1. UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ- NAPOCAFACULTATEA DE STIINTA SI INGINERIA MATERIALELORSPECIALEZAREA INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI IN INDUSTRIEPROIECTDESEURI- TRATARE SI VALORIFICAREVALORIFICAREA DESEURILOR LEMNOASEStudenta: Iuliana HantigAn: 4 SIMGrupa: 3741/2 IPMI 2. INTRODUCERE.............................................................................................................................31.2 Avantajele si dezavantajele producerii peletilor si a brichetelor..........................................31.2.1 Beneficii directe asupra mediului:.................................................................................41.2.2 Beneficii indirecte asupra mediului:..............................................................................51.3 Codurile de clasificare ale deseurilor....................................................................................51.4 Informatii generale despre deseul ales..................................................................................51.4.1 Soluţii de utilizare a rumeguşului: ...............................................................................8CADRUL NATIONAL CE INCADREAZA DESEUL..............................................................9CADRUL EUROPEAN CE INCADREAZA DESEUL...........................................................11PARALELISME INTRE CELE DOUA CADRE LEGISLATIVE.........................................12COLECTARE, SORTARE, TRANSPORT, METODE DE VALORIFICARE, PROCESARE,DEPOZITARE...............................................................................................................................165.1 Fluxul tehnologic al fabricarii peletilor..............................................................................165.1.1 Aprovizioare cu materie prima....................................................................................175.1.2 Descarcarea si receptia calitativa si cantitativa a materiei prime aprovizionate..........18...............................................................................................................................................185.1.3 Mixarea si uscarea........................................................................................................185.1.4 Macinarea si presarea ..................................................................................................185.1.5 Ambalarea si depozitarea.............................................................................................195.2 Linia de peletizare automatizata.........................................................................................195.2.1 Beneficiile utilizarii peletilor.......................................................................................195.2.2 Caracteristicile tehnice a peletilor ...............................................................................205.2.3 Instalatii automate de peletizare...................................................................................215.3 Linia de brichetare .............................................................................................................225.3.1 Beneficiile utilizarii brichetelor...................................................................................225.3.2 Caracteristici tehnice ale brichetelor............................................................................23...............................................................................................................................................235.3.3 Instalatii de brichetat ...................................................................................................23BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................252 3. INTRODUCERECodul din clasificarea deseurilor 03 01 05 rumegus, talas, aschii, resturi descandura si furnir, altele decat cele specificate la 03 01 04.1.1 Scurt istoric despre rumegus si deseurile lemnoaseDupă 1990 exploatarea forestieră din România a luat o amploare fărăprecedent, prin apariţia unui număr mare de societăţi comerciale care au ca obiectde activitate procesarea materialului lemnos şi obţinerea de cherestea.