CUPRI S ORGA IZAREA ȘI EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT 1. Activitatea avocatului. Activită i fiduciare.............................................................................4 2. Adunarea Generală a baroului. Componen ă. Competen e. Condi ii de întrunire..................6 3. Asisten a judiciară...................................................................................................................8 4. Aspecte procedurale privind modalită ile de primire în profesia de avocat............................9 5. Atribu iile Consiliului Uniunii Na ionale a Barourilor din România...................................12 6. Atribu iile Presedintelui Uniunii Na ionale a Barourilor din România................................13 7. Cabinetele individuale de avocat asociate si grupate. Diferen ieri.......................................14 8. Comisia Permanentă a Uniunii Na ionale a Barourilor din România. Componen ă și atribu ii......................................................................................................................................14 9. Competen ele organelor profesiei în ceea ce priveste anchetarea abaterilor disciplinare și exercitarea ac iunii disciplinare.................................................................................................15 10. Condi iile dobândirii calită ii de avocat definitiv...............................................................16 11. Condi iile generale de înscriere în avocatură .....................................................................17 12. Conflictul de interese. Gestionarea acestui conflict............................................................17 13. Congresul avoca ilor...........................................................................................................18 14. Consiliul baroului. Componen ă și atribu ii........................................................................19 15. Contractul de asisten ă juridică. Efecte. Încetare................................................................21 16. Contractul de formare profesională ini ială.........................................................................26 17. Decanul baroului. Alegerea si competen ele decanului. Actele emise de decan în exercitarea atribu iilor sale........................................................................................................27 18. Deontologia rela iilor avoca ilor cu clien ii. Ini ierea și încetarea rela iilor cu clientul. Conflictul de interese................................................................................................................28 19. Deontologia rela iilor dintre avoca i. Cooperarea dintre avoca ii din State-membre diferite. Coresponden a între avoca i din State membre ale Uniunii Europene diferite.........................29 20. Exercitarea dreptului de a pune concluzii în instan a de judecată. Condi ii generale și speciale......................................................................................................................................30 21. Exercitarea profesiei de avocat în România de către membrul unui barou din altă ară.....30 22. Formele de exercitare a profesiei de avocat........................................................................31 23. Formele de exercitare a profesiei de avocat. Cabinetul individual de avocat.....................33 24. Independen a, autonomia și libertatea avocatului...............................................................34 25. Interdic ii privind exercitarea profesiei de avocat...............................................................34 1 26. Încetarea calită ii de avocat. Cazurile de încetare. Aspecte procedurale. Posibilitatea continuării exercitării profesiei.................................................................................................35 27. Îndatoririle avoca ilor. Fapte ce constituie cazuri de concuren ă profesională neloială.....36 28. Judecarea ac iunii disciplinare. Căi de atac.........................................................................38 29. Libertatea contractuală a avocatului. Stabilirea rela iilor de colaborare cu al i profesioniști...............................................................................................................................39 30. Modalită i de exercitare a profesiei de avocat. Avocatul colaborator și avocatul salarizat în interiorul profesiei. Regim juridic aplicabil..............................................................................39 31. Modalită i de exercitare a profesiei de avocat. Avocatul titular al cabinetului individual și avocatul asociat.........................................................................................................................41 32. Modalită i de primire în profesia de avocat. Dreptul de a solicita primirea în profesia de avocat prin prisma vârstei persoanei solicitante........................................................................41 33. Modalită i de realizare a activită ii avocatului....................................................................42 34. Modalită i de rezolvare a neîn elegerilor dintre avoca i. Arbitrajul....................................43 35. Modalită i de rezolvare a neîn elegerilor dintre avoca i. Medierea....................................44 36. Nedemnită i și incompatibilită i privind exercitarea profesiei de avocat............................45 37. Obligativitatea asigurării de răspundere profesională. Condi ii..........................................46 38. Ocrotirea prin lege a avocatului în exercitarea profesiei. Răspunderea avocatului pentru sus inerile sale în fa a organelor cu activitate jurisdic ională...................................................47 39. Onorarii. Stabilire. Împăr irea onorariului cu o persoană care nu este avocat. Onorariile pentru recomandare...................................................................................................................47 40. Onorariul. Criterii si modalită i de stabilire. Procedura de solu ionare a contesta iilor și reclama iilor privind onorariul..................................................................................................48 41. Organele de conducere ale Baroului...................................................................................51 42. Organele de conducere ale Uniunii Na ionale a Barourilor din România..........................51 43. Organizarea Casei de Asigurări a Avoca ilor din România. Contribu ia avocatului la sistemul de asigurări sociale.....................................................................................................51 44. Pactul de quota litis.............................................................................................................55 45. Pregătirea profesională continuă.........................................................................................55 46. Primirea în profesie a persoanelor provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spa iului Economic European care sunt autorizate să-si desfăsoare activită ile profesionale sub titlul profesional corespunzător ob inut într-un stat membru........................57 47. Principiile fundamentale care guvernează exercitarea profesiei de avocat.........................58 48. Principiile și regulile fundamentale ale exercitării profesiei de avocat..............................60 2 49. Protec ia legală a profesiei de avocat. Avocatul ca subiect pasiv al infrac iunii. Avocatul ca subiect activ al tragerii la răspundere penală........................................................................62 50. Publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat...................................................63 51. Răspunderea disciplinară a avoca ilor. Organizarea și func ionarea instan elor disciplinare................................................................................................................................65 52. Răspunderea disciplinară a avoca ilor. Reguli de procedură în ac iunea disciplinară........67 53. Regimul juridic al secretului profesional............................................................................70 54. Rela iile dintre avocat și client. Conflictul de interese.......................................................71 55. Rela iile dintre avoca i cu clien ii cu privire la fondurile clien ilor....................................72 56. Sanc iuni disciplinare. Aplicarea și executarea acestora.....................................................74 57. Secretul profesional. Confiden ialitatea. Diferen ieri.........................................................74 58. Societatea civilă de avoca i. Constituire. Func ionare........................................................75 59. Societatea civilă profesională cu răspundere limitată. Constituire. Dobândirea personalită ii juridice. Func ionare...........................................................................................76 60. Stagiul profesional. Durata stagiului. Suspendarea stagiului. Obligativitatea sus inerii examenului de definitivat..........................................................................................................80 61. Structura organizatorică a profesiei de avocat. Organele profesiei.....................................81 62. Suspendarea calită ii de avocat. Cazurile de suspendare. Procedura incidentă în cazul suspendării exerci iului dreptului de a profesa avocatura.........................................................83 63. Tabloul avoca ilor. Criterii de întocmire. Con inut. Condi iile înscrierii, reînscrierii, men inerii și radierii din tabloul anual......................................................................................84 64. Transferul într-un alt barou. Condi ii și aspecte procedurale..............................................85 3 1. Activitatea avocatului. Activită i fiduciare Avocatul are dreptul să desfăşoare activită i fiduciare, în numele şi pe seama clientului, cu respectarea prevederilor legii şi ale prezentului statut. Activită ile fiduciare exercitate de avocat pot consta în: a) primirea în depozit, în numele şi pe seama clientului, de fonduri financiare şi bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii după finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a