Criminologie

May 4, 2018 | Author: Anonymous | Category: Documents
Report this link


Description

-UNIVERSITATEA DIN ORADEA-FACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE-SPECIALIZAREA DREPT- LUCRARE DE SEMESTRU -2012- -UNIVERSITATEA DIN ORADEA-FACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE-SPECIALIZAREA DREPT- Principalele şcoli criminologice STUDENT : GEANGOŞ GEORGE - SERGIU PROFESOR COORDONATOR: Lector univ.CARMEN ADRIANA DOMOCOŞ -2012- Principalele şcoli criminologice Principiile stabilite de C. Beccaria au stat la baza Scolii clasice a dreptului penal,cea care a dominat ulterior,timp de un secol, gandirea si practica juridico-penala. Valul de reforme legislative declansat de scoala clasica a condus la ameliorarea substantiala a tehnicilor juridice si la o prima etapa de umanizare a justitiei penale. In toata aceasta perioada insa, in ciuda reformelor penale,fenomenul criminal si-a continuat ascensiunea. Dimensiunea sociala a fenomenului criminal incepe sa fie perceputa din ce in ce mai clar. Aceasta noua perceptie a atras dupa sine, inevitabil o serie de intrebari care aveau nevoie de un raspuns. Astfel, primele explicatii cu privire la geneza fenomenului criminal apar catre a doua jumatate a secolului XIX-lea, in contextul unei intensificari a cercetarii stiintifice in diferite domenii.Aceste prime explicatii ale fenomenului criminal pot fi grupate in jurul unor Scoli criminologice, in functie de factorii socotiti a fi determinati in raport cu fenomenul criminal,respectiv factorii fizici,economici, sociali.1 Scoala geografica (sau cartografica) Reprezentanti ai acestei scoli au fost belgianul Quetelet si francezul GuerryLambert Adolphe Quetelet (1796-1874) , doctor in matematica , a fost directorul Observatorului astronomic din Bruxelles. Principala sa lucrare a fost : « Despre om si dezvoltarea facultatilor sale sau Eseu de fizica sociala », unde sunt cuprinse principalele constatari legate de fenomenul criminal. Aceasta lucrare completata si revizuita a fost republicata spre sfarsitul carierei lui Quetelet sub denumirea « Fizica sociala sau Eseu cu privire la dezvoltarea facultatilor omului ».Quetelet aplica fenomenelor sociale metode imprumutate din fizica si realizeaza o stiinta a omului mediu, fizica sociala.2 Accentueaza importanta educatiei morale, care prevaleaza asupra instructiei scolare. 1 Carmen Adriana Domocos, ``Criminologie``,editia a II a , Editura Universitatii din Oradea, 2011 Valentin Mirisan, ``Criminologie``, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea ,2000 2 Apreciaza ca nu saracia genereaza criminalitate ci , mai degraba discrepanta intre posibilitatile materiale si nevoile, aspiratiile oamenilor. Andre-Michel Guerry (1802-1866), jurist de profesie , a fost directorul departamentului de statistica penala de la Ministerul Justitiei din Franta. Lucrari :- « Eseu asupra statisticii morale in Franta » ; - « Statistica morala a Angliei comparata cu Statistica morala a Frantei ». Repartizeaza departamentele franceze in cinci regiuni in cadrul carora observa o regularitate a criminalitatii. Din aceasta regularitate remarcabila rezulta ideea potrivit careia " precum fenomenele naturale , comportamentul uman este si el supus unor legi'' . Constata si el , ca si Quetelet , ca nici saracia si nici instructia scolara nu au o influenta directa asupra dinamicii criminalitatii.3 Cercetarile ambilor reprezentanti ai scolii geografice s-au bazat pe primele statistici criminale europene.Cei doi cercetatori au formulat « Legea termica a criminalitatii » lege potrivit careia : '' infractiunile impotriva persoanelor predomina in regiunile sudice si in timpul sezonului cald , iar infractiunile contra patrimoniului predomina in regiunile nordice si in timpul sezonului rece '' . Scoala Lyoneza Alexandre Lacassagne (1843-1924), profesor de medicina legala la Universitatea din Lyon , a fost principalul exponent al acestei scoli. Teoria lui Lacassagne se poate rezuma la cateva aforisme care au ramas celebre : Orice act daunator existentei unei colectivitati este