În urma acestor activităţi au rezultat milioane de metri cubi de rumeguş careau fost şi încă sunt depozitate neorganizat în diverse locuri:malul unor cursuri de apă, râpe, gropi de gunoi, terenuri agricole, păşuni, etc.Durata de transformare a rumeguşului în îngrăşământ este cuprins între 15 şi25 de ani şi ca urmare nu este corespunzător pentru agricultură. Rumeguşul delemn are o serie de particularităţi: greutate specifică mică, este higroscopic, puterecalorifică medie în funcţie de specia arborelui. Depozitarea în condiţiinecorespunzătoare a acestui tip de deşeuri duce la afectarea profundă a mediului.Rumeguşul plasat pe malul apelor este antrenat de ploi şi astfel pătrunde în apelede suprafaţă şi devine un factor de stres pentru animalele acvatice, iar rumeguşuldepozitat pe câmp efectează grav calitatea solului, care nu mai poate fi utilizatpentru agricultură.Ca urmare a faptului că în prezent se produc mari cantităţi de rumeguş dindiverse esenţe de lemn şi ca urmare a impactului negativ asupra mediului seimpune luarea unor măsuri urgente şi eficace pentru diminuarea cantităţii de astfelde deşeuri prin găsirea unor soluţii pentru utilizarea acestora.1.2 Avantajele si dezavantajele producerii peletilor si abrichetelorFolosirea rumegusul sau talasul ca combustibil, se poate face prin 3 metode:3 4. - Arderea rumegusul in mod direct.- Transformarea in brichete de combustibil.- Transformarea in « pellet », granule din lemn cu puterea calorica mai mareca a lemnului brut.Avantaje:- Mai usor de depozitat (pentru aceasta putere energetica, necesita numai otreima din spatiu de depozitare);- Se comporte precum un combustibil fluid si se preteaza bine laautomatizare;- Ardere curata fata de combustibili petrolieri (mai putine emisii nocive);- Este o energie renuvelabila si sigura;- Mai economic decat motorina si gazul;- In Franta si in Germania, investitiile pentru sobele / centralele carefolosesc pellets sunt subventionate de stat (ADEME).Dezavantaje:- Procesul de fabricatie este mult mai costisitor. Consumul de energie esteconsiderat sub pragul de 3% din valoarea energetica a granulelor.- Fata de produsele petroliere, spatiul de depozitare necesar este mult maimare.Achizitionarea si darea in functiune a instalatiei de peletizare a rumegusluiverde, are impact direct asupra protejarii mediului inconjurator.1.2.1 Beneficii directe asupra mediului:- reducerea poluarii cu deseuri din rumegus de lemn prin prelucrareaanuala a circa 150.000 mc rumegus verde si deseuri lemnoase rezultatedin exploatarea lemnului;- reducerea riscului de innundatii ca urmare a depozitarii necontrolate pemalul apelor a rumegului si a deseurilor din lemn de catre firmele celucreaza in prelucrarea primara a lemnului;- reducerea suprafetelor de depozitare a deseurilor lemnoase;4 5. - conservarea si protejarea ecosistemelor;- imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor din eliminarea surselorde poluare;- protejarea solului, apelor si aerului prin gestionarea corespunzatoare adeseurilor din lemn;1.2.2 Beneficii indirecte asupra mediului:- reducerea emisiilor de gaze poluante in zona( CO2, SO2, NOX, s.a.) prininlocuirea combustibililor petrolieri, cu combustibi ecologici dinbiomasa;- dezvoltarea turismului prin creearea unei zone turistice nepoluate;- cresterea veniturilor la bugetul statului prin vanzarea aerului curatrecuperat prin utilizare apeletilor drept combustibil;- reducerea costului energiei termice si electrice prin cresterea eficienteienergetice ca urmare a utilizarii peletilor;- reducerea efortului valutar prin importuri mai scazute de combustibilpentru producerea energiei termice si electrice;- cresterea constributiilor cu taxele si impozitele la nivel local;1.3 Codurile de clasificare ale deseurilorHotărârea de Guvern nr. 2.293/2004 (MO 1.261/28.12.2004) privindgestionarea deşeurilor rezultate în urma procesului de obţinere a materialelorlemnoase.Cod CAEN 5153 - Comert cu ridicata al materialului lemnos;Cod CAEN 2020 - Fabricarea de produse stratificate din lemn: placaj, panel,furnire, placi din aschii de lemn, placi fibrolemnoase, brichete, peleti.1.4 Informatii generale despre deseul ales5 6. Lemnul nu este poluant in sine cu exceptia cazurilor in care nu este folositsub forma naturala. In