivelul direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene, respectiv ale municipiului Bucureşti. Procedura de realizare a inspecţiei de audit public intern: pe baza sesizării sau a indiciilor legate de abateri de la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor, activităţilor sau a acţiunilor, compartimentul de inspecţie stabileşte scopul şi obiectivele acţiunii concrete ale inspecţiei de audit public intern; pe baza scopului şi a obiectivelor stabilite se întocmeşte, dacă este cazul, tematica inspecţiei de audit piblic intern şi se stabilesc metodele, tehnicile şi procedeele de lucru; în cazul în care faptul generator al inspecţiei de audit public intern se referă la alte situaţii decât cea a sesizării transmise de contabilul-şef, ordinul de serviciu pentru efectuarea inspecţiei de audit public intern se semnează de şeful D.G.A.P.I. pentru aparatul central al Pagina 43 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Ministerului Finanţelor Publice, respectiv de directorul general al direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aparatul teritorial al Ministerului Finanţelor Publice, pe baza unui referat de justificare întocmit de şeful compartimentului de inspecţie de audit public intern pentru aparatul central al Ministerului Finanţelor Publice, respectiv de şeful S.A.P.I. pentru aparatul teritorial al Ministerului Finanţelor Publice; inspecţia de audit public intern se efectuează în cel mai scurt timp posibil, asigurând totodată fundamentarea constatărilor şi a concluziilor. Performanţa unei operaţiuni, activităţi sau acţiuni se referă la gradul de adecvare a acelei operaţiuni, activităţi sau acţiuni la obiectivele strategice ori tactice ale sistemului auditat sau la criteriile generale de eficienţă. Auditul public intern va analiza şi va evalua performanţa operaţiunii, activităţii sau acţiunii auditate. Performanţa deciziei economice se referă la analizarea măsurii în care decizia cu privire la o operaţiune, activitate sau acţiune îndeplineşte criteriile de: economicitate; eficacitate; eficienţă; economicitatea – se refera la analizarea costului de oportunitate al deciziei manageriale auditate. Se va urmări stabilirea gamei de costuri de oportunitate aferente deciziei şi se va selecta costul minim de oportunitate. Dacă acesta nu corespunde cu costul de oportunitate al deciziei manageriale auditate, se va concluziona că această decizie nu respectă criteriile de economicitate; eficacitatea – se referă la analizarea eficacităţii deciziei manageriale auditate. Se va stabili abaterea efectului real faţă de efectul calculat. Dacă aceasta abatere se va încadra într-o marja prestabilită, se va aprecia că decizia este eficace. Eficienţa – eficienţa deciziei manageriale(referitoare la o operaţiune, o activitate sau o acţiune) reprezintă un optim analitic între economicitate şi eficacitate. Ca urmare, auditorul va întocmi perechile de economicitate-eficacitate pentru a stabili compatibilitatea dintre cele două caracteristici ale deciziei şi pentru a selecta astfel perechea dezirabilă. Auditorii publici interni îşi desfăşoară activitatea pe bază de ordin de serviciu scris, aprobat de către conducătorul instituţiei publice şi care prevede în mod explicit scopul, obiectivele şi durata auditului. Pagina 44 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Auditorii publici interni au acces la toate datele şi informaţiile pe care le consideră relevante pentru scopul şi obiectivele precizate în ordinul de serviciu, iar personalul de conducere şi personalul de execuţie implicat în activitatea auditată au obligaţia să ofere toate documentele solicitate şi sprijinul necesar desfăşurării în bune condiţii a auditului public intern. Ori de câte ori efectuarea auditului potrivit ordinului de serviciu presupune utilizarea unor cunoştinţe de specialitate din alte domenii decât cele cerute prin fişa postului auditorilor publici interni, şeful compartimentului de audit public intern poate recurge, cu aprobarea conducătorului instituţiei publice căruia îi raportează, la contactarea externă de servicii de expertiză, consultanţă. Constatările auditului public intern sunt cuprinse în raportul de audit public intern care trebuie să reflecte ordinul de serviciu primit, modul de desfăşurare a auditului, constatările făcute, concluziile şi recomandările auditorilor publici interni, împreună cu întreaga documentaţie care susţine respectivele constatări, concluzii şi recomandări. De asemenea, odată cu raportul de audit public intern trebuie prezentate obligatoriu şi punctele de vedere ale persoanelor implicate în activităţile auditate, îndeosebi ale acelora în legătură cu care se semnalează deficienţe sau care pot fi afectate de măsurile recomandate în raportul de audit public intern. În situaţiile în care s-a constatat săvârşirea unor fapte calificate de lege ca fiind contravenţii se va întocmi proces-verbal de constatare şi de sancţionare a contravenţiilor. 2.2.1. ORGANIZAREA AUDITULUI PUBLIC INTERN LA NIVELUL ORDONATORILOR PRINCIPALI DE CREDITE Auditul public intern se organizează, în mod obligatoriu, la ordonatorii principali de credite, responsabilitatea pentru aceasta revenind ordonatorilor de credite respectivi. Ordonatorii principali de credite vor analiza oportunitatea înfiinţării structurilor proprii de audit public intern la nivelul instituţiilor/unităţilor subordonate sau aflate sub autoritatea lor. Această analiză de oportunitate se va efectua având în vedere următoarele criterii: volumul anual al fondurilor publice utilizate; numărul instituţiilor/unităţilor subordonate şi gradul de dispersie teritorială a acestora; numărul de personal al instituţiei publice în ansamblu, precum şi ponderea numărului de personal repartizat pe structuri subordonate; în cazul în care ordonatorul principal de credite decide să nu organizeze compartiment propriu de audit public intern la nivelul structurilor subordonate, auditul acestor structuri va fi Pagina 45 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. asigurat de compartimentul de audit public intern de la nivelul ordonatorului de credite de rang imediat superior; fostele structuri de control financiar de gestiune vor fi absorbite de cele de audit public intern, acestea din urmă preluând, alături de atribuţiile conferite prin Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, toate atribuţiile fostelor structuri de control financiar de gestiune; acolo unde nu fiinţau structuri de control financiar de gestiune se vor înfiinţa structuri de audit public intern conform prevederilor art. 6 alin.(1) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999. La fundamentarea schemei de personal pentru structurile de audit public intern înfiinţate se vor avea în vedere următoarele criterii: numărul de posturi: se recomandă drept coeficient normativ minimal un auditor la 40 de posturi, iar drept coeficient normativ maximal, un auditor la 30 de posturi; în cazul în care ordonatorul principal de credite decide, conform criteriilor menţionate, să înfiinţeze comportament de audit public intern la nivelul unor structuri instituţionale subordonate, auditul public intern al acestor structuri va fi asigurat de compartimentul de audit organizat la nivelul ordonatorului de credite de rang imediat superior. La nivelul central Ministerul Finanţelor Publice organizează activitatea de audit public intern prin Direcţia generală de audit public intern (D.G.A.P.I.) care se subordonează ministrului finanţelor. D.G.A.P.I. asigură auditul public intern al activităţii proprii şi îndrumarea metodologică a compartimentelor de audit public intern organizate la nivelul ordonatorilor principali de credite. La nivelul aparatului teritorial al Ministerului Finanţelor Publice (direcţii generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti) auditul public intern este organizat prin Serviciul de audit public intern(S.A.P.I.) la nivelul judeţelor şi prin Direcţia de audit public intern(D.A.P.I.) la nivelul Direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat a municipiului Bucureşti, care se subordonează directorului general. La nivelul ordonatorilor secundari şi terţiari de credite, în cazul în care ordonatorul principal de credite decide organizarea compartimentului de audit public intern la nivelul acestor două categorii de ordonatori, metodologia aplicată va fi cea prevăzută pentru ordonatorii principali de credite. La nivelul agenţilor economici care beneficiază de drepturi exclusive sau speciale, care sunt în coordonarea unei instituţii publice sau la care statul deţine mai mult de 70% din numărul de voturi în adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor, nu se organizează Pagina 46 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. compartimente de audit intern în sensul Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999. pentru utilizarea fondurilor publice sau/şi administrarea patrimoniului public, auditul public intern poate fi exercitate de instituţia publica care gestionează fonduri publice sau de autoritatea publică care dă în administrare patrimoniul public ori de instituţia publica care a acordat drepturile speciale sau exclusive. 