Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, Bucuresti 2012 Caracterizarea Campiei Romane Asezare Campia Romana este o campie din sud-estul Europei, pe cursul inferior al Dunarii, cea mai mare parte a ei (cca 80%) situandu-se pe teritoriul Romaniei. Denumirea ei provine de la fostul principat Tara Romaneasca, iar strainii o numesc „Campia Valaha” (după Valahia). Campia are extensii in Serbia si Bulgaria, unde este numita Campia Dunarii. 2. Limite la vest, sud si est lunca Dunarii, la nord, Podisul Getic (intre Dunare Dimbovita), Subcarpatii Curburii (intre Dimbovita si Trotus) si Podisul Moldovei; 3. Relieful Relieful Campiei Romane se caracterizeaza prin vai largi si interfluvii ca niste platouri cu mici adancituri de tasare numite crovuri. Ca trasaturi principale se deosebesc: la nord o zona mai inalta, piemontana ce ajunge pana la 300 m in apropiere de Pitesti, Targoviste, avand o cuvertura subtire de pietrisuri; mai la sud in zona Titu – Gherghita, se afla o fasie joasa subsidenta ( de scufundare lenta), cu rauri divagante ca in vestul tarii. Pe cea mai mare intindere a sa campia are un caracter tabular , cu interfluvii foarte largi si netede. In sudul Olteniei si de-a lungul vailor din est ( Calmatui, Ialomita) se afla dune de nisip, fixate prin culturi agricole. Pe alocuri, in partea estica, apar mici lacuri sarate, care se datoreaza ridicarii sarurilor din depozitele sedimentare spre suprafata prin excesul evaporarii apelor din sol in perioadele calde si secetoase (Lacul Sarat si Lacul Amara); Lacul Amara Lacul Sarat Este înclinata pe directie N-S si V-E, cele mai mici inaltimi întalnindu-se in NE (C. Siretului Inferior) S-au format mai multe tipuri genetice de campii: campii piemontane (conuri de dejectie ingemanate) campiile Ploiestilor, Targovistei, Pitestilor, Ramnicului, campii de subsidenta (cu miscari de lasare) Campia Siretului inferior, Campia Titu - Gherghita, campii tabulare:Campia Olteniei, Campia Gavanu-Burdea, Campia Burnazului, Campia Vlasiei , Campia Baraganului. Campia Ramnicului Campia Pitestilor Campia Baraganului Diviziunile Campiei Romane : - Campia Olteniei este situata la vest de Olt si reprezinta cea mai veche parte a Campiei Romane, judecand dupa seria cea mai completa de terase fluviale intalnite pe Dunare si Jiu. Cuprinde: Campia Blahnita, Campia Bailestilor si Campia Romanati; - Campia Gavanu-Burdea, intre Arges si Vedea, cu vai mai adanci si palcuri rare de padure; - Campia Burnazului, neteda ca un platou; - Campia Vlasiei, - Campia Baraganului cuprinde Baraganul Ialomitei, Baraganul Calmatuiului si Campia Brailei - Campia Siretului Inferior, mai joasa 10 – 20 m altitudine. Relieful Campiei Romane este suport pentru turism prin valoarea potentialului sau de atractivitate. Campia Vlasiei Campia Siretului Inferior 4. Clima Clima acestei unitati este temperat-continentala de tranzitie. Etajul climatic predominant este cel de campie cu valori de temperatura cuprinse intre 10 si 11 °C i valori de precipitatii intre 400 (in est) si 600 mm/an. In Lunca Dunarii temperaturile depasesc 11 °C, fiind caracteristice etajului de lunca. Sectoarele de influenta difera pe sectiunile Campie Romane: Campia Olteniei cu sector submediteranean, Campia Munteniei cu sector de tranzitie si