lichidării unui patrimoniu; b) plasarea şi valorificarea, în numele şi pe seama clientului, a fondurilor financiare şi a bunurilor încredin ate; c) administrarea, în numele şi pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate. În exercitarea activită ilor fiduciare, avocatul trebuie: a) să respecte întocmai limitele şi durata mandatului încredin at, expres prevăzut în contractul de asisten ă juridică special încheiat. Când mandatul comportă împuternicirea de a dispune de fonduri, bunuri sau valori ori de a înstrăina bunurile clientului, avocatul poate proceda la efectuarea acestor opera iuni, numai dacă acest lucru este în mod expres stipulat în mandat sau, în lipsa unei astfel de clauze, numai după ce va fi autorizat în mod special şi în scris de către client; b) să ac ioneze cu bună-credin ă, profesionalism şi cu diligen a unui bun proprietar, fără să se abată de la regulile specifice activită ii profesionale; c) să administreze afacerile încredin ate în interesul exclusiv al clientului; d) să nu influen eze clientul, direct sau indirect, în scopul de a ob ine beneficii proprii, în afara onorariului de avocat. e) să informeze corect şi cu promptitudine clientul cu privire la executarea mandatului fiduciar şi a rezultatelor ob inute. În executarea mandatului avocatul poate să desfăşoare: a) activită i de consultan ă; b) opera iuni de conservare a substan ei şi valorii fondurilor financiare şi bunurilor încredin ate; c) opera iuni de plasare a fondurilor în active mobiliare sau imobiliare, valori mobiliare şi alte instrumente financiare, în condi iile legii; 4 d) administrarea şi valorificarea plasamentelor efectuate prin contractarea de opera iuni materiale şi efectuarea de opera iuni juridice menite să sporească valoarea şi lichiditatea plasamentelor; e) activită i conexe cum ar fi completarea declara iilor de impozit şi plata acestora şi a celorlalte datorii ale clientului legate de administrarea unor asemenea proprietă i; culegerea fructelor şi încasarea veniturilor sau a altor rezultate ale investi iilor; mijlocirea/medierea opera iunilor financiare etc.; f) orice opera iuni în numerar privind plă i, încasări, efectuări de depozite bancare, compensări, rambursări impuse de natura activită ii încredin ate. Avocatul va deschide, pentru fiecare client pentru care desfăşoară activită i fiduciare un cont la o bancă reputată (cont fiduciar) destinat depozitării de fonduri fiduciare. Prin fonduri fiduciare, în sensul prezentului articol, se în elege orice sumă primită de către avocat, cu titlu de fond ini ial sau rezultată din valorificarea acestuia sau a bunurilor încredin ate. În contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume decât fonduri fiduciare. Toate plă ile legate de activită ile fiduciare efectuate pentru acelaşi client vor fi efectuate din contul fiduciar iar toate încasările rezultate din activită ile fiduciare vor fi colectate în contul fiduciar al clientului respectiv. Avocatul va transmite clientului un extras al contului fiduciar cel pu in o dată la trei luni, dacă în contractul de asisten ă juridică nu se prevede o perioadă mai scurtă. Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din contul fiduciar, precum şi instructa efectuarea de plă i din acesta doar în următoarele situa ii: a) pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli în condi iile şi limitele mandatului fiduciar; b) la instruc iunea expresă a clientului, dar cu posibilitatea re inerii contravalorii onorariilor agreate pentru activită ile fiduciare; c) în baza unei hotărâri judecătoreşti; d) în baza contractului de asisten ă juridică, pentru încasarea onorariilor legate de activită ile fiduciare desfăşurate; e) în cazul în care este în curs o procedură execu ională privind bunurile sau fondurile administrate. Avocatul nu are dreptul să retragă fonduri sau să efectueze plă i din contul fiduciar atunci când clientul i-a adus la cunoştin ă în scris opozi ia sa. 5 Este permisă încheierea unui contract de asisten ă juridică care să prevadă plata, în parte, a onorariului pentru activită i fiduciare, condi ionate de un eveniment care să aibă loc sau de un rezultat care să fie atins. Avocatul are obliga ia să păstreze eviden e scrise ale tuturor opera iunilor efectuate în baza sau în legătură cu un mandat fiduciar (contracte, coresponden ă, rapoarte de evaluare, extrase de cont etc.). În cazul în care clientul solicită originalul acestor eviden e, avocatul e îndreptă it să păstreze fotocopii pe format de hârtie sau electronic. Avocatul are obliga ia să păstreze cel pu in un registru sau un sistem echivalent de înregistrare care să arate separat, pentru fiecare client pentru care a desfăşurat activită i fiduciare: a) identitatea clientului pe seama căruia fondurile şi/sau bunurile sunt primite şi/sau administrate; b) un inventar al bunurilor primite respective rambursate şi valoarea fondurilor primite şi rambursate precum şi data primirii şi sursa fondurilor şi bunurilor şi data rambursării acestora sau al rezultatului administrării şi valorificării acestora; c) opera iunile fiduciare efectuate cu indicarea datei, păr ilor, valorii şi tipului opera iunii. Avocatul este obligat să înregistreze prompt fiecare tranzac ie fiduciară şi, în orice caz, nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la efectuarea lor. Avocatul are obliga ia să păstreze eviden ele legate de activită ile fiduciare pe o perioadă de cel pu in 10 ani. 2. Adunarea generală a baroului. Componen ă. Competen ă. Condi ii de întrunire Adunarea generală este formată din to i avoca ii înscrişi în tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei. Adunarea generală are următoarele competen e: a) stabileşte măsuri pentru exercitarea profesiei în baroul respectiv, în limitele legii şi ale statutului. b) alege şi revocă decanul, membrii consiliului lui, membrii comisiei de cenzori şi pe cei ai comisiei de disciplină. Decanul este ales pe un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singură dată. Decanul se alege dintre avoca ii cu o vechime de minimum 8 ani în profesie; 6 c) alege delega ia baroului la Congresul avoca ilor; d) aprobă proiectul de buget al baroului şi dă descărcare consiliului cu privire la activitatea şi gestiunea sa. Adunarea generală ordinară se întruneşte anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului baroului. Convocarea se face prin afişare la sediul baroului şi al tuturor instan elor judecătoreşti din raza acestuia, precum şi prin publicare într-un ziar local, cu cel pu in 15 zile de data stabilită. Adunarea generală a baroului poate fi convocată de consiliul sau de comisia de cenzori a baroului. La cererea peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul este obligat să convoace adunarea generală extraordinară în termen de cel pu in 15 zile de la primirea cererii. În acest caz procedura convocării va fi efectua-tă cu cel pu in 7 zile înainte de data stabilită. Şedin a adunării generale este condusă de un decan împreună cu 5 membrii aleşi prin vot deschis de cei prezen i, dintre care unul va fi desemnat secretar. În caz de alegere sau revocare a decanului ori a membrilor consiliului nici unul dintre aceştia nu va face parte din prezidiu, iar şedin a va fi condusă de cel mai în vârstă membru prezent. Adunarea generală este legal constituită cu participarea majorită ii membrilor săi. În cazul în care numărul legal nu este întrunit, prezidiul adunării generale, de faşă cu cei prezen i, stabileşte o nouă adunare generală în termen de cel mult 15 zile. Consiliul baroului are obliga ia să îndeplinească procedura convocării cu cel pu in 7 zile înainte de data fixată. Adunarea generală convocată în aceste condi ii este legal constituită cu participarea a cel pu in o treime din numărul total al membrilor săi. În toate cazurile hotărârile se iau cu votul majorită ii membrilor prezen i. 7 3. Asisten a judiciară Barourile vor organiza serviciile de asisten ă judiciară, care vor func iona pe lângă fiecare instan ă de judecată şi organ de urmărire penală din circumscrip ia lor. Asisten a judiciară va fi coordonată de către un membru al consiliului baroului. Consiliul baroului va desemna un responsabil dintre avoca ii definitivi pentru fiecare localitate în care func ionează o instan ă de judecată. Cheltuielile privind organizarea serviciilor de asisten ă judiciară vor fi prevăzute distinct în bugetul baroului. Serviciile de asisten ă judiciară vor asigura şi apărarea gratuită, pe baza aprobării date de către decanul baroului. Avocatul delegat pentru asigurarea apărării gratuite are drepturile şi obliga iile prevăzute de Lege şi statutul profesiei şi îşi îndeplineşte însărcinarea primită în interesul beneficiarului gratuită ii. În cauzele în care asisten a judiciară este acordată din oficiu la cererea instan elor de judecată sau a organelor de urmărire penală, plata onorariilor se face din fondurile Ministerului Justi iei. În cauzele în care asisten a judiciară este acordată din oficiu la cererea organelor administra iei publice locale, plata onorariilor se face din fondurile acestor organe. Acordarea asisten ei judiciare obligatorii în cazurile prevăzute de lege se face numai ca urmare a unei comunicări scrise din partea instan ei, a organului de urmărire sau de cercetare penală ori a organului administra iei publice locale, adresată serviciului de asisten ă judiciară organizat, în fiecare localitate, de către consiliul baroului. Decanul desemnează avocatul care urmează să acorde asisten ă judiciară. Avocatul desemnat poate refuza această sarcină numai pentru motive întemeiate. Obliga iile avocatului desemnat să acorde asisten ă judiciară obligatorie încetează în momentul în care în cauză se prezintă un avocat ales. Avocatul înlocuit are dreptul la încasarea onorariului cuvenit pentru presta iile efectuate până la data încetării însărcinării. Avocatul care acordă asisten ă judiciară obligatorie are dreptul de a încasa onorariul potrivit tarifelor stabilite de comun acord de Ministerul Justi iei şi U.N.B.R., în raport cu natura şi cu dificultatea cauzelor. Serviciile de asisten ă judiciară îşi desfăşoară activitatea în spa iile puse la dispozi ie gratuit de Ministerul Justi iei. 8 Asisten a judiciară gratuită poate fi retrasă de către decanul baroului, dacă se dovedeşte că a fost ob inută fără prezentarea stării materiale reale a păr ii ori dacă această stare s-a ameliorat şi permite plata onorariului. În condi iile legii, remunera ia cuvenită avocatului va fi suportată de partea care a ob inut ilicit asisten a judiciară gratuită. 