2.2.2. PERSONAL ORGANIZAREA AUDITULUI PUBLIC INTERN LA NIVELUL INSTITUŢIILOR PUBLICE CU MAI PUŢIN DE 25 DE POSTURI ÎN SCHEMA DE În cazul unei subordonări ierarhice faţă de o instituţie publică. La o instituţie publică cu un număr de posturi mai mic de 25 organul ierarhic superior poate decide să nu se organizeze distinct activitatea de audit public intern. În această situaţie, auditul public intern al instituţiilor publice în cauză se asigură de către compartimentul de audit public intern din cadrul organului ierarhic superior al acesteia. b) În cazul unei autonomii ierarhice În cazul unei autonomii ierarhice, dacă conducătorul instituţiei publice în cauză decide să nu înfiinţeze compartiment propriu de audit public intern, va proceda astfel: va comunica această decizie direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat, respectiv a municipiului Bucureşti, informând şi despre modalitatea în care înţelege să realizeze certificarea anuală a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară (prin persoane desemnate de direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat sau prin persoane fizice ori juridice externe agreate); în cazul în care certificarea anuală a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară urmează să fie făcute prin persoane desemnate de direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat, aceste persoane vor fi desemnate de directorul general din cadrul personalului angajat la S.A.P.I., respectiv D.A.P.I., la propunerea şefului comportamentului respectiv. Acceptarea sau respingerea solicitării de certificare se face în urma analizei fondului de timp de muncă disponibil la nivelul compartimentului, a gradului de acoperire cu sarcini a personalului specializat, precum şi a altor criterii, astfel încât să nu fie afectată îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare şi în fişa postului; Pagina 47 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. în cazul prevăzut la aliniatul precedent solicitantul va încheia cu direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, un contract anual de audit public intern şi certificare; în cazul în care certificarea anuală a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară urmează să fie făcută prin persoane fizice sau juridice agreate, conducătorul instituţiei publice în cauză va solicita de la direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, lista cuprinzând persoanele agreate de Ministerul Finanţelor Publice pentru aceste atribuţii. După alegerea persoanei agreate care va realiza certificarea, conducătorul instituţiei publice solicitante va transmite la S.A.P.I., respectiv D.A.P.I., copia de pe contractul de certificare încheiat în acest sens. Persoanele care figurează în aceste liste vor fi reatestate în această calitate de Ministerul Finanţelor Publice prin intermediul S.A.P.I., respectiv al D.A.P.I., pentru fiecare exerciţiu financiar, pe baza următoarelor criterii: pentru persoane fizice: să îndeplinească condiţiile cerute auditorilor publici interni, prevăzute de prezentele norme metodologice; să susţină o testare profesională la S.A.P.I., respectiv D.A.P.I., pe probleme de audit public intern, cu accent pe certificarea bilanţurilor contabile şi a conturilor de execuţie bugetară. În cazul în care a fost agreat pentru exerciţiul financiar anterior, reatestarea pentru un nou exerciţiu financiar se va face pe baza analizei rapoartelor de certificare întocmite; să cunoască şi să respecte prevederile Codului de etică al auditorului public intern; să prezinte cazier judiciar; pentru persoane juridice: să aibă prevăzut în obiectul de activitate activităţi de audit piblic intern şi de certificare a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară pentru instituţiile publice; să depună la S.A.P.I., respectiv la D.A.P.I., o documentaţie concludentă din care să rezulte capacitatea profesională şi probitatea morală pentru astfel de activităţi; persoanele fizice care, în numele persoanei juridice respective, urmează să efectueze activităţi de audit public intern şi de certificare a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară la instituţii publice trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la lit. a). S.A.P.I., respectiv D.A.P.I., va transmite trimestrial la D.G.A.P.I., până la data de 15 a lunii următoare, lista cuprinzând persoanele agreate de Ministerul Finanţelor Publice. Orice modificare operată în lista va fi comunicată la D.G.A.P.I. în termen de 10 zile de la data producerii acesteia. Pagina 48 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Nerespectarea de către persoanele agreate a legislaţiei privind certificarea bilanţurilor contabile şi a conturilor de execuţie bugetară, precum şi încetarea îndeplinirii criteriilor care au stat la baza agreării atrag excluderea persoanei respective din listă. Pagina 49 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND AUDITUL PUBLIC INTERN LA NIVELUL DIRECŢIEI GENERALE A FINANŢELOR PUBLICE HUNEDOARA-DEVA Direcţia generală a finanţelor publice Hunedoara-Deva este o instituţie publică din subordinea Ministerului Finanţelor Publice, ce realizează atribuţiile acestui minister în profil teritorial, judeţean fiind finanţată din bugetul de stat. Conducătorul instituţiei este ordonator secundar de credite. Acesta primeşte de la ordonatorul principal, Ministerul Finanţelor Publice, credite pe care le repartizează pentru activitatea proprie necesară funcţionării instituţiei şi pentru activitatea unităţilor fiscale teritoriale aflate în subordonare, al căror conducător are calitatea de ordonator terţiar de credite. Structura de audit public intern din cadrul direcţiei este organizată la nivel de serviciu, pe baza Ordinului Ministrului Finanţelor Publice numărul 1070/2000, având în componenţă nouă auditori, dintre care unul este şef de serviciu. Auditorii din cadrul serviciului, la nivel ierarhic se subordonează şefului de serviciu, iar Serviciul de Control şi Audit Public Intern, compartiment funcţional din organigrama instituţiei se subordonează ierarhic, în mod nemijlocit, directorului general al direcţiei, fiind principalul consultant al acestuia în orice problemă privind organizarea, funcţionarea sau transformarea instituţiei. În cadrul Serviciului de Control şi Audit Public Intern se disting trei compartimente, în funcţie de specificul activităţii ce se desfăşoară: Compartimentul de audit public intern şi certificare; Compartimentul de inspecţie pentru audit public intern; Compartiment de soluţionare contestaţii la rapoartele (de certificare) şi la procesele verbale ale inspecţiei de audit public intern. Auditul public intern se organizează asupra tuturor activităţilor, acţiunilor desfăşurate de direcţie şi de unităţile fiscale din subordine. Serviciului de Control şi Audit Public Intern execută următoarele activităţi: auditarea activităţii proprii a direcţiei ce constă în verificarea şi controlul activităţii desfăşurate de celelalte servicii din cadrul acesteia; auditarea unităţilor fiscale teritoriale din subordinea direcţiei (administraţii fiscale şi trezoreriei); certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară atât în cadrul sistemului fiscal al direcţiei, ca ordonator secundar de credite şi unităţilor fiscale teritoriale, ca Pagina 50 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. ordonatori terţiari de credite cât şi la alte instituţii publice din cadrul judeţului care solicită, certificarea, în condiţiile legii; inspecţie de audit care se desfăşoară atât în unităţile din sistem cât şi la orice instituţie publică; auditarea proiectelor de buget; soluţionarea contestaţiilor la auditul efectuat; manifestarea respectării normelor de audit public intern la instituţiile publice din afara sistemului de finanţe. Activitatea S.C.A.P.I. se desfăşoară pe baza de plan de audit public intern care se întocmeşte de şeful de serviciu şi se aprobă de directorul general. Următoarele activităţi nu se planifica prin planul de audit: inspecţii de audit public intern, dacă există factori generatori. Constatările sunt consemnate în procesul verbal al inspecţiei de audit public intern care este un act bilateral. Valorificarea se face la fel ca şi pentru actele de control; rezolvarea şi soluţionarea