o crima ; Orice crima este un obstacol in calea progresului ; 3 Alexandru Pintea, Dan-Cristian Pintea, Alina-Cristina Balanescu, ``Criminologie Generala``, Editura Siteh, 1996 - Mediul social este « supa de cultura » a criminalitatii ; microbul este criminalul , un element care nu are importanta decat in ziua in care gaseste « supa » care il face sa fermenteze ; - Societatile au criminalii pe care ii merita. Opiniile mai sus mentionate au reusit sa induca in eroare pe multi istorici ai criminologiei, care au facut din Lacassagne « seful » unei scoli a mediului social practic inexistenta. In realitate Lacassagne a fost un partizan al frenologiei lui Gall si un admirator secret al lui Lombroso pentru criticarea caruia si-a dedicat aproape intreaga energie. La moartea lui Lombroso, Lacassagne abandoneaza orgoliile si publica un articol elogios la adresa rivalului sau.4 Scoala socialista Are ca fundament opiniile formulate de Marx (1818-1883) si Engels (1820-1895).Potrivit conceptiei marxiste, criminalitatea depinde de conditiile economice, in sensul ca inegalitatea economica genereaza criminalitate.5Din considerente ideologice scoala socialista prezinta o varianta extrema, transformand explicatii partiale in explicatii cu caracter general, valabile pentru fenomenul criminal in ansamblu. Se comite astfel o eroare de ordin stiintific, sesizata chiar in epoca de Garofalo.Caderea comunismului a antrenat pierderea unicului suport al criminologiei marxiste, cel ideologic. 4 Sorin Rdulescu,Dan Banciu, ``Sociologia Crimei si Criminalitatii``,Editura Sansa, 1996 5 Alexandru Pintea, Dan-Cristian Pintea, Alina-Cristina Balanescu, ``Criminologie Generala``, Editura Siteh, 1996 Scoala interpsihologica Fondatorul acestei orientari a fost criminologul francez Gabriel Tarde (18431904).Principalele lucrari : »Criminalitatea comparata » si « Legile imitatiei ».Constata o crestere a criminalitatii in cifra absoluta , de proportii ingrijoratoare. Atrage atentia asupra unor capcane ale statisticilor. Astfel, a observat o scadere a numarului de crime, in timp ce delictele crescusera de trei ori. Era vorba insa de o deformare a realitatii ca urmare a faptului ca un numar mare de fapte au trecut din categoria crimelor in cea a delictelor.Teoria lui Tarde se fondeaza pe constatarea potrivit careia raporturile interumane sunt guvernate de un fapt social fundamental : imitatia. Comportamentul criminal este un comportament imitat.Tarde considera ca sociologia nu este decat o interpsihologie, atata timp cat nu avem de a face decat cu raporturi interindividuale.Privita ca teorie sociala cu caracter general, constructia lui Tarde este criticabila. Cu toate acestea, rolul important al imitatiei in cadrul comportamentului uman este subliniat si in psihologia contemporana . Scoala sociologica Considera ca în geneza criminalitatii un loc important îl au factorii sociali. Cei mai cunoscuti reprezentanti sunt Durkheim si Tarde din cadrul scolii mediului social. Durkheim considera criminalitatea ca facând parte din orice societate normala. Crima este, în opinia sa, necesara si utila. Foloseste conceptul de anomie, pe care-l defineste ca fiind o stare obiectiva a mediului social caracterizata printr-o dereglare a normelor sociale datorita unor schimbari bruste (crize economice, razboaie).Tarde este autorul teoriei imitatiei, pe care o considera principala cauza a criminalitatii. În opozitie cu Durkheim, nu considera crima un fenomen normal al vietii sociale. Pentru el, infractorul este un parazit în cadrul societatii.6 6 Sorin Rdulescu,Dan Banciu, ``Sociologia Crimei si Criminalitatii``,Editura Sansa, 1996 Bibliografie -Carmen Adriana Domocos,``Criminologie``, editia a IIa ,Editura Universitatii din Oradea, 2011 -Valentin Mirisan, ``Criminologie``, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 2000 -Alexandru Pintea, Dan-Cristian Pintea, Alina-Cristina Balanescu, ``Criminologie Generala``, Editura Siteh, 1996 -Sorin Rdulescu,Dan Banciu, Criminalitatii``,Editura Sansa, 1996 ``Sociologia Crimei si


Comments

Copyright © 2024 UPDOCS Inc.