Baraganul cu sector de ariditate (sau continental). Frecvent, iarna bate crivatul (sau vantul de nord-est), geros, viscolind zapada si, vara, austrul, ce ridica mult temperaturile. Temperatura maxima absoluta: +44.50 C la Ion Sion langa Braila. Clima din Campia Romana reprezinta elementul cheie de atractie pentru turistii sositi in aceasta zona atunci cand este o vremea calda si precipitatiile sunt reduse. Campia Munteniei Campia Olteniei 5. Hidrografie Campia Romana este strabatuta in principal de raurile din grupa sudica, precum si de cateva din grupa estica, toate culese de Dunare si avandu-si izvoarele in Carpati si Subcarpati si numai cateva in campie (Desnatui, Calmatui). Principalele rauri sunt (de la vest la est): Jiul, Oltul cu afluentul Oltet,Vedea (cu Teleormanul), Arges cu afluentii sai Neajlov, Sabar si Dambovita (cu Colentina), Calmatuiul, Ialomita cu afluentul ei Prahova. Din grupa estica mentionam Siretul (raul cu cel mai mare debit -222 mc./sec, dintre cursurile interioare, cu afluentii: Buzau, Putna) si Prutul (85 mc./sec). Intrucat apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (in foarte mica masura nivala sau subterana), acestea se caracterizeaza prin mari variatii de debit, unele chiar secand vara (Calmatuiurile, Vedea s.a.), consecinte ale climatului continental. Olt Jiu Arges Lacurile din Campia Romana Lacuri intre dunele de nisip regasim in Campia Olteniei si Baragan. Limanurile fluviatile sunt L. Snagov, L. Caldarusani, L. Balta Alba. Lacurile in crovuri sunt sarate precum L. Amara, L. Plopu, L. Sarat.Lacurile de lunca sunt situate de-a lungul Dunarii: L. Bistret, L. Mostistea si L. Brates. Lacurile amenajate de om sunt: L. Ostrovu Mare pe Dunare, de baraj antropic, L. Herastrau, L. Tei, L. Baneasa, L. Floreasca pe Colentina, fiind lacuri de agrement in Bucuresti. Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii (Blasova 400 hectare, Japsa Plopilor 76 hectare), pe terasa Calmatuiului (Sarat Batogu, Bentu Batogu) precum si in apropiere de Braila (Lacu Sarat). Apele din Lacu Sarat - Braila, Sarat Batogu, Tataru-Ciineni si Movila Miresii, au efecte terapeutice, Lacu-Sarat si Ciineni fiind declarate statiuni balneoclimaterice.Lacurile Jirlau, Ciulnita, Lutul Alb, Plopu, Ianca si Blasova sunt amenajate pentru piscicultura. Elementele hidrografice din Campia Romana creaza prin particularitatile lor obiective turistice, un rol important in potentialul turistic al apelor curgatoare il constituie Dunarea. L. Sarat L. Herastrau L. Bistret 6. Vegetatia Vegetatia naturala, in cea mai mare parte inlocuita de culturi, apartine la trei mari formatiuni: stepa, caracteristica partii estice (indeosebi in Baragan), cuprinzand pajisti stepice cu graminee (paiusul, colilia, negara, pirul s.a); silvostepa, cu pajisti stepice si palcuri de padure (cuprinzand stejarul pufos si stejarul brumariu); padurile de stejar Svlasia); are o larga dezvoltare vegetatia de lunca cu zavoaie de salcii, plopi, indeosebi in luncile Dunarii, Siretului, Ialomitei. Vegetatia din Campia Romana are un rol de recreere si agrement. Ofera turistilor un obiectic turistic de valoare estetica, de odihna. Salcie Paius Plop Pir 7. Fauna Fauna cuprinde speciile caracteristice stepei, silvostepei si padurii de foioase. Este pe