reclamaţiilor şi sesizărilor contribuabililor, persoanelor fizice sau juridice la care se întocmesc rapoarte sau note de constatare. Întocmirea planului de audit public intern are la bază şi presupune selectarea obiectelor de audit public intern şi a obiectivelor(activităţi, acţiuni, operaţiuni). selectarea obiectelor se face prin analiza eşantioanelor la care se aplică misiunea de audit public intern, analiză care se referă la gradul de reprezentativitate, de încredere al obiectelor; selectarea obiectivelor se face prin analiza: riscul asociat operaţiunilor, activităţilor şi acţiunilor care se referă la: mărimea riscului şi probabilitatea producerii lui; implicaţiile economice şi financiare generate de producerea riscului; criteriilor semnal care relevă situaţii negative acute asupra operaţiilor, activităţilor şi acţiunilor. Principiile care stau la baza selectării obiectelor ce urmează a fi dispuse auditării şi prinderii acestora în planul de audit public intern sunt: principiul completitudinii conform căruia nici o activitate desfăşurată în instituţia publică nu poate fi exclusă de la exercitarea auditului public intern; principiul permanenţei observării conform căruia activitatea prevăzută în planul de audit public intern va face obiectul auditarii pe tot parcursul ei; Pagina 51 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. principiul prudenţial conform căruia orice activitate trebuie auditată cel puţin o dată la trei ani; principiul ierarhizării, conform căruia direcţia judeţeana verifică unităţile fiscale teritoriale (administraţii financiare), iar Ministerul Finanţelor Publice verifică direcţia judeţeană; principiul continuităţii, care se referă la faptul că nu trebuie să rămână intervale de timp pentru care activitatea, acţiunea sau operaţiunea în cauză să nu fie auditată. Activitatea de audit public intern se desfăşoară pe baza unei tematici stabilite de şeful S.C.A.P.I., aprobată de directorul general. Actul încheiat în cadrul misiunii de audit public intern se numeşte “Raport de audit public intern” care se semnează pe fiecare pagină de către auditor. Acesta se întocmeşte într-un singur exemplar; se înregistrează la auditor; se prezintă conducătorului instituţiei care a dispus auditarea(directorul general). Raportul de audit public intern pentru misiunea ordinară de audit public intern, va cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele elemente: scopul şi obiectivele raportului de audit public intern; structura minimală a raportului de audit public intern; date de identificare a acţiunii de audit public intern: baza legală a acţiunii de audit public intern; ordinul de serviciu; echipa de auditare; unitatea şi structura organizatorică auditată; durata acţiunii de audiere; perioada auditată; modul de desfăşurare a acţiunii de audit public intern: caracterul acţiunii de audit intern (sondaj/exhaustiv; documentar/ inspecţie); proceduri, metode, tehnici utilizate; documente, materiale, etc. examinate în cursul acţiunii de audit public intern; rapoarte intermediare (atunci când se consideră că este cazul); constatări efectuate: trebuie să fie prezentate sintetic, cu trimitere explicită la anexele la raportul de audit public intern; Pagina 52 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. trebuie să fie prezentate constatările cu caracter pozitiv distinct de cele cu caracter negativ, în scopul generalizării aspectelor pozitive pe de-o parte iar pe de altă parte, al identificării căilor de eliminare a deficienţelor stabilite; acele constatări care implică o răspundere juridică de orice fel sunt consemnate în actele constatatoare bilaterale care sunt anexe la raportul de audit public intern. În aceste acte se va face, în mod obligatoriu, trimitere la actele normative încălcate şi se vor prezenta toate elementele constitutive ale răspunderii juridice, în funcţie de natura constatărilor; concluziile şi recomandările echipei de auditare: se elaborează pe baza constatărilor făcute, având un caracter fundamentat; trebuie să fie pertinente şi să nu fie disproporţionate în raport cu constatările pe care se bazează; trebuie să fie de natura să conducă la eliminarea deficienţei constatate; trebuie să fie fezabile şi economice; trebuie să aibă un grad de semnificaţie important în ceea ce priveşte efectul previzibil asupra activităţii sistemului auditat; trebuie să aibă un caracter de anticipare şi, pe această bază, de prevenire a eventualelor disfuncţionalităţi sau tendinţe negative la nivelul sistemului auditat; trebuie să contribuie la crearea stimulentelor sistematice de dezvoltare a activităţii şi de creştere a performanţei de management; documentaţia anexă la raportul de audit public intern: procesele verbale, notele de constatare bilaterale; notele explicative; notele de relaţii; situaţii, acte, documente şi orice alt material probant sau justificativ. c) prezentarea sistematică a concluziilor derivate din acţiunea de audit public intern, precum şi a recomandărilor ori măsurilor, după caz, care se impun pentru remedierea sau prevenirea deficienţelor constante. Toate documentele – anexa la raportul de audit public intern se semnează pentru conformitate de către cel auditat. Raportul de audit public intern pentru certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente: scopul şi obiectivele raportului de certificare date de identificare a acţiunii de certificare: baza legala; Pagina 53 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. ordin de lucru; unitatea la care se realizează certificarea; echipa de certificare; durata acţiunii; perioada certificată; modul de desfăşurare a misiunii de certificare: caracterul documentar al acţiunii de certificare; proceduri, metode, tehnici; documente şi materiale supuse certificării; materialele întocmite în timpul misiunii de certificare; constatări: constatările făcute trebuie să se refere, în general, la: analiza bugetului de venituri şi cheltuieli; analiza conturilor folosite conform Bilanţului contabil şi colectarea lor cu Balanţa de verificare; existenţa graficului de organizare a circuitului documentelor; existenţa vizelor de control financiar preventiv propriu; metode de evidenţa tehnico-operativă în gestionarea patrimoniului; alte elemente ce au fost analizate; constatările efectuate trebuie să fie prezentate sintetic, cu trimitere explicită la anexele raportului de certificare; concluziile şi recomandările echipei de certificare trebuie: să se elaboreze pe baza constatărilor făcute, având un caracter fundamentat; să fie de natura să conducă la corectarea înregistrărilor eronate, a bilanţului contabil şi a anexelor acestora; să conducă la exprimarea unei opinii: fără rezerve; cu rezerve, în cazul unor elemente neelucidate şi din motive diferite, independente de voinţa auditorului care afectează opinia auditorului public intern; 4. imposibilitatea exprimării unei opinii – în cazul în care există o limitare a întinderii angajării auditorului în exercitarea procedurilor de audit. În raportul de certificare se vor putea menţiona într-un capitol separat şi alte opinii ale auditorului, opinii ce nu constituie o rezervă faţă de opinia formulată în raport cu privire la certificare. Pagina 54 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Atunci când se formulează o altă opinie decât cea fără rezerve, este necesar să se facă o descriere detaliată şi clară a motivelor. MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE Se aprobă DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE Director General HUNEDOARA-DEVA ec. Alexa Mircea SERVICIUL DE CONTROL ŞI AUDIT PUBLIC INTERN RAPORT AL MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN încheiat azi 08.03.2002 Subsemnaţii Setel Marius şi Prip Alina auditori-inspectori la Serviciul de Control şi Audit Public Intern din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Hunedoara-Deva în baza Legii Finanţelor Publice numărul 72/1996, O.G. nr.119/1999, O.M.F. nr. 332/2000 şi a delegaţilor nr. 247 şi 248/04.02.2002, în perioada 05.02.2002-28.02.2002 am efectuat verificarea prin sondaj a activităţii desfăşurate de personalul Biroului Administrare Monopol de Stat din cadrul D.M.A.V.S., fiind cuprinsă în verificare perioada 01.01.2000-31.12.2001. În perioada supusă verificării managementului biroului a fost asigurată de doamna ec. Danaitescu Cornelia, în calitate de şef de birou. Inspecţia de audit public intern s-a desfăşurat conform tematicii transmise de Ministerul Finanţelor Publice, cuprinsă în planul de audit public intern pe anul 2002, cu privire la următoarele obiective: Regimul de supraveghere fiscală a producţiei şi circulaţiei alcoolului şi băuturilor; Verificarea documentaţiei depuse de agenţii economici în vederea