4. Aspecte procedurale privind modalită ile de primire în profesia de avocat Cererile de primire în profesia de avocat se adresează decanului baroului unde solicitantul doreşte să exercite profesia. În toate cazurile, persoana care îndeplineşte condi iile prevăzute de Lege pentru a solicita primirea în profesia de avocat poate formula cerere de primire cu cel pu in 5 ani anteriori împlinirii vârstei standard de pensionare în sistemul de pensii şi asigurări sociale din care face parte. Cererea formulată de persoana care doreşte să fie primită în profesie pe bază de examen, se depune în două exemplare şi va cuprinde: a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului; b) locul şi data naşterii; c) elementele actului de identitate şi organul emitent; d) indicarea diplomei de licen ă eliberată de o institu ie de învă ământ superior acreditată în condi iile legii care atestă calitatea de licen iat al unei facultă i de drept; e) declara ia că nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 13 din Lege; f) declara ia solicitantului că nu se află în nici unul dintre cazurile de incompatibilitate ori că în elege să renun e la orice stare de incompatibilitate, în cel mult două luni de la data comunicării deciziei de primire în profesia de avocat; g) angajamentul de a realiza formarea profesională ini ială în profesia de avocat, pe perioada stagiului în condi iile prevăzute de Lege şi de statutul profesiei; h) declara ia expresă că nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România. În caz contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activită ii. Cererea va fi înso ită de următoarele acte depuse în dublu exemplar: a) copie de pe actul de identitate şi de pe actele de stare civilă; 9 b) copie de pe diploma de licen ă. În cazul în care se solicită primirea în profesie pe bază de diplome eliberate de institu iile de învă ământ superior din altă ară se va depune şi dovada de echivalare, în condi iile legii; c) certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii; d) certificat privind starea de sănătate a candidatului, eliberat de institu ia sanitară stabilită de barou conform hotărârii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii; e) certificat eliberat de baroul competent în care solicitantul a mai fost înscris în profesie, care să ateste cauzele încetării calită ii de avocat; f) două fotografii tip legitima ie. Cererea formulată de persoana care doreşte primirea în profesie cu scutire de examen, trebuie să cuprindă men ionarea temeiurilor pe baza cărora se cere primirea în profesie cu scutire de examen. Persoana care a îndeplinit func ia de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, va depune o copie certificată de pe carnetul de muncă sau o adeverin ă echivalentă eliberată de Camera Notarilor Publici. Cererea formulată de membrul unui barou din altă ară în vederea exercitării profesiei de avocat în România se va depune în dublu exemplar la baroul în care doreşte să profeseze şi va cuprinde: a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului; b) locul şi data naşterii; c) numărul, data şi emitentul paşaportului; d) indicarea sediului profesional unde solicitantul doreşte să îşi exercite profesia; e) indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul); f) indicarea formei în care urmează să exercite profesia. Cererea va fi înso ită de următoarele acte, depuse în dublu exemplar, traduse în limba română şi certificate: a) paşaport; b) o atestare din partea baroului sau a asocia iei profesionale de avoca i din ara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei şi starea sa disciplinară; La cerere se vor ataşa: 10 a) declara ia expresă a solicitantului că nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate; b) declara ia expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale prezentului statut şi ale Codului deontologic; c) dovada încetării formei anterioare în care a exercitat profesia de avocat în România, conform art. II din Legea nr. 231/2000, după caz; d) certificat medical de sănătate; e) două fotografii tip legitima ie. Cererea de primire în profesie se va afişa în cel mult 3 zile de la înregistrare la sediul baroului. Afişarea se constată prin proces-verbal. În termen de 10 zile de la afişarea cererii orice persoană poate face opozi ie la cererea de primire în profesie, indicând motivele şi arătând împrejurările şi probele pe care îşi întemeiază opozi ia. În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie decanul va desemna dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor care va efectua investiga iile necesare cu privire la moralitatea şi demnitatea solicitantului, chiar dacă nu se face opozi ie la înscriere. Raportorul va face toate cercetările pe care le va considera necesare. Cercetările se vor referi la îndeplinirea de către solicitant a condi iilor prevăzute de lege şi de prezentul statut pentru primirea în profesia de avocat. În termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opozi iei, avocatulraportor va depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii. După depunerea raportului, consiliul baroului analizează îndeplinirea condi iilor pentru primirea în profesie şi solu ionează eventualele opozi ii. În cazul cererilor de primire în profesie cu scutire de examen consiliul baroului poate să verifice cunoştin ele solicitantului cu privire la organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Consiliul baroului va pronun a o hotărâre motivată asupra cererii de primire în profesie. Hotărârea poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R. Cel primit în profesia de avocat va fi înscris în Tabloul avoca ilor prin decizia emisă de consiliul baroului. 11 Cererea formulată de membrul unui barou din altă ară de a fi autorizat să acorde consultan ă juridică privind dreptul românesc se depune la preşedintele U.N.B.R. Cererea va fi înaintată baroului în care este înscris avocatul pentru avizare şi raport, ce va fi efectuat de decanul baroului. Raportul întocmit de decan va fi înaintat Comisiei de examinare. Metodologia examenului de verificare a cunoştin elor de drept românesc şi de limba română ale avoca ilor străini se stabileşte prin hotărârea Consiliului U.N.B.R. Comisia de examinare va fi desemnată de Consiliul U.N.B.R. şi poate fi alcătuită din avoca i şi cadre didactice din institu iile de învă ământ juridic superior, acreditate în condi iile legii. Examenul va cuprinde probe scrise şi orale privind institu iile de bază ale dreptului românesc şi cunoştin ele de limba română. 5. Atribu iile Consiliului Uniunii a ionale a Barourilor din România Consiliul U.N.B.R. are următoarele atribu ii: a) este organul reprezentativ şi deliberativ al barourilor din România şi asigură activitatea permanentă a U.N.B.R.; b) duce la îndeplinire hotărârile Congresului avoca ilor; c) rezolvă orice probleme interesând profesia de avocat între sesiunile Congresului avoca ilor, cu excep ia acelora care sunt date în competen a exclusivă a Congresului avoca ilor; d) exercită controlul asupra activită ii şi asupra hotărârilor Comisiei permanente a U.N.B.R.; e) organizează examenul de verificare a cunoştin elor de drept românesc şi de limba română ale avoca ilor străini; f) organizează şi conduce activitatea Institutului Na ional de Pregătire şi Perfec ionare a Avoca ilor, constituit ca persoană juridică de drept privat nonprofit şi care nu face parte din sistemul na ional de învă ământ şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare; g) adoptă hotărâri în toate problemele privind pregătirea şi perfec ionarea profesională a avoca ilor, precum şi recomandări privind rela iile dintre barouri; h) asigură caracterul unitar al examenelor de primire şi de definitivare în profesie; i) organizează şi supraveghează serviciul statistic general al U.N.B.R.; 12 j) organizează şi editează publica iile U.N.B.R. şi sprijină publica iile barourilor; k) întocmeşte proiectul de buget al U.N.B.R. şi îl supune spre aprobare Congresului avoca ilor, precum şi execu ia bugetară anuală a bugetului U.N.B.R.; l) întocmeşte raportul anual de activitate şi de gestiune a patrimoniului U.N.B.R. şi le supune spre aprobare Congresului avoca ilor; m) stăruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. şi executarea de către barouri a hotărârilor adoptate de Congresul avoca ilor şi de Consiliul U.N.B.R.; n) alege şi revocă preşedintele şi vicepreşedin ii U.N.B.R. şi membrii Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre membrii săi, avoca i cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie, pentru un mandat de 4 ani; o) verifică legalitatea şi temeinicia deciziilor de primire în profesie, date de către consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate; p) anulează hotărârile barourilor pentru cauze de nelegalitate şi rezolvă plângerile şi contesta iile făcute împotriva hotărârilor adoptate de consiliile barourilor, în cazurile prevăzute de lege şi de statutul profesiei; q) înfiin ează Casa Centrală de Credit şi Ajutor a Avoca ilor şi controlează activitatea acesteia; r) coordonează activitatea Casei de Asigurări a Avoca ilor şi adoptă regulamentul acesteia; s) îndeplineşte şi alte atribu ii prevăzute de lege şi adoptă hotărâri în interesul profesiei, cu respectarea legii; t) acordă, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de onoare, respectiv de preşedinte de onoare al U.N.B.R. 6. Atribu iile Președintelui Uniunii a ionale a Barourilor din România Preşedintele U.N.B.R. are următoarele atribu ii: a) reprezintă U.N.B.R. în rela iile cu persoanele fizice şi juridice din ară şi din străinătate; b) încheie conven ii, acorduri şi contracte în numele U.N.B.R., cu autorizarea Consiliului U.N.B.R.; c) convoacă şi conduce şedin ele Consiliului U.N.B.R. şi ale Comisiei permanente a U.N.B.R.; 13 d) ordonan ează cheltuielile bugetare şi extrabugetare ale U.N.B.R.; e) semnează actele Consiliului şi ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.; f) supraveghează rela iile dintre structurile centrale ale profesiei şi barouri, precum şi rela iile dintre barouri; g) acordă sprijin şi ajutor barourilor în rela iile lor cu autorită ile centrale şi locale; h) veghează la asigurarea condi iilor corespunzătoare de desfăşurare a activită ii avoca ilor la instan ele judecătoreşti şi la organele de urmărire penală. (2) Preşedintele este înlocuit, la cerere sau în absen a sa, de către vicepreşedintele pe care îl desemnează în acest scop. 7. Cabinetele individuale de avocat asociate și grupate. Diferen ieri În cabinetul individual îşi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu al i avoca i colaboratori. Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei; drepturile şi obliga iile avoca ilor titulari ai unor cabinete asociate îşi păstrează caracterul personal şi nu pot fi cedate. În mod corespunzător cabinetele individuale se pot asocia şi cu societă ile civile profesionale. Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-şi crea facilită i tehnico-economice în vederea exercitării profesiei şi îşi păstrează individualitatea în rela iile cu clien ii. 8. Comisia permanentă a Uniunii a ionale a Barourilor din România Comisia permanentă a U.N.B.R. se compune din 15 membri, dintre care 5 membri sunt reprezentan i ai Baroului Bucureşti, iar 10 membri sunt reprezentan i ai celorlalte barouri din ară. Preşedintele şi vicepreşedin ii U.N.B.R. sunt membri de drept ai Comisiei permanente a U.N.B.R. şi se includ în cei 15 membri. Mandatul membrilor Comisiei permanente a U.N.B.R. este de 4 ani. În caz de încetare a mandatului unui membru al Comisiei permanente a U.N.B.R., desemnarea înlocuitorului se face pe aceleaşi criterii şi înlocuitorul execută diferen a de mandat. Unul dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R. îndeplineşte func ia de secretar al acesteia şi este desemnat prin vot de Comisia permanentă a U.N.B.R. Preşedintele U.N.B.R. este şi preşedintele Comisiei permanente a U.N.B.R. 14 Comisia permanentă a U.N.B.R. are următoarele atribu ii: a) este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu activitate permanentă şi de legătură cu barourile U.N.B.R.; b) duce la îndeplinire hotărârile Congresului avoca ilor şi ale Consiliului U.N.B.R. şi supraveghează executarea acestor hotărâri de către barouri, adoptând decizii corespunzătoare; c) organizează serviciile Consiliului U.N.B.R. şi serviciile proprii şi angajează personalul acestora; d) asigură execu ia bugetară şi urmăreşte realizarea resurselor bugetului U.N.B.R.; e) acceptă dona iile şi legatele făcute U.N.B.R.; f) în realizarea atribu iilor sale, emite decizii executorii. Comisia permanentă a U.N.B.R. este condusă de preşedintele U.N.B.R. şi lucrează valabil în prezen a majorită ii membrilor săi şi tot astfel adoptă deciziile. Comisia permanentă a U.N.B.R. îndeplineşte şi alte atribu ii stabilite de lege sau de organele ierarhice ale profesiei. 9. Competen ele organelor profesiei în ceea ce privește anchetarea abaterilor disciplinare și exercitarea ac iunii disciplinare Anchetarea abaterii disciplinare se efectuează de consiliul baroului. În acest scop, consiliul va desemna un consiliu pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile. Dacă abaterea disciplinară s-a săvârşit pe raza unui alt barou, consiliul baroului poate decide efectuarea de cercetări, prin comisie rogatorie, de consiliul baroului pe raza căruia s-a săvârşit fapta. Anchetarea abaterii disciplinare al unui membru U.N.B.R. sau a unui decan se efectuează de către U.N.B.R. În acest scop, consiliul va desemna pe unul dintre consilierii pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile. Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetării prealabile se poate ab ine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează în scris şi se judecă de către consiliul baroului, respectiv de Consiliul U.N.B.R., în absen a consilierului recuzat. După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., în absen a consilierului recuzat. 15 După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului, vor decide, după caz, exercitarea ac iunii disciplinare clasarea cauzei sau completarea cercetărilor. Solu ia se comunică prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau direct prin semnătură pe copie, avocatului cercetat, persoanei care a făcut plângerea şi preşedintelui U.N.B.R., în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei. În situa ia în care, în urma anchetării abaterii, se decide exercitarea ac iunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului vor desemna consilierul însărcinat cu sus inerea acesteia la instan a disciplinară. Ac iunea disciplinară se redactează în scris, motivată în fapt şi în drept, cu indicarea persoanelor care urmează a fi citate în fa a instan ei disciplinare, şi se semnează de către decanul baroului sau, după caz, de preşedintele U.N.B.R. În caz de abatere gravă, pe baza unui referat motivat, întocmit de consilierul desemnat de Consiliul U.N.B.R., sau după caz, de consiliul baroului, preşedintele U.N.B.R., sau, după caz, de consiliul baroului, preşedintele U.N.B.R., sau decanul poate solicita comisiei de disciplină competente suspendarea din profesie a avocatului în cauză. 10. Condi iile dobândirii calită ii de avocat definitiv Dobândeşte calitatea de avocat definitiv avocatul stagiar care a promovat examenul de definitivare , precum şi avocatul care a promovat examenul de absolvire a Institutului Na ional pentru Pregătirea şi Perfec ionarea Avoca ilor, în condi iile prevăzute de statutul profesiei. Dobândeşte calitatea de avocat definitiv cel înscris în profesie în condi iile art. 16 alin. (2), dacă a fost definitivat în func ia juridică pe care a exercitat-o înainte de primirea în avocatură. Dobândeşte calitatea de avocat definitiv cel care a fost înscris în profesie în condi iile art. 16 alin. (2), dacă a promovat examen de definitivare în func ia juridică pe care a exercitato anterior. Cei care nu îndeplinesc condi iile de vechime în profesiile anterioare vor fi obliga i să sus ină examenul de definitivare în avocatură. Avoca ii - foşti judecători nu pot pune concluzii la instan ele unde au func ionat, iar foştii procurori şi cadre de poli ie nu pot acorda asisten ă juridică la unitatea de urmărire penală la care şi-au desfăşurat activitatea, timp de 2 ani de la încetarea func iei respective. 16 11. Condi iile generale de înscriere în avocatură Condi iile de înscriere în avocatură: Poate fi membru al unui barou din România cel care îndeplineşte următoarele condi ii: a) este cetă ean român şi are exerci iul drepturilor civile şi politice; b) este licen iat al unei facultă i de drept sau doctor în drept; c) nu se găseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege; d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei. Îndeplinirea condi iei prevăzute la lit. d) trebuie dovedită cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită în condi iile prevăzute în statutul profesiei. Membrul unui barou din altă ară poate exercita profesia de avocat în România dacă îndeplineşte condi iile prevăzute de lege, mai pu in cea cu privire la cetă enia română. Pentru a acorda consultan ă juridică privind dreptul românesc, avocatul străin are obliga ia de a sus ine un examen de verificare a cunoştin elor de drept românesc şi de limbă română, organizat de U.N.B.R. Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în fa a instan elor judecătoreşti şi a celorlalte organe jurisdic ionale şi judiciare, cu excep ia celor de arbitraj interna ional. Onorariile cuvenite avocatului străin se vor înregistra şi se vor plăti integral în România. Avocatul străin care exercită profesia în România este obligat să se înscrie în tabloul special inut de fiecare barou şi se supune prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei şi codului deontologic. 12. Conflictul de interese. Gestionarea acestui conflict Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul şi nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client într-una şi aceeaşi cauză, atunci când interesele clien ilor sunt conflictuale sau când există realmente riscul de a apărea un astfel de conflict de interese. Avocatul trebuie să se ab ină să se mai ocupe de cauzele tuturor clien ilor implica i, atunci când intervine un conflict între interesele acestora, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independen a sa riscă să fie ştirbită. 17 Avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client, dacă secretul informa iilor încredin ate de un vechi client riscă să fie violat sau atunci când cunoaşterea de către avocat a cauzelor vechiului său client îl favorizează pe noul client în mod nejustificat. În cazul în care avoca ii practică meseria într-o asocia ie în grup, lucrurile sus men ionate sunt aplicabile asocia iei în ansamblu şi tuturor membrilor săi. 13. Congresul avoca ilor Congresul este organul suprem de conducere a profesiei de avocat. Hotărârile adoptate de congres sunt definitive şi obligatorii pentru toate organele profesiei şi pentru to i avoca ii. Congresul avoca ilor se convoacă anual de către Consiliul U.N.B.R. prin preşedintele U.N.B.R. Congresul extraordinar se convoacă de către preşedintele U.N.B.R. ori de câte ori este nevoie sau la cererea a cel pu in o treime din numărul total al barourilor. Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora, locul desfăşurării congresului şi ordinea de zi a acestuia. Decanii barourilor şi membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai congresului. Din congres fac parte şi delega ii aleşi de adunările generale ale barourilor, conform normei de reprezentare de 1 delegat la 200 de avoca i. Numărul de delega i se calculează după cum urmează: a) 1 delegat pentru barourile până la 200 de avoca i; b) 2 delega i pentru barourile între 201 şi 400 de avoca i; c) 3 delega i pentru barourile între 401 şi 600 de avoca i, şi aşa mai departe. Lucrările congresului sunt conduse de către preşedintele U.N.B.R., împreună cu un prezidiu format din 8 avoca i, ales prin vot deschis. Congresul va alege un secretariat compus din 3 avoca i. Hotărârile, rezolu iile şi mo iunile se iau prin vot deschis. Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul alege o comisie de numărare a voturilor dintre delega ii care nu candidează, compusă din minimum 5 membri. Votul secret se exprimă prin buletine de vot introduse în urne sigilate. Pe buletinul de vot se 18 men ionează: numele şi prenumele candidatului, func ia pentru care candidează şi baroul din care face parte. Votul "pentru" se realizează prin lăsarea intactă a numelui şi prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprimă prin ştergerea numelui şi a prenumelui persoanei propuse. Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de congres, cele care nu poartă ştampila de control, precum şi buletinele pe care numărul candida ilor vota i "pentru" este mai mare decât numărul func iilor pentru care se candidează. 14. Consiliul baroului. Componen ă și atribu ii Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, avoca i definitivi cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel pu in 8 ani. Numărul consilierilor este propor ional cu numărul membrilor baroului înscrişi în tablou, după cum urmează: a) 5 consilieri pentru barourile cu mai pu in de 50 de avoca i; b) 7 consilieri pentru barourile cu un număr între 51 - 100 de avoca i; c) 9 consilieri pentru barourile cu un număr între 101 - 200 de avoca i; d) 11 consilieri pentru barourile cu un număr între 201 - 500 de avoca i; e) 13 consilieri pentru barourile cu un număr între 501 - 1.000 de avoca i; f) 15 consilieri pentru barourile cu peste 1.001 de avoca i. Consiliul baroului are următoarele atribu ii: a) adoptă hotărâri pentru aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei legi şi ale statutului profesiei; b) duce la îndeplinire hotărârile Consiliului U.N.B.R. şi ale adunării generale a baroului; c) întocmeşte, modifică şi dă publicită ii tabloul anual al avoca ilor, membri ai baroului, şi îl comunică celor în drept; d) adoptă măsuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar şi deontologic, pentru solu ionarea sesizărilor şi reclama iilor, în condi iile prevăzute de lege şi de statutul profesiei; e) verifică şi constată îndeplinirea condi iilor legale ale cererilor de primire în profesie şi aprobă primirea în profesie cu examen sau cu scutire de examen; f) hotărăşte asupra stării de incompatibilitate şi asupra încetării acesteia; 19 g) solu ionează cererile de transfer în conformitate cu prevederile legii şi ale statutului profesiei; h) verifică şi constată dacă actele privind constituirea, modificarea şi schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum şi conven iile de grupare sau de conlucrare profesională îndeplinesc condi iile prevăzute de lege şi de statutul profesiei; organizează şi ine eviden a acestora; i) coordonează activitatea filialelor sau sucursalelor Casei de Asigurări a Avoca ilor din raza de competen ă; j) organizează conferin ele de stagiu, cercurile de studii şi editează publica iile baroului; k) organizează şi îndrumă activitatea serviciilor de asisten ă juridică din jude , potrivit legii şi statutului profesiei; l) sesizează comisia de disciplină cu judecarea abaterilor disciplinare ale avoca ilor; m) suspendă din exercitarea profesiei, pe durata neplă ii taxelor, avocatul care nu achită taxele şi contribu iile prevăzute de lege şi de statutul profesiei timp de 3 luni de la scaden a acestora, dacă a fost avertizat despre neplată şi nu s-a conformat obliga iei; n) solu ionează contesta iile împotriva deciziei decanului privind onorariile; o) stabileşte cota de contribu ie a avoca ilor la bugetul baroului; p) acceptă dona iile şi legatele făcute baroului; q) aprobă statul de func ii şi angajează personalul baroului; r) întocmeşte proiectul de buget anual, pe care îl supune adunării generale şi administrează patrimoniul baroului; s) prezintă anual adunării generale, spre aprobare, raportul de activitate a consiliului şi a decanului, de gestiune curentă şi de gestionare a patrimoniului baroului; t) alege prodecanul baroului; u) solu ionează plângerile şi contesta iile împotriva deciziilor decanului baroului; v) îndeplineşte orice alte atribu ii prevăzute de lege sau hotărâte de Consiliul U.N.B.R. ori de biroul executiv al U.N.B.R. Consiliul baroului lucrează legal în prezen a a două treimi din numărul membrilor săi şi ia hotărâri valabile cu votul majorită ii membrilor prezen i. 20 15. Contractul de asisten ă juridică. Efecte. Încetare În cazul în care se angajează să asiste şi/sau să reprezinte un client într-o procedură legală, avocatul îşi asumă obliga ii de diligen ă. Avocatul trebuie să asiste şi să reprezinte clientul cu competen ă profesională prin folosirea cunoştin elor juridice adecvate, abilită ilor practice specifice şi prin pregătirea rezonabil necesară pentru asistarea sau reprezentarea concretă a clientului. Avocatul este obligat să se ab ină să se angajeze ori de câte ori nu poate acorda o asisten ă şi reprezentare competente. Asistarea şi reprezentarea clientului impun diligen ă profesională adecvată, pregătirea temeinică a cauzelor, dosarelor şi proiectelor, cu promptitudine, potrivit naturii cazului, experien ei şi crezului său profesional. În situa ii şi împrejurări care prezintă caracter de urgen ă pentru salvgardarea şi/sau protejarea drepturilor şi intereselor clientului, avocatul poate asista şi angaja clientul chiar şi în măsura în care în acel moment nu posedă o competen ă profesională adecvată cu natura cauzei, dacă prin întârziere s-ar aduce atingere drepturilor şi intereselor clientului. În astfel de situa ii avocatul se va limita doar la ceea ce în mod rezonabil este necesar potrivit cu circumstan ele şi cu prevederile legale. Competen a profesională adecvată presupune analiza şi cercetarea atentă a împrejurărilor de fapt, a aspectelor legale ale problemelor juridice incidente la situa ia de fapt, pregătirea adecvată şi adaptarea permanentă a strategiei, tacticilor, tehnicilor şi metodelor specifice în raport de evolu ia cauzei, a dosarului sau a lucrării în care avocatul este angajat. Avocatul îşi va reprezenta clientul cu diligen a unui bun profesionist, în limitele legii. Avocatul se va ab ine ca inten ionat: a) să ignore obiectivele şi scopurile reprezentării stabilite de către client, astfel încât să eşueze în atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de lege şi de statutul profesiei; b) să prejudicieze un client pe durata rela iilor profesionale. Avocatul va ac iona cu promptitudine în reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei. Avocatul nu este inut să ac ioneze exclusiv în ob inerea de avantaje pentru clientul său în confruntarea cu adversarii. Strategiile şi tacticile stabilite de avocat trebuie să conducă activitatea acestuia pe principiul folosirii demersurilor profesionale în favoarea clientului. Avocatul este obligat să respecte secretul profesional în privin a strategiilor, tacticilor şi ac iunilor preconizate şi desfăşurate pentru client. 21 Avocatul va ine permanent sub control gradul său de ocupare profesională şi extraprofesională, astfel încât să poată trata adecvat fiecare cauză, potrivit cu natura împrejurărilor şi specificul cauzei. El va fi inut să refuze un client, ori de câte ori este conştient că nu poate oferi clientului cu promptitudine serviciul profesional solicitat. Neglijarea cauzelor clientului, absen a nejustificată în mod repetat, fără asigurarea unei substituiri legale şi competente cu acordul prealabil al clientului, constituie abatere disciplinară. Avocatul va trata cu respect şi curtoazie orice persoană implicată în procedurile legale în care asistă sau reprezintă clientul şi se va ab ine de la metode şicanatorii şi prejudiciabile pentru ter e păr i, dacă acestea sunt evident indiferente şi irelevante intereselor clientului reprezentat. În activitatea de consiliere, avocatul va ac iona cu tact şi răbdare pentru a înfă işa şi a explica clientului toate aspectele cazului în care îl asistă şi/sau îl reprezintă pe client. Avocatul va căuta să folosească cel mai potrivit limbaj în raport de starea şi experien a clientului, pentru ca acesta să aibă o reprezentare corectă şi completă asupra situa iei sale juridice. Avocatul se va consulta adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalită ile şi finalitatea consilierii, precum şi solu iile tehnice pe care le va urma pentru a realiza, când este cazul, asisten a şi reprezentarea clientului. Avocatul va respecta op iunile clientului în ceea ce priveşte scopul şi finalitatea asisten ei şi reprezentării, fără a abdica de la independen ă şi crezul său profesional. Avocatul se va consulta permanent cu clientul în legătură cu strategia, mijloacele tehnice şi tactice adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost angajat. Avocatul nu este obligat să urmeze acele tehnici şi proceduri legale indicate arbitrar de client şi păstrează responsabilitatea pentru acestea, în măsura în care clientul a fost rezonabil informat asupra costurilor şi consecin elor posibile ale acestor tehnici şi proceduri. Consilierea şi reprezentarea unui client îl obligă pe avocat să privească spe a respectivă dintr-o perspectivă proprie şi să acorde clientului sfaturi dezinteresate. Sfătuirea clientului nu se rezumă la expunerea unor prevederi legale, ci va avea în vedere şi consecin ele de ordin moral, economic, social şi politic care ar putea avea relevan ă în situa ia respectivă. Ori de câte ori clientul propune un demers asupra căruia avocatul apreciază că va avea consecin e legale negative, avocatul va aten iona clientul cu privire la consecin e sau, după caz, va putea denun a contractul de asisten ă juridică. 