cale de disparitie dropia, ocrotita de lege si pastrata in cateva rezervatii. Stepa cuprinde numeroase rozatoare precum iepurele, harciogul, popandaul, soarecele de camp, numeroase pasari precum dropia, ciocarlia, potarnichea, vrabia, mierla, fazan, prepelita, numeroase insecte si reptile, iar acvatice crapul,carasul. In Campia Romana mai intalnim si caprioara, mistretu, vuplea, lupul. Mistret Soarece de camp Dropia Caprioara Ciocarlia 8. Orase de interes national Bucuresti este capitala României și, în același timp, cel mai mare oraș, centru industrial și comercial al țării. Printre cele mai importante locuri si obiective turistice din Bucuresti amintim: Ateneul Roman Palatul Parlamentului Muzeul Taranului Roman detine colectii de ceramica, port popular, tesaturi pentru interior, lemn,mobile, feronerie, scoarte, acestea fiind asezate in functie de pricipalele zone din tara noastra si specificul lor. Muzeul satului este unul dintre primele muzee etnografice din lume si al doilea muzeu etnografic in aer liber din lume, dupa cel din Stockholm. Muzeul National de istorie al Romaniei este cel mai important muzeu al statului roman ce detine obiecte cu valoare istorica descoperite pe teritoriul Romaniei din timpuri preistorice pana in perioada contemporana. Palatul Regal – Muzeul National de Arta Muzeul National de istorie Naturala Grigore Antipa Arcul de Triumf Universitatea din Bucuresti Parcul Herastrau, Teatrul I. L. Caragiale, etc. Bucuresti Muzeul Taranului Roman Muzeul satului Muzeul National de Istorie Muzeul National de Arta Arcul de Triumf Drobeta Turnu Severin este asezat in partea cea mai vestica a Olteniei si situat pe malul stang al Dunarii, la iesirea fluviului din defileu, in depresiunea subcarpatica a Topolnitei. Aici intalnim: Parcul Natural Portile de Fier Cetatea Severinului Muzeul de Arta Biserica Catolica Podul lui Traian, etc. Parcul Natural Portile de Fier Podul lui Traian Muzeul de Arta Pitesti este resedinta si cel mai mare oras al judetului Arges, Romania. Orasul are renumele de orasul lalelelor , aici fiind gazduit anual un important festival, Simfonia Lalelelor. Ploiesti, unul dintre orasele cele mai importante ale tarii, se afla la cea mai mica distanta de capitala, si cu toate ca pe parcursul a patru secole a avut stranse legaturi cu aceasta, el si-a pastrat personalitatea. Braila este un oras in sud-estul Romaniei, resedinta judetului cu acelasi nume. Orasul este situat pe malul stang al Dunarii, la distanta de aproximativ 20 de kilometri de Galati. Pitesti Ploiesti Braila Orase de interes local Comuna Fratesti dispune de un potential turistic primar putin utilizat care in conditiile unor amenajari ar putea constitui un punct de atractie turistica pentru locuitorii orasului Giurgiu , ai judetului si chiar al turistilor din tara . Dintre obiectivele turistice naturale putem mentiona Padurea Balanoaia si cele 4 lacuri de acumulare antropice ce s-ar putea transforma in lacuri de agrement . Dintre obiectivele antropice de interes turistic , biserica satului Fratesti construita in anul 1880 din fondurile armatelor romano- ruse participante la razboiul antiotoman din 1877-1878 si muzeul satesc Dacia , eventual complexul muzeistic proiectat, pot atrage atentia turistilor mai tineri sau mai