obţinerii autorizaţiilor de comercializare a produselor supuse regimului de autorizare. Dotarea agenţilor economici cu aparate de marcat electronice fiscale. Verificarea documentaţiei depuse de agenţii economici în vederea autorizării precum şi avizării spaţiilor în care vor fi amplasate jocurile de noroc. Identificarea problemelor care îngreunează desfăşurarea activităţii. Pagina 55 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. CAP. I. Regimul de supraveghere fiscală a producţiei şi circulaţiei alcoolului şi băuturilor În ceea ce priveşte modul de aplicare a O.U.G. nr. 181/2000 privind instituirea monopolului de stat asupra comercializării alcoolului, precum şi a Normelor Metodologice aprobate prin H.G. nr. 1190/28.11.2000, din verificarea agenţilor economici producători de alcool cât şi de băuturi alcoolice se constată că în cursul anului 2000 au fost preluate de către stat prin supraveghetorii fiscali toate cantităţile de alcool etilic rafinat şi alcool tehnic produse de fabricile de alcool autorizate în conformitate cu prevederile art.1 alin.1. În conformitate cu prevederile art. 3 din O.U.G. nr. 181/2000, alcoolul preluat de Auditori-inspectori Ec. Setel Marius Ec. Prip Alina către stat în cursul anului 2001 de la agenţii economici autorizaţi are concentraţie minimă de 95,5% în volum, acesta încadrându-se în standardele legale în vigoare, dovada constituind-o buletinele de analiză care cuprind cel puţin 10 parametri fizico-chimici, buletine ce se regăsesc în dosarele agenţilor economici. În ceea ce priveşte predarea alcoolului în regim de supraveghere, la nivelul Biroului Administrare Monopol de Stat este condus registrul special pentru fiecare agent economic, registru în care sunt trecute notele de predare a alcoolului. Livrările de alcool s-au efectuat pe baza notelor de comandă, iar facturarea cantităţii de alcool livrate s-a făcut pe formulare tipizate conform prevederilor legale. În vederea aplicării prevederilor O.U.G. nr. 181/2000 privind instituirea monopolului de stat asupra comercializării alcoolului, în ceea ce priveşte preţul de cumpărare de către stat a alcoolului tehnic, alcoolului etilic rafinat de la agenţii economici producători autorizaţi, respectiv de vânzare a alcoolului tehnic de către stat către agenţii economici utilizatori, s-a făcut pe baza preţurilor comunicate de M.F.P. Pentru a se putea derula operaţiunile de cumpărare şi vânzare a alcoolului etilic rafinat şi a alcoolului tehnic, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Hunedoara-Deva s-a înregistrat ca plătitor de accize şi de taxa pe valoare adăugată, fiindu-i atribuit codul fiscal R13637162, pentru colectarea sumelor rezultate din comercializarea alcoolului la trezorerie s-a deschis contul 509013637162, fiind organizate distinct evidenţa contabilă, evidenţă întocmită pe baza documentelor predate de către supraveghetorii fiscali. Contabilitatea proprie a fost condusă de către ec. Cosma Elena. Pagina 56 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Supraveghetorul fiscal şi reprezentantul legal al agentului economic producător în sistem integrat lunar confruntă situaţia facturilor de vânzare a alcoolului de către agentul economic către stat, precum şi a facturilor de cumpărare a alcoolului de către agentul economic de la stat, prin confruntarea datelor înscrise de producător în situaţia privind vânzările de alcool de la stat, situaţii ce se regăsesc la fiecare producător de alcool. La nivelul Biroului Administrare Monopol de Stat sunt conduse evidenţele prevăzute de lege după cum urmează: situaţia privind alcoolul preluat de către D.G.F.P. Hunedoara-Deva în baza notelor de predare; situaţia privind alcoolul predat de către D.G.F.P. Hunedoara-Deva către producătorii care lucrează în sistemul integrat; situaţia privind alcoolul predat de către D.G.F.P. Hunedoara-Deva către utilizatorii de alcool; Din aceste situaţii rezultă că în cursul anului 2001 s-a produs şi preluat cantitatea de 480.200 litri alcool etilic rafinat de 95,5% grade, livrându-se 422.167 litri, la finele anului rămânând 58.033 alcool etilic rafinat. Valoric alcoolul preluat şi vândut este în sumă de 22.208.968 mii lei, din care 14.076.924 mii lei reprezintă costul de achiziţie al alcoolului care a fost plătit agenţilor economici producători, diferenţa de 8.132.044 mii lei fiind virată la bugetul de stat sub forma de TVA – 1.539.044 mii lei, accize în sumă de 6.522.650 mii lei şi majorări de întârziere de 76.836 mii lei. Auditori-inspectori Ec. Setel Marius Ec. Prip Alina Pagina 57 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. CAP.II. Verificarea documentaţiilor depuse de agenţii economici în vederea obţinerii autorizaţiilor de comercializare a produselor supuse regimului de autorizare Prevederile O.G. nr. 27/2000 modificată şi completată, privind regimul produselor supuse accizelor reglementează autorizarea agenţilor economici care realizează venituri din vânzările de alcool, băuturi alcoolice, produse din tutun şi cafea. Din verificarea situaţiilor conduse la nivelul Biroului Administrare Monopol de Stat se constată că în cursul anului 2000 au fost înregistraţi în evidenţa un număr total de 1597 agenţi economici după cum urmează: 417 agenţi economici au solicitat eliberarea de autorizaţii; 170 agenţi economici au solicitat completări la autorizaţii existente; 12 agenţi economici nu şi-au preschimbat autorizaţiile până la data de 01.05.2000, depunând documentaţie de reautorizare; 988 agenţi economici care au depus cerere de preschimbare a autorizaţiilor conform O.G. nr. 27/2000. În anul 2001 sunt înregistraţi un număr de 664 agenţi economici, situaţia fiind următoarea: 351 agenţi economici au solicitat eliberarea de autorizaţii; 277 agenţi economici au solicitat completări la autorizaţii existente; 36 agenţi economici nu şi-au preschimbat autorizaţia până la data de 01.05.2000, depunând documentaţia de reautorizare. Din evidenţa informatizată se constată ca la data de 21.02.2002 unui număr de 2344 agenţi economici le-a fost eliberată autorizaţie definitivă pentru comercializarea alcoolului, băuturilor alcoolice, produse din tutun şi cafea. Din verificarea prin sondaj a dosarelor depuse de agenţii economici în vederea autorizării se constată că nu s-au respectat în toate cazurile prevederile art.34 alin.4 din O.G. 27/2000 în ceea ce priveşte actele necesare a fi cuprinse în documentaţiile depuse, după cum urmează: la A.F. “HOMORODEANU” având C.F.12793848 nu există certificat de atestare fiscala; la A.F. “CHIŞ DIONISIE” având C.F. 12426213 nu există certificat de atestare fiscală, existând doar un certificat de la primărie că nu există datorii la bugetul local. Pagina 58 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Referitor la articolele 37 alin.1 şi 50 alin. 2 din O.G. 27/2000 cu privire la obligaţia plăţii taxelor de autorizare, din verificările efectuate se constată că nu s-au respectat în totalitate prevederile acestor articole după cum rezultă şi din următoarele cazuri: la S.C. “ANDROMEDA FLORIMPEX” S.R.L având C.F. R6007407 din certificatul de atestare fiscală rezultă că are datorii faţă de bugetul de stat la data de 31.12.1998; nu există copie după actul privind achitarea primei tranşe; autorizaţia nu a fost ridicată. Auditori-inspectori Ec. Setel Marius Ec. Prip Alina la S.C. “SILVPET PRODEX COM” S.R.L. având C.F. 43272511; nu există copie după actul privind achitarea primei tranşe; autorizaţia nu a fost ridicată. la S.C. “COMP RUS” S.R.L. având J20/882/1992; nu există copie după cod fiscal; nu există copie după actul privind achitarea primei tranşe; autorizaţia nu a fost ridicată. la S.C. “PRO LIFE STYLE” S.R.L. având C.F. R 11194263; nu există certificat de atestare fiscală – există declaraţie că societatea nu a avut activitate; nu există copie după actul privind achitarea primei tranşe; autorizaţia nu a fost ridicată. la S.C “DINDIRE ŞI IONAŞ” S.R.L. având C.F. 4372864 nu există copie după actul privind achitarea primei tranşe, autorizaţia nu a fost ridicată la S.C. “PATI BAR AMBASADOR” S.R.L. având C.F. R 2139138 are certificat de atestare cu datorii; nu există copie după actul privind achitarea primei tranşe; autorizaţia nu a fost ridicată. În cazurile mai sus menţionate propunem anularea autorizaţiilor, precum şi identificarea situaţiilor similare. În ceea ce priveşte autorizarea agenţilor economici în calitate de producători de băuturi alcoolice, din evidenţele prezentate se constată că au fost depuse 7 documentaţii de către următorii agenţi economici: S.C. “FARES DRINKS” S.R.L. ORĂŞTIE S.C “VINALCOOL” S.A DEVA S.C “CIQUITA EXIM” S.R.L ORĂŞTIE S.C “JUNIOR IMPEX” S.R.L. ORĂŞTIE S.C “EURO OTTO” S.R.L. DEVA S.C. “CRISTAL” S.A. SARMIZEGETUSA S.C. “EURO