22 În cazul în care avocatul asistă/reprezintă în comun mai mul i clien i pe tot parcursul reprezentării, se va consulta permanent cu fiecare dintre clien ii reprezenta i în comun în ceea ce priveşte deciziile care trebuie adoptate şi motivele determinante în adoptarea acestora, astfel încât fiecare client să poată lua propriile decizii, în baza unor informa ii complete. Avocatul poate ini ia demersuri pentru o consiliere comună a păr ilor aflate în conflict în încercarea de a rezolva rela ia dintre clien ii respectivi într-un mod amiabil şi profitabil tuturor. Reprezentarea comună nu diminuează dreptul fiecărui client rezultat din rela ia clientavocat. Fiecare dintre clien ii comun reprezenta i are dreptul la o reprezentare loială şi diligentă de către avocatul respectiv, dreptul de a revoca mandatul acordat avocatului şi toate drepturile prevăzute de lege pentru cazul foştilor clien i. Între clien ii reprezenta i în comun, regula confiden ialită ii nu se aplică. Avocatul poate evalua o situa ie cu relevan ă pentru clientul său în folosul unei ter e persoane dacă: (a) avocatul este îndreptă it să considere că evaluarea este compatibilă cu alte aspecte ale rela iei client-avocat; (b) are acceptul clientului. Avocatul va oferi clientului o opinie legală, onestă cu privire la consecin ele de fapt şi juridice ale cazului investigat, în limitele informa iilor furnizate de client. Folosirea de către client a opiniilor şi sfatului avocatului, în scopuri ilegale, fără cunoştin a avocatului care a oferit opinia sau sfatul respective, nu face avocatul responsabil în legătură cu ac iunea şi scopurile ilegale ale clientului. Avocatul este obligat să se ab ină de la asistarea şi sfătuirea conştientă a unui client în activită i infrac ionale. Un avocat este îndreptă it să se retragă imediat şi să renun e la asistarea şi reprezentarea clientului, în cazul în care, ac iunile şi scopurile clientului, deşi aparent legale la începutul asisten ei şi/sau reprezentării, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infrac ionale. Avocatul are obliga ia să informeze rezonabil clientul în legătură cu situa ie curentă a asisten ei şi reprezentării şi de a răspunde cu promptitudine oricăror solicitări de informare din partea clientului. Avocatul va explica clientului împrejurările cauzei, situa ia curentă, posibilele evolu ii viitoare şi eventualele rezultate, în mod rezonabil, corespunzător cu împrejurările concrete ale cazului. 23 Avocatul nu este inut să informeze clientul în măsura în care s-a convenit prealabil acest lucru. În cazul în care clientul este o persoană juridică, obliga ia avocatului este de a informa exclusiv reprezentan ii legali sau persoanele expres desemnate în contract în acest scop. Informarea făcută de avocat acestor persoane este considerată o informare valabilă a clientului în sensul prezentului articol. Avocatul este obligat să comunice clientului informa iile pe care le de ine în legătură cu cazul acestuia chiar şi în situa ia în care comunicarea lor ar contraveni interesului său personal. În toate cazurile în care avocatul este însărcinat să asiste un client el poate să conducă discu iile doar în prezen a clientului său ori numai cu acordul acestuia. În cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de un alt avocat, avocatul nu poate angaja discu ii cu acesta, fără acordul prealabil al confratelui său. Avocatul va ine distinct eviden a bunurilor apar inând clien ilor săi sau unor ter e păr i, care i-au fost încredin ate în legătură cu exercitarea profesiei. Fondurile financiare vor fi păstrate în conturi distincte, deschise la o institu ie financiară legal constituită şi autorizată să func ioneze, potrivit legii. Eviden a distinctă a celorlalte categorii de bunuri va fi păstrată de către avocat într-o manieră care să confere siguran a men inerii identită ii acestora. Fondurile financiare nu vor fi în mod obligatoriu păstrate în conturi deschise la institu ii financiare atunci când legea sau o hotărâre judecătorească permit păstrarea lor într-o altă modalitate. Avocatul va ine o eviden ă contabilă completă a fondurilor financiare şi a celorlalte tipuri de bunuri încredin ate şi va păstra documentele respective pe o perioadă de 10 ani după încetarea contractului de reprezentare cu clientul. În cazul în care primeşte fonduri financiare sau alte bunuri care au legătură cu un client sau cu un ter , avocatul este obligat să-i notifice pe aceştia, în scris şi de îndată. Cu excep ia situa iilor prevăzute de lege sau a unei în elegeri cu clientul, avocatul este obligat ca imediat după primirea bunurilor să le predea clientului sau, după caz, ter ei persoane îndreptă ite să primească bunurile respective şi, la solicitarea clientului sau a ter ei persoane, să pună la dispozi ia acestora eviden a contabilă pe care a efectuat-o cu privire la respectivele bunuri. Dacă există riscul ca un client să dea fondurilor de inute de avocat o astfel de destina ie încât avocatul să nu îşi mai poată încasa onorariul cuvenit, avocatul are un drept de reten ie asupra acestora pentru acoperirea onorariului datorat. Această prevedere nu dă dreptul 24 avocatului să re ină fonduri în scopul de a constrânge clientul să-i accepte preten iile cu privire la onorariu. Partea de onorariu care face obiectul disputei va trebui în acest caz depozitată într-un cont special, iar avocatul va trebui să propună în cel mai scurt timp clientului solu ii pentru aplanarea conflictului privitor la onorariu, în limitele legii şi ale statutului profesiei. Partea din fonduri care nu face obiectul nici unei dispute cu clientul trebuie de îndată transferată acestuia. Avansurile de onorariu şi avansurile de cheltuieli care se anticipează a fi efectuate de către avocat în interesul cauzei vor avea acelaşi regim ca şi bunurile apar inând clien ilor până la momentul în care avocatul va exercita activitatea pentru care a primit avansul de onorariu sau va înregistra cheltuiala care să justifice avansul plătit de client în acest scop, cu excep ia cazului în care clientul le stabileşte un alt regim. Indiferent de regimul pe care clientul îl stabileşte referitor la respectivele sume avansate, acestea vor fi în mod obligatoriu returnate de către avocat acestuia la încetarea contractului dacă până la momentul respectiv avocatul nu va fi exercitat activită ile pentru care i se plătise anticipat onorariu sau nu va fi înregistrat cheltuieli acoperite cu sumele avansate de client în acest sens. Avocatul sau formele asociative de exercitare a profesiei vor putea, cu acordul clientului, să plaseze lichidită ile încredin ate de către client în conturi bancare purtătoare de dobânzi. Dobânzile se cuvin clientului. În afara cazurilor prevăzute de lege sau de păr i, contractul de asisten ă juridică încetează prin renun area unilaterală a clientului sau, după caz, a avocatului. Încetarea contractului prin renun area unilaterală a clientului sau a avocatului nu exonerează pe client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul clientului. Avocatul care este solicitat într-o cauză în curs de rezolvare trebuie să verifice dacă unul sau mai mul i confra i au fost în prealabil angaja i. Avocatul care acceptă să succeadă unui confrate trebuie ca, înainte de a se angaja, să îi aducă la cunoştin ă această împrejurare. În oricare caz de încetare a mandatului, avocatul are obliga ia să ia în timp util şi în mod rezonabil măsuri potrivite pentru apărarea intereselor clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea unui timp suficient clientului pentru a-şi angaja un alt avocat, predarea documentelor şi a bunurilor la care clientul este îndreptă it şi înştiin area organelor judiciare. În cazul în care clientul datorează avocatului restan e din onorarii şi din cheltuielile făcute în interesul acestuia, avocatul are drept de reten ie asupra bunurilor încredin ate, cu excep ia înscrisurilor originale care i-au fost puse la dispozi ie. 25 16. Contractul de formare profesională ini ială Pentru a fi înscris în tabloul avoca ilor stagiari cu drept de exercitare a profesiei, avocatul stagiar va înregistra la barou un contract de colaborare profesională sau un contract de salarizare în interiorul profesiei care va cuprinde clauze obligatorii privind formarea profesională ini ială, încheiat cu o formă de exercitare a profesiei sub îndrumarea unui avocat care are 6 ani de definitivat. Contractul va men iona obliga ia de a se asigura avocatului stagiar venitul minim garantat pe economia na ională, distinct de veniturile ocazionale ale avocatului stagiar asigurate din asisten a judiciară pentru care a fost desemnat de serviciul de asisten ă judiciară al baroului. Forma de exercitare a profesiei se angajează fa ă de consiliul baroului cu privire la asigurarea executării contractului de formare profesională ini ială şi este obligat să îl informeze pe decan, în scris, asupra oricărei cauze de încetare a îndrumării. Forma de exercitare a profesiei se angajează fa ă de consiliul baroului pentru asigurarea contribu iei la fondul de formare profesională. Consiliul baroului poate stabili numărul de contracte de colaborare profesională sau de salarizare în interiorul profesiei pentru formarea profesională ini ială ce pot fi încheiate de un avocat care are 6 ani de definitivat. Pot semna contractele de colaborare sau de salarizare în interiorul profesiei numai avoca ii titulari ai cabinetelor individuale şi avoca ii asocia i. Dacă, din orice motive obiective, încetează îndrumarea avocatului titular, toate obliga iile impuse de lege, statut şi hotărârile consiliului privind îndrumarea avocatului stagiar vor fi preluate de către un alt avocat iar consiliul baroului va sprijini avocatul stagiar în a-şi găsi un îndrumător. Până la găsirea altui îndrumător, stagiu se suspendă. Contractul de formare profesională ini ială va cuprinde în mod expres clauze corespunzătoare. Dacă, din orice motive, pe perioada stagiului, avocatul definitiv care încheie contractul de formare profesională ini ială nu îşi îndeplineşte obliga iile asumate, consiliul baroului îi va solicita să depună un raport motivat asupra situa iei intervenite. În cazul în care se constată că avocatul, cu rea-credin ă, nu şi-a îndeplinit obliga iile asumate prin contractul încheiat cu avocatul stagiar, consiliul baroului va ini ia procedura disciplinară. Fiecare barou poate aprecia asupra contractelor de formare profesională ini ială propuse de avoca ii străini înscrişi pe Tabloul special al fiecărui barou. 26 17. Decanul baroului. Alegerea și competen ele decanului. Actele emise de decan în exercitarea atribu iilor sale Decanul baroului este ales de adunarea generală a baroului dintre avoca ii definitivi cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel pu in 8 ani. El trebuie să fie membru al baroului de cel pu in 5 ani. Competen ele decanului: a) reprezintă baroul în raporturile acestuia cu persoanele fizice şi juridice din ară şi din străinătate; b) convoacă şi prezidează şedin ele consiliului baroului; c) aprobă cererile de asisten ă juridică gratuită; d) exercită căile de atac împotriva hotărârilor comisiei de disciplină şi împotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevăzute căi de atac; e) ordonan ează cheltuielile baroului; f) ia măsuri privind conducerea baroului care nu sunt de competen a adunării generale sau a consiliului baroului. g) îndeplineşte orice alte atribu ii prevăzute de lege sau hotărâte de organele de conducere ale U.N.B.R. şi date în competen a sa. Prodecanul îl înlocuieşte pe decan la cererea sau în absen a acestuia. Dacă decanul şi prodecanul sunt în imposibilitate temporară de a-şi exercita func iile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a îndeplini, în tot sau în parte, atribu iile decanului. La Baroul Bucureşti, consiliul baroului alege 2 prodecani. Decanul este înlocuit, la cerere sau în absen a sa, de către prodecanul pe care îl desemnează în scris. În exercitarea atribu iilor sale decanul emite decizii. Ele se consemnează într-un registru special, inut la sediul baroului, care poate fi consultat de către orice avocat interesat şi de organele U.N.B.R. Orice litigiu între membrii baroului în legătură cu exercitarea profesiei va fi adus la cunoştin ă decanului. Decanul va încerca medierea în vederea solu ionării amiabile a litigiului. Prevederile privind procedura medierii şi a arbitrajului din prezentul statut se aplică în mod corespunzător. 