varstnici din judet si din tara . Staţiunea Amara este la 2 km de localitatea cu acelaşi nume. În staţiunea de tratament Amara este amenajată plajă pe malul lacului pentru băi de soare. Lacul Sarat este o localitate in judetul Braila. Cei care ajung la aceasta statiune se pot orienta spre excursii pe Dunare sau Marea Neagra sau cu scopul de a vizita obiectivele turistice locale. Iata cateva exemple: -Manastirea Lacul Sarat, -Manastirea Maxinei, -Biserica Greceasca, -Biserica Sf. Mihail si Gavriil; -Muzeul Brailei; -Gradina Publica. L. Sarat Statiunea Amara Muzeul Brailei Obiective turistice antropice Patrimoniul antropic este foarte bogat si concentrat in orase, dar e, dar in primul rand,in Bucuresti-cel mai important centru turistic si cel mai important al tarii. Lacul si padurea Snagov aflate la 40 km de Bucuresti sunt populare in randul pescarilor, amatorilor de sporturi nautice si a celor in cautare de agrement. Lacul intins pe o suprafata de 576 ha si padurea declarata rezervatie naturala,presarata cu plaje si restaurante, gazduiesc in fiecare an un numar mare de vizitatori. Lacul si padurea Caldarusani reprezinta o veritabila zona de agrement. Lacul atinge 6 km in lungime, iar o parte din padure a fost declarata rezervatie forestiera ce cuprinde specii de stejar, plop, salcii. Vanatorii vin aici pentru iepuri si fazani. Padurea Baneasa, situata la 10 km de Bucuresti ofera vizitatorilor pe langa nenumaratele posibilitati de recreere si suprafata special amenajata pentru cateva sute de exemplare de animale; Pad. Baneasa Pad. Caldarusani Pad. Snagov L. Snagov L. Caldarusani Obiective antropice Drobeta Turnu Severin -Ruinele manastirii Vodita se afla in cartierul Varciorova si reprezinta unul dintre monumentele arhitecturala cele mai insemnate ale Drobetei. -Ruinele castrului roman de la Drobeta se afla langa Podul lui Traian. Castrul a fost construit pe vremea imparatului roman Traian si era unul dintre cele mai mari din Dacia. -Ruinele Cetatii Severinului. Cetatea Severinului a dainuit timp de secole, fiind distrusa de turci si ulterior abandonata, astazi doar ruine.... -Statuia lui Decebal -Turnul lui Justinian Obiective antropice Giurgiu -Muzeul luptei pentru Independenta poporului român -Aleea Eroilor -Turnul ceasornicului -Catedrala „Adormirea Maicii Domnului -Podul Bisetz Ruinele Manastirii Vodita Statuia lui Decebal Turnul cu ceas Obiective antropice Pitesti -Biserica "Sfantul Nicolae” -Schitul Trivale -Biserica Domneasca "Sfantul Gheorghe” -Muzeul de Arta -Muzeul Judetean Arges Biserica Sf. Nicolae Schitul Trivale Muzeul de Arta Obiective antropice Targoviste -Curtea Domneasca -Turnul Chindiei -Biserica Sfinta Vineri -Muzeul de Arta Curtea Domneasca Turnul Chindiei Muzeul de Arta SCALA CONDIŢIILOR CLIMATICE ESTIVALE FAVORIZANTE TURISMULUI ÎN REGIUNILE DELUROASE ŞI DE CÂMPIE Nr. crt. Parametri climatici specifici Criterii de transformare a unităţilor de măsură specifice în unităţi de măsură comune (puncte) Limite favorabile exprimate în unităţi de măsură specifice Limite favorabile exprimate în unităţi de măsură comune (puncte) Calitatea limitelor favorabile 1 Temperatura medie sezonieră a aerului (º C) Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu Temperatura medie sezonieră a aerului x 2 22,16x2=44,32 