plus, aditivii care se adauga la finisaj produc uneorisubstante periculoase care poate avea efecte directe asupra sanatatii. De exemplu,prin fabricarea PAL-ului sunt riscuri de expunere la formaldehida, gaz generator decancer al gatului.Deseurile din lemn sunt o materie complexa : coaja care poate fi arsa saucompostata, rumegusul care poate fi valorificat sub forma de PAF, de combustibil,sau in agricultura ca litiera pentru animale si talasul care poate fi folosit pentrucazane de lemn, pentru panouri de PAL sau pentru pasta de hartie.In urma procesului tehnologic rezulta urmatoarele tipuri de deseuri :- pentru exploatare forestiera – craci, ramuri, coaja , talas ;- pentru debitare – margini , talas si rumegus ;Fiecare fază de producţie are ca rezultat un produs intermediar caracterizatprin dimensiuni şi calitate. Pentru maximizarea valorificării produselorintermediare de calitate inferioară (clasele D şi E) se foloseşte operaţia de tăiererezultând tocătura necesară în industria celulozei şi a hârtiei.Evidenta gestiunii deseurilor conform legilor in vigoare pe tip de deseu :rumegus si talas.Rumegusul si talasul este depozitat pe platforme special amenajate. Parte dinaceste produse -40 % este valorificat prin ardere in centralele unitati in vedereaobtinerii agentului termic. Un procent de 30 % este valorificat prin vanzare catreperfoane fizice sau juridice care il folosesc ca agent termic sau materie prima inproductie ( ex: productia de PAF ).Deseurile rezultate in procesul tehnologic al societatii sunt de tin deseuneimpregnat cu lacuri sau vopsele.Codul forestier, prin Articolul 75 incearca sa stopeze defrisarile prost facutesi aparitia respectivelor resturi. Pentru a scapa de aceste resturi cei care exploateazalemnul le arunca in apele celui mai apropiat rau. Fabricile de cherestea sunt cei maimari producatori de asemenea resturi care variaza de la rumegus la taluj. Talujul sirumegusul impreuna cu toate celelalte resturi de lemn care sunt deversate in apeleraurilor reprezinta pentru pesti o adevarata otrava. Rumegusul care pluteste intra inbranhiile pestilor iar acestia se sufoca. El are efecte grave si asupra vegetatiei de pemalurile raurilor cat si a animalelor terestre care vor sa consume aceasta apa.Rumegusul si cheresteaua, daca sunt depozitate necorespunzator reprezinta sursepentru incendii.Chiar sub forma bruta, rumegusul depozitat necorespunzator poate generadaune asupra mediului, poate contamina solul, apele si de asemenea genera6 7. distrugerea habitatului acvatic. Chiar daca provine de la o sursa naturala, deseurilegenerate de prelucrarea lemnului nu mai sunt in forma lor naturala.Generarea levigatului, adica rezultatul percolari apei asupra deseurilor dinlemn poate fi comparata cu infuzia de cafea sau de ceai. Se genereaza un lichidnegru cu miros de petrol care provoca aparitia unei spume si un film superficial inapele din jur.Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent care poate producelevigat in ani de zile. In timp indelungat, in prezenta apei, datorita ploilorfrecvente, substantele care se gasesc natural in lemn precum acizi, lignina, lignana,acizii grasi si tanin se dizolva si se intind cu concentratii ridicate. Moviladeseurilor din lemn retine levigatul pana la saturare. La aceasta etapa, levigatul sedeverseaza in mediul inconjurator si poate avea un efect nefast asupra lui.Levigatul lemnului contine cateva produse chimice cu o concentratie uneorimai mare decat cea masurata la canalizarea municipala ( vezi Tab.1 ) si deci, nupoate fi deversat fara o tratare adecvata.Tab.1 Concentratiile compusilor chimici ai levigatuluiDeseurile din lemn depozitate necorespunzator poate contamina si stratulfreatic. Apa poluata este mai bruna, are un miros neplacut si un gust dezagreabilinainte sa atinga concentratii daunatoare sanatatii.Apele de suprafata sunt cele mai afectate si poate fi afectata fauna acvaticaextrem de repede. Consumul biochimic in oxigen al levigatului, necesar pentru bio-degradarea lui, poate fi letal pentru pestii precum pastravi si nevertebrate.Deseurile din lemn pot genera de asemenea hidrogen sulfurat si amoniac inconditii anaeroba. In apa, amoniacul poate reduce capacitatea sangelui pestilor dea transporta