ALC PROD” S.R.L. DEVA Pagina 59 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. De asemenea, au fost autorizaţi un număr de 5 producători de alcool, după cum urmează: S.C. “TOMAS JUNIOR” S.R.L. DEVA S.C. “CIQUITA EXIM” S.R.L. ORĂŞTIE S.C. “FARES DRINKS” S.R.L. ORĂŞTIE S.C. ”DANDRINA” S.R.L. SATU MARE – punct de lucru în ORAŞTIE S.C. ”SELEX CORPORATION” S.R.L. PETROŞANI – punct de lucru în TARGUJIU. În ceea ce priveşte asigurarea supravegherii fiscale a circulaţiei alcoolului, băuturilor alcoolice şi produselor petroliere aceasta s-a efectuat prin personalul propriu numindu-se supraveghetori fiscali la producătorii de alcool. La producătorii de băuturi alcoolice şi la depozitele de produse petroliere aparţinând S.N.P. PETROM, depozite situate în DEVA, BRAD, ORĂŞTIE, HUNEDOARA, VULCAN. În ceea ce priveşte S.C. “SELEX CORPORATION” S.R.L. PETROŞANI cu punct de lucru în TARGU-JIU, pentru aceasta supravegherea a fost asigurată de organele fiscale din judeţul GORJ. Tot prin supraveghetori fiscali s-a urmărit şi circulaţia alcoolului achiziţionat de diverşi agenţi economici din judeţ, folosit în alte scopuri decât producţia de băuturi Auditori-inspectori Ec. Setel Marius Ec. Prip Alina alcoolice şi a alcoolului tehnic livrat de producători sau achiziţionat din alte judeţe. Potrivit art. 33.1 pct. 8 din O.U.G. 134/2000 privind modificarea O.G. nr. 27/2000 referitor la supravegherea circulaţiei produselor petroliere privind regimul accizelor, la sosirea efectivă a combustibililor si carburanţilor este necesară prezenţa unui supraveghetor fiscal pentru verificarea documentelor de transport şi a datelor înscrise în documentele de supraveghere fiscală. Pagina 60 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. CAP. III. Dotarea agenţilor economici cu aparate de marcat electronice fiscale Pe linia aplicării O.U.G. 28/1999 privind dotarea agenţilor economici cu aparate de marcat electronice fiscale în anul 2000 au fost înregistrate şi avizate un număr de 1309 case de marcat la 884 agenţi economici care s-au dotat cu aparate de marcat electronice fiscale conform prevederilor legale. În ceea ce priveşte dotarea agenţilor economici cu aparate de marcat electronice fiscale în cursul anului 2000, au fost verificaţi 53 agenţi economici fiind întocmite note de constatare, la 35 agenţi economici s-au emis decizii de suspendare a activităţii la punctele de lucru unde desfăşurau activitate. S-a aplicat o amendă contravenţională pentru folosirea altor aparate de marcat electronice fiscale decât cele avizate de M.F.P. în sumă de 5000 mii lei la S.C.”FARMACIA CROCOS” S.R.L., întocmindu-se procesul verbal de contravenţie nr. 671155, amenda încasată în timpul controlului. În urma controalelor efectuate 33 agenţi economici au achiziţionat şi fiscalizat aparate de marcat electronice fiscale, iar la 2 agenţi economici le-a fost suspendată activitatea. În cursul anului 2001 au fost înregistrate şi avizate un număr de 403 case de marcat la 277 agenţi economici care s-au dotat cu aparate de marcat electronice fiscale conform prevederilor legale, comparativ cu anul 2000, numărul acestora fiind mult mai redus. Din evidenţele prezentate la control se constată că au fost înregistrate 130 note de sesizare – rapoarte primite de la Garda Financiara, fiind verificate în cursul anului 2001 un număr de 29 sesizări, ca urmare a controalelor efectuate un număr de 12 agenţi economici şi-au achiziţionat case de marcat electronice fiscale, iar la 17 agenţi economici s-au emis decizii de suspendare a activităţii. Astfel la data de 31.12 2001 erau înregistrate şi nesoluţionate 101 sesizări. Prin decizia nr. 3/14.01.2002 a fost constituită o comisie formată dintr-un inspector din cadrul D.M.A.V.S., un comisar din cadrul G.F. şi conducătorul unităţii fiscale teritoriale, în vederea soluţionării celor 101 sesizări rămase nesoluţionate, până la data controlului fiind verificaţi 43 agenţi economici. Echipa de control a făcut propuneri de suspendare a activităţii agenţilor economici care nu s-au dotat cu case de marcat electronice fiscale, fiindu-le emise decizii de suspendare a activităţii. Pagina 61 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. CAP.IV Verificarea documentaţiilor depuse de agenţii economici în vederea autorizării precum şi avizarea spaţiilor în care vor fi amplasate jocurile de noroc Auditori-inspectori Ec. Setel Marius Ec. Prip Alina Din verificarea evidenţelor puse la dispoziţia organelor de control se constată că în cursul anului 2000 au fost autorizaţi 20 agenţi economici pentru organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, acestora fiindu-le avizate spaţiile de joc declarate. În urma controalelor efectuate în cursul anului a fost aplicată o amendă contravenţională în valoare de 1.000.000 lei şi a fost confiscată suma de 42.638.664 lei . Din verificarea documentaţiilor depuse de agenţii economici, conform prevederilor H.G. nr. 251/1999 privind condiţiile de autorizare, organizare şi exploatare a jocurilor de noroc, în vederea autorizării precum şi avizării spaţiilor de joc declarate, în cursul anului 2001 au fost autorizaţi 25 agenţi economici. Din controalele efectuate în cursul anului 2001 se constată că un număr de 5 agenţi economici nu au respectat prevederile legale de desfăşurare a activităţii de jocuri de noroc, fapt pentru care s-au aplicat amenzi contravenţionale în sumă de 2.250 mii lei, s-au confiscat venituri realizate ilegal, în sumă de 33.268 mii lei şi au fost calculate majorări de întârziere în sumă de 17.545 mii lei, toate făcându-se venit la bugetul de stat. Din verificarea prin sondaj a documentaţiilor depuse în cursul anului 2002, de agenţii economici autorizaţi până la data controlului se constată lipsa la dosar a unor documente după cum urmează: certificat de atestare fiscală – 3 cazuri: certificat de la C.C.I. – 1 caz; certificat de înregistrare M.F. – 1 caz; fapt pentru care propunem revizuirea tuturor dosarelor şi completarea acestora cu documentele prevăzute de art. 11 din H.G. nr. 251/1999 privind condiţiile de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc. La dosarele verificate se constată că nu există acte de control la cei care nu s-au reautorizat, pentru a se putea determina dacă aceştia obţin venituri din exploatarea jocurilor de noroc. Pagina 62 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. CAP.V Identificarea problemelor care îngreunează desfăşurarea activităţii Potrivit sarcinilor şi atribuţiilor ce revin din regulamentul de organizare şi funcţionare şi din programele de încasări transmise lunar, Biroul Administrare Monopol de Stat, având un număr de 7 persoane încadrate în funcţii de consilieri şi referenţi a acţionat în următoarele direcţii: instituirea monopolului de stat asupra comercializării alcoolului; organizarea şi conducerea evidenţei contabile a operaţiunilor privind monopolul de stat; aplicarea legislaţiei referitoare la sistemul de marcare al ţigaretelor, produselor din tutun şi băuturilor alcoolice; aplicarea legislaţiei privind supravegherea fiscală a producţiei de alcool, băuturi alcoolice şi produse petroliere; organizarea supravegherii fiscale a circulaţiei alcoolului, bauturilor alcoolice şi produselor petroliere; Auditori-inspectori Ec. Setel Marius Ec. Prip Alina autorizarea agenţilor economici producători de alcool, băuturi alcoolice precum şi a celor care comercializează produse supuse autorizării; autorizarea agenţilor economici care organizează şi exploatează jocuri de noroc; organizează şi conduce evidenţa agenţilor economici care au în dotări aparate de marcat electronice fiscale. Din discuţiile purtate cu şeful Biroului Administrare Monopol de Stat, doamna ec. Danaitescu Cornelia se constată că datorită numărului redus de personal supravegherea fiscală nu se respectă conform deciziei date, aceasta stare de fapt fiind justificată prin faptul că în judeţ funcţionează 4 producători de alcool, 7 producători de băuturi alcoolice, existând 5 depozite aparţinând S.N.P. PETROM S.A. care desfac zilnic produse petroliere. Salariaţii nu se ocupa exclusiv de supravegherea fiscală, pe lângă aceasta având şi sarcini de verificare a jocurilor de noroc, pe linia utilizării caselor de marcat precum şi eliberarea de autorizaţii. Necesarul de supraveghetori fiscali a fost făcut cunoscut şi M.F.P. prin adresa nr. 1215/C/10.10.2000, adresă prin care se cerea suplimentarea numărului de supraveghetori cu 8 Pagina 63 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. posturi în baza art. 33.1 pct. 8 din O.U.G. nr. 134/2000 privind modificarea O.G. nr. 27/2000 şi prin adresa nr. 1319/V/14.11.2000 în care se cerea suplimentarea cu 20 de posturi a numărului de personal pentru a se putea îndeplini