22,13x2=44,6 22,06x2=44,12 22,03x2=44,02 > 18 18 - 17 17 - 16 < 16 > 36 C.F.F. 2 Numărul mediu de zile cu temperaturi medii sezoniere ≥ 20º C Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu Numărul mediu de zile cu temperaturi medii sezoniere ≥ 20º C:2 81,0:2=40,5 74,9:2=37,45 76,1:2=38,02 72,4:2=36,2 > 20 20 – 10 10 – 0 0 > 10 C.F.F. 3 Durata medie sezonieră de strălucire a Soarelui (ore) Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu Diferenţa dintre durata medie sezonieră de strălucire a Soarelui (ore) şi 600:10 (897,4-600):10=29,74 (871,7-600):10=27,17 (895,1-600)=29,51 (904,8-600):10=30,48 > 800 800 – 700 700 – 600 < 600 > 20 C.F.F. 4 Valoarea medie sezonieră a nebulozităţii (zecimi) Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu Diferenţa dintre 10.0 şi Valoarea medie sezonieră a nebulozităţii (zecimi) 10-3,6=6,4 10-4,3=5,7 10=4,1=5,9 10-3,9=6,1 < 5 5 – 6 6 – 7 > 7 > 5 C.F.F. 5 Numărul mediu sezonier de zile cu cer senin (0 – 3.5) Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu Numărul mediu sezonier de zile cu cer senin (0 – 3.5) : 2 49,0:2=24,5 43,6:2=21,8 41,1:2=20,55 40,6:2=20,3 > 40 40 – 30 30 – 20 < 20 > 20 C.F.F. 6 Umiditatea relativă medie sezonieră a aerului (%) Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu Diferenţa dintre 100 şi umiditatea relativă medie sezonieră a aerului (%):10 (100-59):10=4,1 (100-66):10=3,4 (100-69):10=3,1 (100-71):10=2,9 < 70 70 – 80 80 – 90 > 90 > 3 3 – 2 C.F.F. C.F. 7 Cantitatea medie sezonieră de precipitaţii (mm) Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu Diferenţa dintre 350 şi cantitatea medie sezonieră de precipitaţii (mm):10 (350-156):10=19,4 (350-162,5):10=18,74 (350-165,6):10=18,44 (350-186,9):10=16,31 < 200 200 – 250 250 – 300 > 300 > 15 C.F.F. 8 Numărul mediu sezonier de zile cu precipitaţii ≥ 0.1 mm Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu Diferenţa dintre 50 şi numărul mediu sezonier de zile cu precipitaţii ≥ 0.1 mm 50-21,8=28,2 50-22,6=27,4 50-23,6=26,4 50-27,2=22,8 < 30 30 – 35 35 – 40 > 40 > 20 C.F.F. 9 Numărul mediu sezonier de zile cu precipitaţii ≥ 1.0 mm Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu Diferenţa dintre 50 şi numărul mediu sezonier de zile cu precipitaţii ≥ 1.0 mm 50-16,8=33,2 50-16,5=33,5 50-18,3=31,7 50-18,6=31,4 < 30 30 – 35 35 – 40 > 40 > 20 C.F.F. 10 Frecvenţa medie sezonieră a calmului (%) Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu Frecvenţa medie sezonieră a calmului (%) : 10 18,8:10=1,88 39,8:10=3,98 20,9:10=2,09 38,5:10=3,85 > 30 30 – 20 20 – 10 < 10 > 3 3 – 2 2 – 1 C.F.F. C.F. C.M.F. 11 Viteza medie sezonieră a vântului (m/s) Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu Diferenţa dintre 10.0 şi viteza medie sezonieră a vântului (m/s) 10-2,7=7,3 10-2,5=7,5 10-2,4=7,6 10-2,1=7,9 < 3 3 – 4 4 – 5 > 5 > 7 C.F.F. 12 Climatul Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu 239,54 231,24 227,44 222,26 > 160 C.F.F. SCALA CONDIŢIILOR CLIMATICE ANUALE FAVORIZANTE TURISMULUI ÎN REGIUNILE DELUROASE ŞI DE CÂMPIE Nr. Parametri climatici specifici Criterii de transformare a unităţilor de măsură specifice în unităţi de măsură comune (puncte) Limite favorabile exprimate în unităţi de măsură specifice Limite favorabile exprimate în unităţi de măsură comune (puncte) Calitatea limitelor favorabile 1. Temperatura medie anuală a aerului (º C) Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu Temperatura medie sezonieră a aerului x 2 11,1x2=22,2 11,6x2=23,2 11,3x2=22,6 11,2x3=22,4 > 10 10 - 9 9 - 8 < 8 > 20 C.F.F. 2. Numărul mediu anual de zile cu temperaturi medii de 20º C Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu Numărul mediu anual de zile cu temperaturi medii de 20º C : 3 116,4:3=38,8 107,5:3=35,8 112,2:3=37,4 110,6:3=36,8 > 70 70 – 45 45 – 20 < 20 > 23 C.F.F. 3. Durata medie anuală de strălucire a Soarelui (ore) Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu Diferenţa dintre durata medie anuală de strălucire a Soarelui (ore) şi 1800:20 (2281,1-1800):20=24,05 (2159,3-1800):20=17,96 (2200,5-1800):20=20,02 (2212,7-1800):20=20,63 > 2 220 2 220–2 100 2 100-2 000 < 2 000 > 20 20 – 15 C.F.F. C.F. 4. Valoarea medie anuală a nebulozităţii (zecimi) Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu Diferenţa dintre 10.0 şi valoarea medie anuală a nebulozităţii (zecimi) 10-5,2=4,8 10-5,7=4,3 10-5,6=4,4 10-5,3=4,7 < 5 5 – 6 6 – 7 > 7 5 – 4 C.F. 5. Numărul mediu anual de zile cu cer senin (0 – 3.5) Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu Numărul mediu anual de zile cu cer senin (0 – 3.5) : 10 134,6:10=13,46 114,4:10=11,44 113,7:10=11,37 117,2:10=11,72 > 120 120 – 90 90 – 60 < 60 > 12 12 – 9 C.F.F. C.F. 6. Umiditatea relativă medie anuală a aerului (%) Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu Diferenţa dintre 100 şi umiditatea relativă medie anuală a aerului (%):10 (100-69):10=3,1 (100-74):10=2,6 (100-77):10=2,3 (100-78):10=2,2 < 70 70 – 80 80 – 90 > 90 > 3 3 – 2 C.F.F. C.F. 7. Cantitatea medie anuală de precipitaţii (mm) Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu Diferenţa dintre 1 500 şi cantitatea medie anuală de precipitaţii (mm):100 (1500-467,4):100=10,32 (1500-700,3):100=7,99 (1500-507,2):100=9,92 (1500-575,4):100=9,24 < 600 600 – 700 700 – 800 > 800 > 9 9 – 8 8 – 7 C.F.F. C.F. C.M.F. 8. Numărul mediu anual de zile cu precipitaţii ≥ 0.1 mm Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu Diferenţa dintre 300 şi numărul mediu anual de zile cu precipitaţii 0.1 mm:10 (300-84,3):10=21,57 (300-111,1):10=18,89 (300-100,6):10=19,94 (300-110,9):10=18,91 < 100 100 – 120 120 – 140 > 140 > 10 C.F.F. 9. Numărul mediu anual de zile cu precipitaţii ≥ 1.0 mm Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu Diferenţa dintre 200 şi numărul mediu anual de zile cu precipitaţii 1.0 mm:10 (200-60,2):10=13,98 (200-80,8):10=11,92 (200-69,7):10=13,03 (200-73):10=12,7 < 100 100 – 120 120 – 140 > 140 > 10 C.F.F. 10. Frecvenţa medie anuală a calmului (%) Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu Frecvenţa medie sezonieră a calmului (%) : 10 8,5:10=0,85 46,7:10=4,67 12,9:10=2,9 38,2:10=3,82 > 30 30 – 20 20 – 10 < 10 > 3 3 – 2 < 1 C.F.F. C.F. C.F.m. 11. Numărul mediu anual de zile cu viteza vântului ≥11 m/s Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu Diferenţa dintre 100 şi numărul mediu anual de zile cu viteza vântului ≥11 m/s:10 10-3,2=6,8 10-2,5=7,5 10-2,9=7,1 10-2,5=7,5 < 40 40 – 60 60 – 80 > 80 > 6 C.F.F. 12. Climatul Braila Dr Tr. Severin Calarasi Giurgiu 168,91 150,48 152,34 150,62 200 – 150 C.F.