oxigen astfel incat induce un efect letal asupra vietii acvatica prinsufocare.7Compus chimicConcentratie a levigatului(mg/L =milligrammes/litre)Apele de canalizareoraseneConsum biochimic deoxigen2 970 mg/L 150-250 mg/LAmoniac 0,3 mg/L 15-50 mg/LNitrogen organic 22 mg/L 25-85 mg/LFosfor 8.75 mg/L 6-12 mg/L 8. Rezulta ca deseurile din lemn, chiar din lemn brut adica netratat, potconstitui un pericol pentru mediul inconjurator.Legile europene nu permit sa fie adus la rampa de gunoi pentru ca:- Este inflamabil;- Poate fi valorificat si numai deseurile care nu mai pot intra intr-un procesde reciclare pot merge la groapa de gunoi;- Poate fi valorificat pentru sub-produse a lemnului si combustibil ceeapoate fi considerat un avantaj atat pe plan ecologic cat si economic.Numai daca este si tratat cu substante chimice periculoase, poate ficonsiderat atunci ca un deseu care nu mai intra intr-un proces de reciclare.Majoritatea deseurilor din lemn , 60% , este generata de prelucrarealemnului.Din cantitatea de lemn taiata direct in padure, doar jumatatea esteexploatabil ca a tare.1.4.1 Soluţii de utilizare a rumeguşului:- realizarea plăcilor fibro-lemnoase, rumeguşul de lemn poate fi adăugat înmasa de fibre lemnoase până la un anumit procent care depinde detehnologia de fabricare a plăcilor.- în compostul din agricultură dacă este introdus în cantităţi mici, deoareceasigură solului o bună permeabilitate şi friabilitate,- pentru decontaminarea unor terenuri infestate cu substanţe petroriele,datorită capacităţii mari de absorbţie. Rumeguşul este apoi colectat şiincinerat8 9. CADRUL NATIONAL CE INCADREAZA DESEULLegea nr. 426/18.07.2001 (M.Of. nr. 411/25.07.2001) pentru aprobareaOrdonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/16.06.2000 (M.Of. nr. 283/22.06.2000)privind regimul deşeurilorOrdonanţa de urgenţă nr. 61/06.09.2006 (M.Of. nr. 790/19.09.2006) pentrumodificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000privind regimul deşeurilorLegea nr. 27/15.01.2007 (M.Of. nr. 38/18.01.2007) privind aprobareaOrdonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea şi completareaOrdonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilorHotărârea de Guvern nr. 856/16.08.2002 (M.Of. nr. 659/05.09.2002) privindevidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile,inclusiv deşeurile periculoase (completată de Hotărârea nr. 210/28.03.2007 pentrumodificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis–ul comunitarîn domeniul protecţiei mediului – M.Of. nr. 187/19.03.2007)Hotărârea de Guvern nr. 1470/09.09.2004 (M.Of. nr. 954/18.10.2004)privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planuluinaţional de gestionare a deşeurilorHotărârea de Guvern nr. 123/30.01.2003 (M.Of. nr. 113/24.02.2003) privindaprobarea Planului naţional de gestionare a deşeurilor – plan naţional de etapăOrdinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1385/29.12.2006(M.Of. nr. 66/29.01.2007) privind Procedura de participare a publicului laelaborarea, modificarea şi revizuirea planurilor de gestionare a deşeurilor, adoptatesau aprobate la nivel naţional, regional şi judeţeanOrdinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1364/14.12.2006 şial Ministrului Integrării Europene nr. 1499/21.12.2006 (M.Of. nr. 232/04.04.2007)de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deşeurilor9 10. Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 951/06.06.2007(M.Of. nr. 497/25.07.2007) privind aprobarea Metodologiei de elaborare aplanurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilorHotărârea de Guvern nr. 1213/06.09.2006 (M.Of. nr. 802/25.09.2006)privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentruanumite proiecte publice şi privateOrdinul MAPM nr. 860/26.09.2002 (M.Of. nr. 52/30.01.2003) pentruaprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere aacordului de mediu (modificat prin: Ordinul MAPAM nr. 210/25.03.2004 - M.Of.nr. 309/07.04.2004; Ordinul nr. 1037/25.10.2005 – M.Of. nr. 985/97.11.2005)Ordinul MAPM nr. 863/26.09.2002 (M.Of. nr. 52/30.01.2003) privindaprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluarea impactului asupra mediuluiOrdinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 757/26.11.2004(M.Of. nr. 