în bune condiţii sarcinile ce decurg din activitatea de supraveghere fiscală. Prin adresa nr. 199/21.06.2001 este transmisă M.F.P. situaţia supraveghetorilor fiscali existenţi la acea dată in număr de 4 şi anume: un supraveghetor produse petroliere şi 3 supraveghetori producători alcool. Şi în această adresă este menţionat faptul că numărul de supraveghetori fiscali existent este insuficient. Din discuţiile purtate se desprinde ideea că pentru a se putea realiza în bune condiţii sarcinile ce revin din aplicarea legislaţiei în vigoare pentru asigurarea unei evidenţe cât mai clare a tuturor operaţiunilor ce se efectuează în cadrul biroului pentru creşterea eficienţei muncii ar fi necesară dotarea biroului cu încă un calculator. Ca urmare a celor prezentate mai sus şi pentru remedierea deficienţelor consemnate propunem unele măsuri pe care le considerăm necesare a fi luate: Primirea documentaţiilor depuse de agenţii economici în vederea autorizării să nu se facă decât după atenta analizare a acestora. Eliberarea autorizaţiilor definitive de comercializare a alcoolului, băuturilor alcoolice, produse din tutun şi cafea să se facă doar dacă sunt îndeplinite prevederile O.G. nr. 27/2000. Urmărirea modului de achitare a taxelor de autorizare; Calcularea majorărilor de întârziere în cazul neachitării taxelor de autorizare în termenele legale; Anularea autorizaţiei agenţilor economici care nu îndeplinesc condiţiile de autorizare. Auditori-inspectori Ec. Setel Marius Ec. Prip Alina Soluţionarea sesizărilor primite de Garda Financiara în cursul anului 2001 şi nesoluţionate până la data controlului. Amplificarea numărului de controale în vederea depistării tuturor agenţilor economici care aveau obligaţia să se doteze cu aparate de marcat electronice fiscale. Pagina 64 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Revizuirea tuturor documentaţiilor depuse de agenţii economici în vederea autorizaţiei pentru desfăşurarea jocurilor de noroc şi completarea acestora cu documente prevăzute in H.G. nr. 251/1999. Verificarea tuturor agenţilor economici care nu s-au reautorizat pentru a se putea determina dacă aceştia mai obţin venituri din exploatarea jocurilor de noroc. Prezentul raport al misiunii de audit public intern desfăşurat la Biroul Administrare Monopol de Stat din cadrul D.M.A.V.S. a fost înregistrat sub numărul 43/05.03.2002, la Serviciul de Control şi Audit Public Intern. Auditori-inspectori Ec. Setel Marius Ec. Prip Alina MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE HUNEDOARA-DEVA SERVICIUL DE CONTROL ŞI AUDIT PUBLIC INTERN RAPORT DE AUDIT privind certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară la data de 31 decembrie 2001 Subsemnaţii Iacobescu Calin şi Ciocan Georgeta, auditori-inspectori în cadrul D.G.F.P. Hunedoara-Deva, Serviciul de Control şi Audit Public Intern, în baza O.G. 119/1999, Ordinul M.F. nr. 33/2000 şi a delegaţiilor nr. 42 şi 44/09.01.2002, am verificat şi certificat bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetară întocmite la Administraţia Finanţelor Publice Hunedoara, conform legii nr. 82/1991, legii nr. 72/1996 şi instrucţiunilor M.F.P. Scopul certificării l-a constituit asigurarea garanţiei pentru instituţia publica că bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetară oferă o imagine fidelă, clară şi completă privind buna gestiune financiară. Obiectivele acţiunii de audit public intern pentru certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară constau în verificarea legalităţii, realităţii şi exactităţii evidenţelor contabile şi a actelor financiare şi de gestiune care au stat la baza întocmirii Pagina 65 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară, precum şi modul de întocmire al acestora, conform normelor şi instrucţiunilor emise de Ministerul Finanţelor Publice pe anul în curs. Acţiunea de auditare s-a desfăşurat în perioada 16.01.2002-17.01.2002, fiind verificate documentele financiare şi de gestiune, dările de seamă depuse, actele contabile întocmite în perioada 01.07.2001-31.12.2001, urmărindu-se respectarea principiilor ce stau la baza certificării bilanţului contabil şi al contului de execuţie bugetară: exhaustivitatea, realitatea, corecta înregistrare în contabilitate şi corecta prezentare în conturile anuale a operaţiunilor. CAP.I Identificarea unităţii auditate Administraţia Finanţelor Publice Hunedoara este subordonată D.G.F.P. HunedoaraDeva şi funcţionează în baza Ordinului M.F. nr. 450/03.05.1999. Managementul instituţiei este asigurat de D-nul Magerie Andrei –director, în calitate de ordonator de credite terţiar. Contabilitatea proprie este întocmită de către Compartimentul Salarizare, Resurse Umane, Financiar, Contabilitate, Administrativ, respectiv de D-na Luca Mirela, iar controlul financiar preventiv propriu este efectuat de D-na Luca Mirela, în baza deciziei nr. 10/09.03.2001. AUDITOR-INSPECTOR Ec. Iacobescu Calin Ec. Ciocan Georgeta Documentaţia solicitată şi prezentată la control constă în: bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetară pe trimestrele III 2001 şi IV 2001, balanţele de verificare sintetice şi analitice, jurnalele contabile, notele contabile şi documentele justificative care au stat la baza înregistrărilor contabile, alte documente. Acţiunea de certificare a avut un caracter documentar, utilizându-se tehnica examinării bilanţului contabil în raport cu anexele la bilanţ şi cu evidenţa contabilă şi analitică, precum şi tehnica sondajului în cazul verificării execuţiei cheltuielilor şi a realităţii creditelor primite de la ordonatorul de credite ierarhic superior. CAP.II Verificarea contului de execuţie bugetară şi a bilanţului contabil Pagina 66 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. A. Verificarea veniturilor şi a creditelor bugetare S-a verificat realitatea creditelor bugetare deschise conform dispoziţiilor bugetare primite de la ordonatorul de credite secundar, respectiv D.G.F.P. Hunedoara-Deva. Astfel totalul creditelor aprobate pe semestrul II 2001, de 1.469.196 mii lei, se prezintă astfel: Luna 2001 -iulie -august -septembrie -octombrie -noiembrie -decembrie TOTAL Alimentarea contului 700” Finanţarea de la buget privind anul curent” s-a realizat prin dispoziţiile bugetare nr 450/04.07.2001, 531/30.07.2001, 505/13.07.2001, 568/06.08.2001, 668/12.09.2001, 696/13.09.2001, 760/05.10.2001, 809/18.10.2001, 838/05.11.2001, 919/03.12.2001, 944/05.12.2001, 968/10.12.2001, 1010/13.12.2001. Prin dispoziţiile nr. 637.05.09.2001 şi 1046/18.12.2001 s-a dispus retragerea sumei de 30.000 mii lei. Dispoziţiile bugetare au fost emise pe titluri, respectiv 02 ” Cheltuieli de personal” 1.298.000 mii lei, şi 20 ” Cheltuieli materiale “ 171.196 mii lei. Necesar 230.000 230.000 225.000 213.000 218.000 437.196 1.553.196 Aprobat 209.000 190.000 187.000 213.000 240.000 430.196 1.469.196 Necesar 200.000 200.000 185.000 183.000 198.000 392.000 1.388.000 Aprobat 195.000 180.000 145.000 183.000 210.000 385.000 1.298.000 Necesar 30.000 30.000 40.000 30.000 20.000 45.196 195.196 Aprobat 14.000 10.000 42.000 30.000 30.000 45.196 171.196 TOTAL CREDITE CHELTUIELI PERSONAL CHELTUIELI MATERIAL Pagina 67 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Plăţile nete efectuate , înscrise în contul de execuţie sunt în concordanţă cu cele reflectate în evidenţa sintetică şi analitică a contului 700 “Finanţarea de la buget privind anul curent “ în sumă totală de 2.659.188 mii lei. AUDITOR-INSPECTOR Ec. Iacobescu Calin Ec. Ciocan Georgeta Cheltuielile efective înregistrate în contul 410 “ Cheltuielile instituţiei “ au la bază documente justificative, însoţite de aprobările şi semnăturile autorizate, iar înregistrarea acestora în contabilitatea instituţiei s-a efectuat corect, conform planului de conturi pentru instituţii publice şi cu respectarea independenţei exerciţiilor financiare, după cum reiese din balanţele de verificare întocmite. Diferenţa de 2.008 mii lei între soldul contului 700 “Finanţarea de la buget privind anul curent “ şi totalul creditelor bugetare, reprezintă credite bugetare neutilizate în anul 2001, fiind retrase conform Normelor Metodologice de închidere a Trezoreriei. B. Verificarea execuţiei cheltuielilor Din verificarea globală a execuţiei cheltuielilor înscrise în contul de execuţie bugetară, conform datelor înscrise în conturile sintetice 700 “Finanţarea de la buget privind anul curent “ şi 410 “ Cheltuielile instituţiei “ se constată următoarele: - plăţile de casă s-au efectuat în limita creditelor bugetare aprobate şi potrivit destinaţiei; - angajarea cheltuielilor şi efectuarea plăţilor s-a realizat pe baza de acte justificative, aprobate de conducătorul instituţiei şi vizate pentru controlul financiar preventiv