27 Hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul U.N.B.R. numai pentru motive de nelegalitate sau de încălcare a prevederilor prezentului statut, cu respectarea autonomiei baroului. Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului, în termen de 15 zile de la data comunicării. 18. Deontologia rela iilor avoca ilor cu clien ii. Ini ierea și încetarea rela iilor cu clientul. Conflictul de interese. Ini ierea şi încetarea rela iilor cu clientul Avocatul nu ac ionează decât atunci când este împuternicit de clientul său, exceptând cazul în care el a primit o însărcinare în acest sens din partea unui alt avocat care îl reprezintă pe client sau din partea unei instan e competente. Avocatul trebuie să se străduiască, în mod rezonabil, să cunoască identitatea, competen a şi posibilită ile persoanei sau ale autorită ii prin intermediul căreia a fost împuternicit, atunci când circumstan e specifice relevă că această identitate, această competen ă sau aceste posibilită i sunt îndoielnice. Avocatul îşi sfătuieşte şi îşi apără clientul cu promptitudine, în mod conştiincios şi cu diligen ă. El îşi asumă personal răspunderea pentru misiunea care i-a fost încredin ată. Avocatul îşi informează clientul cu privire la evolu ia cauzei care i-a fost încredin ată. Avocatul nu acceptă să-i fie încredin ată o cauză atunci când ştie sau când ar trebui să ştie că el nu are compenten a necesară pentru a se ocupa de această cauză, exceptând cazul în care cooperează cu un avocat care are competen a necesară. Avocatul nu poate accepta o cauză atunci când, datorită altor obliga ii, se află în imposibilitatea de a se ocupa de ea cu promptitudine. Avocatul care îşi exercită dreptul de a nu se mai ocupa de o cauză trebuie să se asigure că respectivul client poate găsi, în timp util, un alt confrate care să-i ofere asisten ă juridică, pentru a se evita prejudicierea clientului. Conflictul de interese Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul şi nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client într-una şi aceeaşi cauză, atunci când interesele clien ilor sunt conflictuale sau când există realmente riscul de a apărea un astfel de conflict de interese. 28 Avocatul trebuie să se ab ină să se mai ocupe de cauzele tuturor clien ilor implica i, atunci când intervine un conflict între interesele acestora, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independen a sa riscă să fie ştirbită. Avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client, dacă secretul informa iilor încredin ate de un vechi client riscă să fie violat sau atunci când cunoaşterea de către avocat a cauzelor vechiului său client îl favorizează pe noul client în mod nejustificat. 19. Deontologia rela iilor dintre avoca i. Cooperarea dintre avoca ii statelor membre diferite. Coresponden a între avoca i din State membre ale Uniunii Europene diferite Cooperarea dintre avoca ii din state-membre diferite Este de datoria oricărui avocat ca, la solicitarea unui confrate dintr-un alt stat-membru, să se ab ină să accepte o cauză pentru care nu are competen a necesară; într-o astfel de situa ie, el trebuie să îşi ajute confratele să intre în contact cu un alt avocat care să fie în măsură să-i ofere serviciul cerut. Atunci când avoca ii din două state-membre diferite lucrează împreună, amândoi au datoria de a ine cont de diferen ele care pot exista între sistemele lor legislative, barourile lor, competen ele şi obliga iile lor profesionale. Coresponden a transmisă între avoca i Avocatul, care adresează unui confrate dintr-un alt stat-membru o comunicare căreia doreşte să i se confere un caracter "confiden ial" sau "without prejudice", va trebui să precizeze în clar acest lucru încă din momentul expedierii respectivei comunicări. În cazul în care destinatarul comunicării nu este în măsură să îi confere acesteia un caracter "confiden ial" sau "without prejudice", el va trebui să o returneze expeditorului fără a cunoaşte con inutul acesteia. 29 20. Exercitarea dreptului de a pune concluzii în instan a de judecată. Condi ii genetale și condi i speciale Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorie şi poate asista ori reprezenta partea la organele şi institu iile prevăzute la art. 3. din lege. Avocatul definitiv are dreptul să pună concluzii la toate instan ele, cu excep ia Înaltei Cur i de Casa ie şi Justi ie şi Cur ii Constitu ionale, unde va putea pune concluzii dacă are o vechime neîntreruptă în profesie de cel pu in 5 ani de la definitivare. 21. Exercitarea profesiei de avocat în România de către membrul unui barou din altă ară Membrul unui barou din altă ară poate exercita profesia de avocat în România dacă îndeplineşte condi iile prevăzute de lege, mai pu in cea cu privire la cetă enia română. Pentru a acorda consultan ă juridică privind dreptul românesc, avocatul străin are obliga ia de a sus ine un examen de verificare a cunoştin elor de drept românesc şi de limbă română, organizat de U.N.B.R. Avocatul străin poate exercita profesia de avocat în România, la alegere, în cadrul uneia dintre formele de organizare ale profesiei de avocat. Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în fa a instan elor judecătoreşti şi a celorlalte organe jurisdic ionale şi judiciare, cu excep ia celor de arbitraj interna ional. Onorariile cuvenite avocatului străin se vor înregistra şi se vor plăti integral în România. Avocatul străin care exercită profesia în România este obligat să se înscrie în tabloul special inut de fiecare barou şi se supune prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei şi codului deontologic. 30 22. Formele de exercitare a profesiei de avocat Avocatul poate exercita profesia într-una din următoarele forme: a) cabinet individual; b) cabinetul asociat; c) societatea civilă profesională; d) societatea civilă profesională cu răspundere limitată. În cadrul formelor de exercitare îşi pot exercita profesia şi avoca i colaboratori, în baza unui contract de colaborare, sau avoca i salariza i, în baza unui contract de salarizare în interiorul profesiei. Avocatul este liber să opteze şi să îşi schimbe în orice moment op iunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute de lege. Formele de exercitare a profesiei de avocat se pot transforma în oricare dintre formele de exercitare a profesiei, fără a intra în lichidare, cu respectarea prevederilor legii şi a statutului. Transformarea se poate realiza separat sau deodată cu reorganizarea formelor de exercitare a profesiei de avocat prin fuziune, absorb ie, divizare totală sau divizare par ială (desprinderea unei păr i din patrimoniul de afecta iune profesională astfel cum acesta este reflectat în eviden ele financiar-contabil ale formei de exercitare a profesiei supusă divizării par iale). În cazul transformării unei forme de exercitare a profesiei, avoca ii titulari ai cabinetelor individuale, avoca ii asocia i ai cabinetelor asociate, ai societă ilor civile profesionale şi ai societă ilor civile profesionale cu răspundere limitată pot aporta cota-parte indiviză din patrimoniul de afecta iune profesională, astfel cum acesta este reflectat în eviden ele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă, întocmind în acest scop actele financiar-contabile de transfer către forma de exercitare a profesiei în care au optat să se transforme. Aporturile transferate se vor opera la valoarea nominală reflectată în eviden ele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă. În oricare dintre formele de exercitare a profesiei, avocatul îşi va începe activitatea după ob inerea aprobărilor din partea consiliului baroului. Avocatul este obligat să înştiin eze în scris baroul din care face parte despre orice modificare intervenită în forma de exercitare a profesiei, în cazurile de înstrăinare prin acte 31 între vii a formelor de exercitare a profesiei sau de lichidare a acestora, precum şi în cazul transformării sau reorganizării formelor de exercitare a profesiei în condi iile prevăzute în prezentul articol. Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse următoarelor principii: a) patrimoniul comun este afectat exclusiv activită ii profesionale şi are regimul patrimoniului de afecta iune profesională; b) titularul cabinetului individual şi avocatul asociat nu pot presta activită i profesionale în afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat; c) avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei; d) avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei; e) avocatul salarizat în interiorul profesiei şi avocatul colaborator nu pot activa, în aceeaşi calitate, în mai multe forme de exercitare a profesiei; f) avocatul colaborator şi avocatul salarizat în interiorul profesiei nu au drept la clientelă proprie; g) obliga ia de a comunica de îndată baroului, în scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât avocatului cât şi titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate, societă ilor civile profesionale sau al societă ilor civile profesionale cu răspundere limitată; h) formele de exercitare a profesiei se individualizează prin denumire. În cazul tuturor formelor de exercitare profesiei de către avoca ii străini se pot utiliza, la alegere, denumirea şi numele formei de exercitare a profesiei din ară sau din străinătate. În cazul societă ilor civile profesionale şi al societă ilor civile profesionale cu răspundere limitată, conven ia de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, încheiată în condi iile prevăzute de Lege, are ca obiect, exclusiv, păr i de inute de asocia i. În toate cazurile de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat contractele încheiate de transmi ător cu avoca ii stagiari rămân în fiin ă pe durata convenită şi se preiau de către dobânditor dacă în persoana acestuia se verifică condi iile prevăzute de Lege şi statut. Între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională. Conven ia de conlucrare profesională se înregistrează la barou. Regulile privind publicitatea profesională prevăzute în prezentul statut se aplică în mod corespunzător. 