86/26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privinddepozitarea deşeurilor (modificat prin Ordinul Ministrului Mediului şi GospodăririiApelor nr. 1230/30.11.2005 - M.Of. nr. 1101/07.12.2005)Hotărârea de Guvern nr. 128/14.02.2002 (M.Of. nr. 160/06.03.2002) privindincinerarea deşeurilor (modificată de Hotărârea de Guvern nr. 268/31.03.2005 -M.Of. nr. 332/28.04.2005)10 11. CADRUL EUROPEAN CE INCADREAZA DESEULDirectiva Consiliului 75/442/CEE privind deşeurile modificată de: Directiva91/156/CEE Decizia 1996/350/CE Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.11 12. PARALELISME INTRE CELE DOUA CADRE LEGISLATIVECADRUL EUROPEAN CADRUL NATIONALDirectiva Consiliului 75/442/CEEprivind deşeurile modificată de:Directiva 91/156/CEE Decizia1996/350/CE Regulamentul (CE) nr.1882/2003• Legea nr. 426/18.07.2001 (M.Of.nr. 411/25.07.2001) pentruaprobarea Ordonanţei de urgenţăa Guvernului nr. 78/16.06.2000(M.Of. nr. 283/22.06.2000)privind regimul deşeurilor• Ordonanţa de urgenţă nr.61/06.09.2006 (M.Of. nr.790/19.09.2006) pentrumodificarea şi completareaOrdonanţei de urgenţă aGuvernului nr. 78/2000 privindregimul deşeurilor• Legea nr. 27/15.01.2007 (M.Of.nr. 38/18.01.2007) privindaprobarea Ordonanţei de urgenţăa Guvernului nr. 61/2006 pentrumodificarea şi completareaOrdonanţei de urgenţă aGuvernului nr. 78/2000 privindregimul deşeurilor• Hotărârea de Guvern nr.856/16.08.2002 (M.Of. nr.659/05.09.2002) privind evidenţagestiunii deşeurilor şi pentruaprobarea listei cuprinzânddeşeurile, inclusiv deşeurilepericuloase (completată deHotărârea nr. 210/28.03.2007pentru modificarea şi completarea12 13. unor acte normative care transpunacquis–ul comunitar în domeniulprotecţiei mediului – M.Of. nr.187/19.03.2007)• Hotărârea de Guvern nr.1470/09.09.2004 (M.Of. nr.954/18.10.2004) privindaprobarea Strategiei naţionale degestionare a deşeurilor şi aPlanului naţional de gestionare adeşeurilor• Hotărârea de Guvern nr.123/30.01.2003 (M.Of. nr.113/24.02.2003) privindaprobarea Planului naţional degestionare a deşeurilor – plannaţional de etapă• Ordinul Ministrului Mediului şiGospodăririi Apelor nr.1385/29.12.2006 (M.Of. nr.66/29.01.2007) privind Procedurade participare a publicului laelaborarea, modificarea şirevizuirea planurilor de gestionarea deşeurilor, adoptate sauaprobate la nivel naţional,regional şi judeţean• Ordinul Ministrului Mediului şiGospodăririi Apelor nr.1364/14.12.2006 şi al MinistruluiIntegrării Europene nr.1499/21.12.2006 (M.Of. nr.232/04.04.2007) de aprobare aplanurilor regionale de gestionarea deşeurilor13 14. • Ordinul Ministrului Mediului şiDezvoltării Durabile nr.951/06.06.2007 (M.Of. nr.497/25.07.2007) privindaprobarea Metodologiei deelaborare a planurilor regionale şijudeţene de gestionare adeşeurilor• Hotărârea de Guvern nr.1213/06.09.2006 (M.Of. nr.802/25.09.2006) privind stabilireaprocedurii-cadru de evaluare aimpactului asupra mediului pentruanumite proiecte publice şiprivate• Ordinul MAPM nr.860/26.09.2002 (M.Of. nr.52/30.01.2003) pentru aprobareaProcedurii de evaluare aimpactului asupra mediului şi deemitere a acordului de mediu(modificat prin: Ordinul MAPAMnr. 210/25.03.2004 - M.Of. nr.309/07.04.2004; Ordinul nr.1037/25.10.2005 – M.Of. nr.985/97.11.2005)• Ordinul MAPM nr.863/26.09.2002 (M.Of. nr.52/30.01.2003) privind aprobareaghidurilor metodologiceaplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactuluiasupra mediului14 15. • Ordinul Ministrului Mediului şiGospodăririi Apelor nr.757/26.11.2004 (M.Of. nr.86/26.01.2005) pentru aprobareaNormativului tehnic privinddepozitarea deşeurilor (modificatprin Ordinul Ministrului Mediuluişi Gospodăririi Apelor nr.1230/30.11.2005 - M.Of. nr.1101/07.12.2005)• Hotărârea de Guvern nr.128/14.02.2002 (M.Of. nr.160/06.03.2002) privindincinerarea deşeurilor (modificatăde Hotărârea de Guvern nr.268/31.03.2005 - M.Of. nr.332/28.04.2005)15 16. COLECTARE, SORTARE, TRANSPORT, METODE DEVALORIFICARE, PROCESARE, DEPOZITARE5.1 Fluxul tehnologic al fabricarii peletilorFluxul tehnologic (prezentat in Fig.1) cuprinde urmatoarele etape:- alimentarea cu materie prima ;- sortarea si omogenizarea materiei prime;- mixarea si uscarea ;- macinare si presare material ;- ambalare in saci plastic ;- asezare in saci de