propriu. Totodată s-a verificat evidenţa analitică a conturilor 700 “Finanţarea de la buget privind anul curent “ şi 410 “ Cheltuielile instituţiei “ constatându-se următoarele: Cheltuieli de personal La nivelul Administraţiei Finanţelor Publice Hunedoara s-au constituit cheltuieli de personal în sumă totală de 2.389.992 mii lei, pentru un număr de persoane încadrate cu contract de muncă. S-a constituit fond de salarii până la 31.12 2001 în sumă de 1.741.821 mii lei şi s-au acordat stimulente în sumă de 690.996 mii lei rezultând un venit brut de 2.432.817 mii lei. Pagina 68 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. La venitul brut stabilit s-a calculat un impozit pe venit în sumă de 242.155 mii lei, conform O.G. nr.73/1999 cu modificările ulterioare. Din analiza soldurilor evidenţiate în balanţa de verificare la 30.06 2001 rezultă următoarele: Cheltuielile instituţiei aferente salariilor acordate se concretizează în : 23.33% CAS = 422.919 mii lei; 7% CASS = 121.928 mii lei; 5% Şomaj = 87.091 mii lei; Deplasări = 16.233mii lei. Fondul de salarii utilizat pe semestrul II 2001, în sumă de 647.826 mii lei, corespunde numărului de posturi şi salariilor, cuprinse în statul de funcţiuni aprobat. Acordarea stimulentelor pe semestrul II 2001, în sumă de 336.893 mii lei , s-a efectuat conform dispoziţiilor legale şi în baza deciziei ordonatorilor de credite. AUDITOR-INSPECTOR Ec. Iacobescu Calin Ec. Ciocan Georgeta Obligaţiile de plată către bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat au fost determinate corect şi virate în termen. Deconturile pentru deplasări conţin documente justificate şi semnături autorizate, corelate cu sumele decontate în valoare de 4.990 mii lei. Cheltuieli materiale În cursul semestrului II 2001 s-au efectuat cheltuieli materiale în sumă totală de 171.196 mii lei, din care: Art. 24 Cheltuieli întreţinere-gospodărie = 161.580 mii lei, din care: -încălzit = 6.566 mii lei; -iluminat = 16.524 mii lei; -apa-canal = 3.399 mii lei; -poşta-telefon = 62.035 mii lei; -furnituri birou = 17.503 mii lei; -materiale curăţenie = 11.456 mii lei; -alte materiale şi prestări= 44.097 mii lei. Art. 25 Materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional = 2.628 mii lei; Pagina 69 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Art. 26 Obiecte de inventar = 560 mii lei; Art. 29 Cărţi şi publicaţii = 6.428 mii lei; c) Cheltuieli de capital – în cursul trimestrului II 2001 nu s-au efectuat cheltuieli de personal. CAP.III Verificarea corectitudinii întocmirii bilanţului contabil de execuţie bugetară şi analiza soldurilor din balanţa de verificare sintetică la 31.12.2001 În urma verificării şi centralizării datelor înregistrate în balanţele de verificare s-a întocmit bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetară la nivelul unităţii. Datele din balanţa de verificare la 31.12 2001 au fost preluate şi centralizate corect ,desprinzându-se următoarele aspecte: documentele primare au fost corect întocmite, avizate şi aprobate de persoanele competente şi înregistrate în contabilitate potrivit instrucţiunilor de aplicare a planului de conturi aprobat prin O.M.F.P. 324/1994, a Normelor emise de Direcţia Generală de Buget şi Contabilitate Internă nr. 540939/31.03.2000, precum şi a Notelor nr. 62746/11.07.2000, nr. 541806/12.07.2000 şi 342932/19.12.2000. soldurile conturilor au fost analizate şi comparate cu situaţia reală. Inventarierea patrimoniului s-a realizat în baza dispoziţiei nr.36/2001 întocmindu-se procesul verbal nr.6596/21.12.2001, fără a se constata diferenţe. Punctajul cu Trezoreria privind soldurile conturilor corespondente s-a efectuat prin aplicarea vizei de către Trezoreria Hunedoara. AUDITOR-INSPECTOR Ec. Iacobescu Calin Ec. Ciocan Georgeta În privinţa întocmirii bilanţului contabil se constată existenţa corelaţiilor între posturile de activ şi pasiv ale bilanţului şi preluarea corectă a sumelor din balanţa de verificare sintetică. Datele înscrise în contul de execuţie bugetară şi detalierea cheltuielilor se regăsesc în balanţa de verificare a bilanţului contabil. Situaţia obligaţiilor de plată restante la finele anului 2001 este întocmită conform datelor din evidenţa contabilă şi este centralizată conform soldurilor din conturile analitice. Pagina 70 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Disponibilul din mijloace cu destinaţie specială este întocmit corect şi corespunde cu soldul din extrasele de cont şi cu cel din balanţa de verificare. Analiza soldurilor din balanţa de verificare Total activ = 1.818.243 mii lei. Soldul contului 01 “Mijloace fixe” în valoare de 1.722.394 mii lei, reprezintă mijloace fixe în dotare, cu un sold iniţial la 31.12.2000 de 1.258.858 mii lei şi intrări de 463.536 mii lei. Soldul conturilor 602 si 603 de 70.919 mii lei cuprinde obiectele de inventar din dotare. Din verificarea balanţei contului 119 soldul de 19.924 mii lei este compus din: 3.256 mii lei (stimulente neridicate) şi 16.668 mii lei (garanţii materiale). Soldul contului 159 “Alte valori” de 4.781 mii lei se compune din timbre poştale. Soldul contului 600”Materiale” în sumă de 225 mii lei, se compune din CEC-uri şi foi de vărsământ. Total pasiv = 1.818.243 mii lei. Cont 306 – sold 235.403 mii lei. Cont 307 – sold 1.486.991 mii lei. Cont 311 – sold 70.919 mii lei. Cont 702 – sold 4.781 mii lei. Soldul contului 231 “Creditori”, în sumă de 20.159 mii lei reprezintă: garanţii materiale, foi de vărsământ, stimulente. Se constată preluarea corectă a soldurilor din balanţa de verificare şi cumularea acestora în bilanţul contabil şi în contul de execuţie bugetară. Urmare a verificării efectuate şi a aspectelor consemnate în raport, certific fără rezerve bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetară pe semestrul II 2001 şi propun aprobarea acestor documente de către directorul Administraţiei Finanţelor Publice Hunedoara. Prezentul raport înregistrat sub numărul 340/19.12.2001 a fost întocmit în 3(trei) exemplare dintre care un exemplar însoţeşte bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetară, unul rămâne la auditor iar un exemplar la cel auditat. AUDITOR-INSPECTOR Ec. Iacobescu Calin Ec. Ciocan Georgeta Pagina 71 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE HUNEDOARA-DEVA SERVICIUL DE CONTROL ŞI AUDIT PUBLIC INTERN PLAN DE AUDIT PUBLIC INTERN ANUL 2002 (PROIECT) Pagina 72 din 79 Nr Crt Scopul acţiunii Obiectiv Identifica Identificarea activităţii sau a operaţiun ii supuse auditului public intern desfăşoară auditul public intern Durata public intern Perioada Nr Elem ente ce presu cunoş tinţe de speci de au or i Nr. ialiş ti antr enaţ i Nr. de i antren aţi din struct. Desce ntraliz ate Vizitati rea www.tocilar.ro ! Arhiva unde se diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. unităţii online cu auditului auditată . spec auditor dit pun alitate I. CERTIFICAREA BILANŢURILOR CONTABILE ŞI A CONTURILOR DE EXECUŢIE BUGETARA 1 Măsură Determin Contabili 1.A.F.P. Deva 03.0101.011 --2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 cu caracter concomit ent, în scopul asigurării bunei gestionăr ia fondurilo r publice şi administr ării patrimon iului public ate de prevederi le: -Legea finanţelo r publice nr. 72/1996 -Legea contabilit ăţii nr.82/ 1991 -O.G. nr.119/ 1999 privind API şi CFP -Alte acte normativ e tate -Bilanţ contabil -Cont de execuţie bugetară -Acte financiar e şi de gestiune Evidenţa contabilă -Balanţă de Docume nte justificati ve 2.A.F.P. Hunedoara 3.A.F.P. Petroşani 4.A.F.P. Brad 5.A.F.P. Orăştie 6.A.F.P. Simeria 7.A.F.P. Călan 8.A.F.P. Haţeg 9.A.F.P. Petrila 10.A.F.P. Aninoasa 11.A.F.P. Vulcan Lupeni 13.A.F.P. Uricani 14.Dir.Trezoreri e 15.Activitatea proprie 31.01.2002 03.0131.01.2002 03.0131.01.2002 03.0131.01.2002 03.0131.01.2002 03.0131.01.2002 03.0131.01.2002 03.0131.01.2002 03.0131.01.2002 03.0131.01.2002 03.0131.01.2002 03.0131.01.2002 03.0131.01.2002 03.01Pagina 73 din 79 -- 31.12.2001 01.0131.12.2001 01.0131.12.2001 01.0131.12.2001 01.0131.12.2001 01.0131.12.2001 01.0131.12.2001 01.0131.12.2001 01.0131.12.2001 01.0131.12.2001 01.0131.12.2001 01.0131.12.2001 01.0131.12.2001 01.0131.12.2001 01.0131.12.2001 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 verificare 12.A.F.P. 31.01.2002 03.0131.01.2002 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Anexa 1 Anexa 2 Pagina 74 din 79 Nr Scopul Obiectiv Identifica rea activităţii au a operaţiuni i supuse auditului Identifica rea unităţii unde se desfăşoar ă auditul public Durata auditului public intern Perioada auditată Nr. de audit ori Element e ce presupu n cunoştin ţe de specialit ate Nr. special işti antren aţi Nr. de audito ri antren aţi din struct. Desce ntraliz ate Crt acţiunii Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. public intern S.C.A.P.I intern B.C.A.P.I. II. MISIUNI DE AUDIT PUBLIC INTERN Raport de audit intern 1 D.M.A.V. Modul (inclusiv anexele) D.M.A.V. de Ansamblu S. îndeplinir l S.– Biroul Administr are Monopol ea sarcinilor din aplicarea prevederil activităţil or Biroul Administr 02.0228.02.2002 01.0131.12.2001 2 -- -- -- STRUCTURA ce decurg desfăşurat are Biroul AUDITATA e de Monopol, la sediu şi Administr sondaje S.C.A.P.I. Modul de realizare a măsurilor şi or legale are pe teren aplicarea sancţiunilor privind Monopol (copii documente justificative) instituirea cu monopolu respectare lui de stat a de sesizare Raport asupra Curtea de Conturi sarcinilor comercial izării alcoolului referitor la jocurile de noroc şi referitor la casele de marcat şi atribuţiilo r cuprinse în ROF şi a dispoziţiil or legale specifice în vigoare referitoar e la comercial izarea alcoolului , la jocurile de noroc Pagina 75 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Registratura Generală 10 zile 30 zile Anexa 3 DIRECTOR GENERAL Aprobarea raportului S.C.A.P.I. Transmiterea datelor si sancţiunilor propuse S.C.A.P.I. S.C.A.P.I Arhivarea raportului SCHEMA GENERALĂ A CIRCUITULUI DOCUMENTELOR LA NIVELUL B.C.A.P.I. (inclusiv anexe şi întreaga Registrul de evidenţa a DE privind S.C.A.P.I. PENTRU CERTIFICAREA BILANŢULUI CONTABIL SI A CONTULUI documentaţie rapoartelor devalorificarea misiunii ordinare audit public EXECUŢIE BUGETARĂ intern de audit public intern) (pentru activitatea proprie) Planul anual de audit public intern Anexa 4 - certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară Director general Ordinul de serviciu S.C.A.P.I şi şef serviciu Tematica -tehnici -proceduri - metode Raport de certificare 3 exemplare 1 exemplar structura auditată 1 exemplar însoţeşte bilanţul la ordonatorul de rang superior 1 exemplar S.C.A.P.I. S.C.A.P.I. S.C.A.P.I. S.C.A.P.I. Registrul de evidenţă a certificării arhivare valorificare Pagina 76 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. 4. CONCLUZII Utilizatorii de informaţii contabile manifestă o lipsă de încredere în informaţiile de contabilitate, deoarece “producătorii” acestora nu sunt şi nici nu pot fi independenţi faţă de operaţiunile efectuate şi prezentate în situaţiile financiare de sinteză, fapt ce pune la îndoială imparţialitatea şi obiectivitatea aparatului financiar- contabil al întreprinderii. Realitatea informaţiilor cuprinse în conturile anuale este pusă la îndoială şi datorită calităţilor moralprofesionale ale managerilor financiari-contabili. Ca urmare, între activitatea “producătorilor ” de informaţii financiar-contabile şi utilizatorii acestora este necesar să se interpună activitatea auditorilor (experţi contabili, contabili autorizaţi cu studii superioare, cenzori) care au menirea de a restabili încrederea rezonabilă asupra datelor furnizate de managementul diverselor organizaţii. Prin aceasta, auditul financiar-contabil contribuie şi la protejarea intereselor diferitelor categorii de beneficiari ai informaţiei contabile: acţionari, investitori, bănci, stat, personal salariat, etc. Libertatea pieţei se bazează pe liberul acces la informaţii corecte. Din aceste motive s-a dezvoltat, în toate ţările cu economie de piaţa, auditul financiar-contabil ca un sistem de control independent faţă de autoritatea publică şi faţă de unităţile patrimoniale şi ca un demers competent exercitat de către specialişti reuniţi în organizaţii profesionale. Lucrarea prezintă cadrul general de desfăşurare a activităţii de audit financiar-contabil şi aspecte ale auditului public intern în România: obiective generale, modul de organizare şi desfăşurare al acestora. Normele de audit financiar-contabil şi certificare a bilanţurilor contabile la agenţii economici se aplică şi la auditul financiar şi certificarea bilanţurilor contabile la instituţiile publice, acestea constând în: - norme profesionale de lucru; norme de raportare a opiniilor; norme generale de comportament profesional; Formele de manifestare ale auditului financiar sunt diverse: a) după tipul de control efectuat, distingem: - auditul lucrărilor financiare; - auditul de conformitate; - auditul operaţional. b) după forma de exercitare, avem: - auditul extern; Pagina 77 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. - auditul intern. În România auditul extern se exercită asupra activităţilor desfăşurate de societăţile comerciale şi instituţii publice, fiind un control financiar-contabil (urmăreşte numai aspectul financiar-contabil al activităţii, acţiunii sau operaţiunii), în timp ce auditul public intern se exercită numai asupra activităţilor desfăşurate de instituţiile publice, care pe lângă aspectul financiar-contabil se mai focalizează şi asupra calităţii şi performanţei de management. Această diferenţă rezultă din deosebirea criteriilor de comportament al celor două entităţi: profitul – în cadrul agenţilor economici şi buna gestionare a banului şi a patrimoniului public – în cazul instituţiilor publice. Auditul public intern se organizează în mod independent în structura fiecărei instituţii publice, sub forma unui compartiment specializat, constituit din una sau mai multe persoane, astfel încât personalul de specialitate angajat în acesta să nu fie implicat în vreun fel în îndeplinirea activităţilor pe care le auditează. Operaţiunile care fac obiectul auditului public intern sunt examinate, de regulă, pe tot parcursul acestora, din momentul iniţierii până în momentul finalizării lor efective. În cadrul activităţii de audit public intern la o instituţie publică se execută următoarele: auditarea activităţii proprii a instituţiei publice, care constă în verificarea şi controlul activităţii desfăşurate de celelalte servicii din cadrul instituţiei; auditarea unităţilor fiscale teritoriale din subordine; certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară atât în cadrul sistemului fiscal, ca ordonator secundar de credite şi unităţile fiscale teritoriale, ca ordonatori terţiari de credite, cât şi la alte instituţii publice din plan teritorial, care solicită certificarea, în condiţiile legii; inspecţia de audit ce se desfăşoară atât în unităţile din sistem cât şi la orice altă instituţie publică; auditarea proiectelor de buget; soluţionarea contestaţiilor la auditul efectuat; monitorizarea respectării normelor de audit public intern. Legalizarea auditului la instituţiile publice s-a făcut prin O.G. nr. 119/1999 modificată prin O.G. nr. 85/2000. Deşi în urmă cu doi ani când s-a adoptat această ordonanţă exista definit auditul la agenţii economici prin O.U.G. 75/1999 ca audit financiar, auditul la instituţiile publice a fost denumit numai audit intern, nu şi audit public intern, lucru realizat prin O.G. nr. 72/30 august Pagina 78 din 79 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. 2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv. În România, în cadrul societăţilor comerciale nu se organizează încă un compartiment distinct de audit intern, ci numai un control financiar preventiv. În instituţiile publice funcţionează atât un serviciu de audit public intern cât şi un control financiar preventiv(propriu şi delegat). Lucrarea prezintă şi un studiu de caz la nivelul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Hunedoara-Deva privind auditarea activităţii proprii în cadrul Direcţiei şi certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară la nivelul Administraţiei Finanţelor Publice Hunedoara. Scopul controlului constă în verificarea prin sondaj a activităţii desfăşurate de personalului Biroului Administrare Monopol de Stat din cadrul D.M.A.V.S. iar la certificare l-a constituit asigurarea garanţiei pentru instituţia publica că bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetară oferă imaginea fidelă, clară şi completă privind buna gestiune financiară. Aflată în primii ani de desfăşurare, activitatea de audit din ţara noastră prezintă posibilităţi de amplificare şi îmbunătăţire permanentă ţinând seama de normele internaţionale, precum şi de experienţa unor reputaţi specialişti din străinătate. În acest sens s-a lansat un proiect al Uniunii Europene pentru perfecţionarea procedurilor de audit intern şi control financiar. Acest proiect conţine trei direcţii principale: formarea profesională a auditorilor organismului central de audit care va fi creat în cadrul proiectului şi a auditorilor din teritoriu; extinderea controlului financiar (ex-ante) al Ministerului Finanţelor Publice la nivel local în ceea ce priveşte instituţiile şi operaţiunile care implică fonduri considerabile; adaptarea cadrului normativ prin adoptarea legislaţiei şi a reglementarilor necesare. Pagina 79 din 79