plastic si depozitare;16 17. Fig.1 Schema de principiu a fluxului tehnologic5.1.1 Aprovizioare cu materie primaPentru functionarea la capacitate a instalatiei de peletizare, materia primanecesara se ridica la circa 150.000 mc rumegus anual. Acesta provine fie direct dinexploatarea primara a lemnului, fie din tocarea deseurilor din lemn de calitateinferioara. Firma isi asigura din productie proprie circa 40.000 mc anual, urmandca diferenta de 110.000 mc sa fie asigurata din colectarile in zona.Transportul deseurilor are loc de pe distante scurte de 1-50 km catre punctestabilite din fondul forestier, puncte in care vegetatia forestiera are caracteristicistationare bune.Aprovizionarea cu materie prima se va realiza zilnic, cu camioane proprii incazul rumegusului colectat de la firmele de prelucrare a lemnului din zona. In plusputem sublinia faptul ca exista amenajate in prezent mai multe platforme dedepozitare a rumegusului in zona. Acestea constituie o sursa de aprovizionaregratuita pentru firma. Firma va avea amenajata o platforma acoperita pentrudepozitarea rumegusului. Conform datelor furnizate de Agentia de Mediu existapeste 100 de firme care isi desfasoara activitatea in domeniul exploatarii brute alemnului prin activitatea carora rezulta deseuri lemnoase. Odata cu darea infunctiune a instalatiei de peletizare, Agentia de Protectie a Mediului ii vadetermina pe agentii economici care au ca obiect de activitate explotarea siprelucrarea lemnului in diferite faze sa elimine depozitarea pe sol a deseurilorrezultate in urma prelucrarii si sa transporte aceste deseuri la centru de colectare siprelucrare a lor. Mentionam ca pe raza in care ne vom desfasura activitatea nuexista nici o alta societatea care are ca obiect de activitatre recuperarea sitransformarea acestor deseuri.Volumul deseurilor rezultate anual din exploatarea lemnului, depaseste insacapacitatea de prelucrare sau depozitare in conditii optime. Prin darea in functiune17 18. a instalatiei de peletizare , 12% din volumul deseurilor rezultate este eliminat siprelucrat in totalitate.O linie de peletizare cu o capacitate de 8t/h prelucreaza anual circa 150.000mc de deseuri lemnoase, rezultand astfel necesitatea si oportunitatea unor proiectede investitii in instalatii de peletizare rumegus.5.1.2 Descarcarea si receptia calitativa si cantitativa amateriei prime aprovizionateSelectarea materiei prime care va intra in procesul de productie ( prin site deseparare a pietrelor si detector de metale ) si tocarea deseurilor lemnoase mai maride 10 mm. In exteriorul halei de productie exista un utilaj numit tocator ce are carol producerea materiei prime necesare producerii peletilor.5.1.3 Mixarea si uscareaUscarea rumegului verde cu umiditate de 50 % pana la umiditate de 12-13 %in uscator la temperatura de 100-450 grade Celsius. Dupa uscare o parte dinrumegus este transportat in siloz pentru a intra in procesul de productie, iar in alteparte in arzatorul uscatorului.5.1.4 Macinarea si presareaRumegusul cu mai putin de 10% umiditate este introdus in presa pentrupeleti. Sparturile sunt maruntite precum talasul cu ajutorul unui malaxor iar dupaacesta sunt introduse in presa. La urmatorul pas acestea sunt introduse intr-un tancde maturare unde se adauga un procent oarecare de umiditate. Talasul este apoipresat printr-o extrudare, etapa in care liantul aflat in lemn devine activ, formandastfel peletii. Liantul ( care provine din compozitia chimica a lemnului) producetotodata suprafata lucioasa a peletilor, importanta in etapa prinderii automateinitiale. La iesirea din presa peletii au temperatura de circa 100 grade Celsius.La producerea peletilor nu se adauga aditiv. Producerea peletilor nu necesitaaditiv sau lianti chimici, datorita rasinilor existente in mod natural in materia primade baza.18 19. 5.1.5 Ambalarea si depozitareaDupa presare, peletii sunt raciti pana la temperatura de 15-20 grade Celsius,trecuti printr-o sita si incarcati in saci de 15 kg din PE si depozitati.Rumegusul ajuns in mod accidental in procesul de productie este reintrodusin procesul de fabricatie.5.2 Linia de peletizare automatizata5.2.1 Beneficiile utilizarii peletilorPeletii din lemn sunt combustibili ecologici, economici si neutri privitor laemisiile de CO2, in majoritate produs din rumegus si resturi de lemn, comprimatela presiune ridicata fara aditivi pentru lipire.Peletii prezinta enorme avantaje fata de lemnul de foc normal: in primulrand au o putere calorica de 5.3 kw/kg care este 1.5 ori mai mare decat lemnul, iarin al doilea rand cu peleti si cu sobele sau centralele ce funtioneaza cu peleti sepoate obtine o incalzire ce poate fi controlata (pentru ca aportul de combustibil estereglat direct de la soba sau centrala) facand diferenta in acest fel fata de lemnulnormal cu care era imposibil sa se ajunga la o incalzire cu un randament optim.In tarile membre ale Uniunii Europene se inregistreaza o cerere foarte marepentru acest produs.Practic o cantitate de 2 t de peleti inlocuieste cu succes combustibilitraditionali mai ieftini ca pret cum sunt:- gaz metan : 957 mc;- diesel : 1000 l;- GPL: 1370 l;Bogatele Paduri ale Romaniei pot asigura materia prima necesare pentruproducerea de peleti. Lemnul de slaba calitate rezultat in urma curatarii acestora,lemnul rezultat in urma taieriilor programate ca si deseurilor- rumegus , talas-rezultate in urma prelucrarii acestora in industria de profil, sunt in cantitati maimult decat necesare pentru acoperirea necesarului tarii si in prezent aproape de locutilizate.Incalzirea cu peleti este total ecologica si perfecta pentru intrunireacerintelor de incalzire rezidentiala in totalitate prin sistemul insusi , ori incombinatie cu alte sisteme de folosesc surse regenerative fara dezavantaje de ordinecologic decurgand de aici.19 20. Peletii din lemn sunt combustibili noi ce raspunde noilor cerinte de utilizarea energiei curate si regenerative. Acestia reprezeinta alternativa de incalziredomestica cea mai curata iar in conditiile alinierii preturilor combustibililor clasicila preturile europene, in curand va deveni si in Romania alternativa cea maieconomica si in acelasi timp confortabila.Acestia sunt produsi din materiale biomasice in special lemn. De obiceiacestia se produc prin presare rumegului rezultat la gater, din tocatura de lemnprodusa in tocatoare a resturilor lemnoase rezultate din debitare sau din lemn deslaba calitate. Producerea peletilor nu necesita aditiv sau lianti chimici, datoritarasinilor existente in mod natural in materia prima de baza.Deosebirea dintre produsele bricheta si pelete obtinute prin presarearumegului in diferite conditii, este acela ca in procesul tehnologic utilizat pentruproducerea peletelui nu se utilizeza nici un aditiv pentru lipire, fiind un produsecologic.5.2.2 Caracteristicile tehnice a peletilorAcestea sunt:- diametru 4-10 mm;- lungime < 50 mm;- densitate > 1120 kg/mc;- umiditate < 12 %;- continut cenusa < 1%;- putere calorica 5000-6000 kj/kg ;Fig. 2 Forma si dimensiunea peletilor20 21. Peletii sunt de forma cilindrica (Fig.2) , de obicei masurand intre 6-10 mmdiametru si 10-30 mm lungime conform standard austriac “ ONORM M 7135 “,suedez “ SS 187120 “ si german “ DIN 51731 “ Fiind un combustibil produs lastandarde inalte si comprimat, peletii permit ca transportul lor sa fie economic si sase utilizeze sisteme complet automatizate in unitatile producatoare de electricitatesi caldura, de la cele care deservesc o singura familie pana la cele publice. Cu odezvoltare rapida a segmentului de piata, ele reprezinta tehnologia cheie pentrucresterea utilizarii biomasei in Europa si intreaga lume. Peletii sunt si o modalitateexcelenta de utilizare a resurselor locale si de contribuire la pastrarea mediuluiinconjurator si prevenirea schimbarilor climatice.5.2.3 Instalatii automate de peletizareDin punct de vederea tehnologic ansamblul de producere a peletilor are uncircuit inchis si mai ales ecologic.Instalatiile automate de peletizare sunt produse in Uniunea Europeana, fiindinstalatii de ultima generatie tehnologica, in care intreg procesul de productie esteautomat, si respecta standardele de calitate conform Directivelor 98/37/EEC,89/392/EEC, 91/368/EEC, 93/94/EEC, 89/366/EEC.21 22. Fig.3 Masina de peletizareAceste instalatii ( Fig.3 ) se compun din:- sortator;- tocator deseuri lemnoase,- uscator rumegus verde,- masina presat,- racitor peleti,- masina ambalat.Intreg procesul de productie este automatizat si monotorizat in camera decontrol pe monitoare.Instalatia automata de peletizare a fost conceputa de catre producator astfelincat pulberile fine din lemn sunt captate si reintroduse in circuit, fara suspensii latoate fazele de lucru. In cadrul obiectivului nu se utilizeaza nici o substanta toxica.Capacitatea instalatiei este de 8 t/ora.5.3 Linia de brichetare5.3.1 Beneficiile utilizarii brichetelorBrichetele sunt formate 100% din lemn pur, fara lianti sau aditivi chimici sisunt libere de impuritati fiind produse prin presarea rumegusului uscat rezultat dela prelucrarea lemnului. In timpul procesului de uscare, lignina (un compusexistent in lemn) este eliberata si functioneaza ca un liant astfel formandu-se obricheta compacta cu densitate mare si o valoare energetica ridicata.Brichetele din rumegus sunt combustibil ecologic si sunt indicate pentrucentralele termice, boilere, sobe, gratar, etc. In acelasi timp, ele constituie o sursade energie economica si prietenoasa mediului inconjurator avand o putere caloricadubla fata de cea a lemnului din care provin. In plus, pentru comparatie energeticase poate considera ca 2 kg de brichete elibereaza energie echivalenta cu 1 Nm3gazmetan sau 1 kg de petrol.Brichetele din rumegus elibereaza prin ardere o cantitate de CO2 egala cucantitatea de CO2 asimilata in lemnul copacilor in urma procesului de fotosinteza.Din acest motiv se poate considera ca brichetele sunt neutre din punct de vedere alpoluarii cu CO2.22 23. 5.3.2 Caracteristici tehnice ale brichetelorAcestea sunt:- putere calorica: aprox 4700 cal/kg ~ 19 MJ/kg ~ 5,5 KWh/kg- umiditatea relativa: 6,5%- substante volatile: 80,3%- sulfuri: 0,02%- cenusa: 0,43%- greutate specifica: 1,03 kg/dm3- dimensiuni: Ø (diametru) 70x70mm- ambalaj: saci din polietilenaFig.4 Procesul de brichetare si impachetare5.3.3 Instalatii de brichetat23 24. Seria Brik a preselor mecanice de brichetat este adecvata pentru indeplinireacerintelor clientilor care au nevoie sa compacteze cantitati mari de resturi. Calitateasuperioara a constructiei masinii face masina durabila si fara probleme, garantandîn acelasi timp înalta performanta si eficienta in prelucrarea non-stop.Presa mecanica de brichetat dezvolta o forta de compresie de aproximativ2000 Kg pe centimetru patrat pentru a obtine o bricheta de inalta calitate avand oinalta greutata specifica si un remercabil volum redus, fara adaugare de adezivi.Materialul ce trebuie brichetat trebuie sa fie celulozic si uscat (avand uncontinut de umiditate intre 10 si 14%). Productie orara se refera la un material care,în starea sa initiala, topit, are o greutate specifica egala cu aproximativ 160-200kg /m3.Capacitatea de productie: 180/300 Kg/h;Diametru bricheta: 50 mm ;Lungime bricheta: 20-300 mm;Putere motor principal: 15/22 Kw;Greutate aproximativa: 2200 Kg;Masina de brichetat ( Fig.5 ) este o masina hidraulica de compactat materialegranuloase in vederea reducerii volumului. Brichetele obtinute din materialegranuloase lemnoase rezultate din procesul de prelucrare a lemnului pot fi utilizateca inlocuitor al lemnului de foc fiind un combustibil perfect ecologic fara nici unadaos de alte materiale adezive.24 25. Fig.5 Masina de brichetat Seria BrikMasina de brichetat este o masina hidraulica de compactat materialegranuloase in vederea reducerii volumului. Brichetele obtinute din materialegranuloase lemnoase rezultate din procesul de prelucrare a lemnului pot fi utilizateca inlocuitor al lemnului de foc fiind un combustibil perfect ecologic fara nici unadaos de alte materiale adezive. Umiditatea materialului granular lemons ceurmeaza a fi compactat trebuie sa fie cuprinsa intre 8 – 14% pentru a obtine obricheta compacta de calitate. Se pot bricheta toate speciile lemnoase cu diferitegranulatii realizand insa diferite capacitati de productie functie de specia sigranulatia materialul utilizat. Masina este echipata cu grup hidraulic, rezervor deracire, dispozitiv de final de ciclu, indicator de nivel pentru rezervorul de ulei,sonda de nivel, vizor, panou de comanda cu programator PLC vizualizare ciclu delucru.BIBLIOGRAFIE1. SC.ALCOTIM-VASALCOMIT.SRL2. www.anpm.ro3. Curs DTV- Prof. Oviduiu Nemes4. http://www.aerostil.ro/explicativ/Cod_CAEN.html25 26. 26 27. 5.27