32 Toate neîn elegerile dintre avoca i privind formele de exercitare a profesiei se rezolvă pe cale amiabilă; în cazul în care neîn elegerile nu se solu ionează pe cale amiabilă, avocatul este obligat să ceară concilierea decanului baroului, în condi iile prevăzute de prezentul statut. Dacă prin conciliere nu se stinge litigiul dintre păr i, avocatul este obligat să recurgă la arbitrajul reglementat în prezentul statut. Arbitrii pot fi numai avoca i definitivi din baroul respectiv, cu cel pu in 10 ani vechime în profesie. Oficiul de arbitrare este gratuit. Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fără o justificare întemeiată. Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar dacă cererea este justificată, decanul va desemna un alt arbitru. Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar. Este interzisă angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice superioare. Cererea de înregistrare, modificare, transformare, reorganizare, transmitere, încetare sau lichidare a formei de exercitare a profesiei se depune la barou. Cererea va fi înso ită în mod obligatoriu de copie de pe toate înscrisurile doveditoare. 23. Formele de exercitare a profesiei de avocat. Cabinetul indidividual În cabinetul individual de avocat îşi exercită profesia un avocat definitiv titular singur sau împreună cu avoca i colaboratori. Cabinetul individual de avocat se înfiin ează în baza actului de înfiin are a cabinetului individual de avocat înregistrat la barou. Rela iile dintre avocatul titular al cabinetului individual şi avoca ii colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare încheiat în formă scrisă. Cabinetul individual este individualizat prin denumire care cuprinde numele avocatului titular urmat de sintagma „cabinet de avocat” (exemplu: „Ion Ionescu – cabinet de avocat” sau „I. Ionescu – Cabinet de avocat”). Denumirea poate figura pe firma cabinetului şi se utilizează în actele profesionale cu respectarea prevederilor statutului. Denumirea cabinetului poate fi păstrată şi după decesul titularului cu acordul tuturor moştenitorilor celui decedat, exprimat în formă autentică. Dobândirea denumirii transmise va proceda la înştiin area baroului şi este îndrituit să informeze publicul referitor la schimbarea intervenită cu privire la titularul cabinetului. 33 24. Independen a, autonomia și libertatea avocatului Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi func ionare autonome, în condi iile prezentei legi şi ale statutului profesiei. Profesia de avocat se exercită numai de avoca ii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Na ionale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R. Constituirea şi func ionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic. Avocatul promovează şi apără drepturile, libertă ile şi interesele legitime ale omului. Avocatul are dreptul să asiste şi să reprezinte persoanele fizice şi juridice în fa a instan elor autorită ii judecătoreşti şi a altor organe de jurisdic ie, a organelor de urmărire penală, a autorită ilor şi institu iilor publice, precum şi în fa a altor persoane fizice sau juridice, care au obliga ia să permită şi să asigure avocatului desfăşurarea nestingherită a activită ii sale, în condi iile legii. Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul. În exercitarea dreptului de apărare avocatul are dreptul şi obliga ia de a stărui pentru realizarea liberului acces la justi ie, pentru un proces echitabil şi într-un termen rezonabil. 25. Interdic ii privind exercitarea profesiei de avocat Avoca ii - foşti judecători nu pot pune concluzii la instan ele unde au func ionat, timp de 2 ani de la încetarea func iei de inute. Prin instan e în în elesul se în eleg: judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate, cur ile de apel, Înalta Curte de Casa ie şi Justi ie şi Curtea Constitu ională, inclusiv instan ele militare la care avoca ii au func ionat ca judecători, indiferent de sec ia la care au func ionat. În cazul în care, avocatul a func ionat ca judecător la mai multe instan e, interdic ia operează pentru fiecare instan ă şi se calculează distinct de la data încetării activită ii la instan a respectivă. 34 Aceeaşi interdic ie se aplică şi magistra ilor-asisten i de la Înalta Curte de Casa ie şi Justi ie şi de la Curtea Constitu ională, executorilor judecătoreşti, grefierilor şi personalului auxiliar al instan elor judecătoreşti şi al Cur ii Constitu ionale. Avoca ii - foşti procurori şi cadre de poli ie nu pot acorda asisten ă juridică la organul de urmărire penală la care şi-au desfăşurat activitatea timp de 2 ani de la încetarea func iei respective. În cazul în care avocatul - fost procuror sau cadru de poli ie a func ionat şi în calitate de judecător, interdic ia priveşte atât instan ele, cât şi organele de urmărire penală, durata fiind calculată în mod corespunzător. Aceeaşi interdic ie se aplică avoca ilor - foşti procurori cu privire la dreptul de a pune concluzii la instan ele corespunzătoare parchetului în care au func ionat. Dispozi iile prezentului articol se aplică şi personalului auxiliar al organelor de urmărire penală. Interdic ia exercitării profesiei de avocat priveşte instan ele, parchetele de pe lângă acestea, şi organele de cercetare penală la care lucrează ruda, so ul sau afinul avocatului până la gradul al treilea inclusiv. Încălcarea de către avoca i a altor restric ii sau interdic ii la care sunt supuşi conform legilor speciale, constituie abatere disciplinară gravă. Avocatul care nu respectă prevederile din statut sau care se foloseşte de forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condi iile legii, în scopul eludării interdic iilor prevăzute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat sau de alte legi speciale, săvârşeşte abatere disciplinară gravă. Consiliul baroului se poate sesiza şi din oficiu. 26. Încetarea calită ii de avocat. Cazurile de încetare. Aspecte procedurale. Posibilitatea continuării exercitării profesiei Calitatea de avocat încetează: a) prin renun are scrisă la exerci iul profesiei; b) prin deces; c) prin excluderea din profesie, ca sanc iune disciplinară; d) în cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii. 35 Încetarea calită ii de avocat se constată prin decizie a consiliului baroului şi are drept consecin ă radierea celui în cauză din Tabloul avoca ilor. Avocatul care renun ă la exerci iul profesiei va formula o cerere în scris. Cu cel pu in 60 de zile înainte de data prevăzută pentru încetarea activită ii, acesta este obligat să finalizeze toate cauzele angajate sau să asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinzând cauzele nefinalizate şi va indica numele avoca ilor care le vor prelua. În caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de către colaboratorii ori asocia ii defunctului, iar în lipsa lor, de către avoca ii desemna i de consiliul baroului. În cazul în care avocatul îndeplineşte condi iile de pensionare prevăzute de lege, are dreptul să solicite continuarea exercitării profesiei. Cererea de continuare a exercitării profesiei se solu ionează de consiliul baroului. Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind men inerea capacită ii fizice şi psihice necesare exercitării profesiei de avocat. Avizul medical se prezintă anual pentru înscrierea în tablou. Consiliul baroului va solu iona cererea pe baza avizului medical şi va proceda în conformitate cu prevederile Legii, sau, după caz, ale legisla iei privind pensiile şi asigurările sociale. Avocatul pensionar care continuă exercitarea profesiei sau este men inut în profesie este obligat să contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurări sociale în condi iile prevăzute de legisla ia pensiilor şi asigurărilor sociale pentru avoca i. Decizia de respingere a men inerii în activitate poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R. 27. Îndatoririle avoca ilor. Fapte ce constituie cazuri de concuren ă neloială Avoca ii sunt obliga i să îşi exercite activitatea cu bună-credin ă, potrivit uzan elor cinstite, cu respectarea intereselor clien ilor şi a cerin elor concuren ei loiale. Constituie concuren ă profesională neloială orice act sau fapt contrar uzan elor cinstite în activitatea avoca ială. Este considerată ca fiind contrară uzan elor cinstite utilizarea unor mijloace nelegale sau frauduloase pentru a elimina de pe pia ă sau a afecta pozi ia avoca ilor concuren i pe pia ă. Este interzisă concuren a neloială săvârşită prin: 36 a) racolarea de personal, respectiv oferta agresivă de angajare a avoca ilor asocia i, colaboratori sau salariza i ori a altor angaja i cheie a unui concurent; b) racolarea clientelei, personal sau prin intermediul altei persoane; c) divulgarea, achizi ionarea sau folosirea unei informa ii confiden ia-le de către un avocat sau de către colaboratori ori angaja i ai acestuia, fără consim ământul de inătorului legitim şi într-un mod contrar uzan elor cinsti-te; d) încheierea de contracte prin care un avocat asigură serviciile sale unui client în mod avantajos, fie pentru a concura cu ceilal i avoca i prin pre uri reduse, fie pentru a determina clientul să racoleze şi al i clien i pentru avocatul în cauză; e) comunicarea sau răspândirea în public de către un avocat de afirma- ii asupra firmei sale sau activită ii acesteia, menite să inducă în eroare şi să îi creeze o situa ie de favoare în dauna unor concuren i; f) comunicarea, chiar făcută confiden ial sau răspândirea de către un avocat de afirma ii mincinoase relative de la un concurent sau asupra serviciilor sale, afirma ii de natură să dăuneze bunul mers ala ctivită ii avocatului concurent; g) oferirea, promiterea sau acordarea – mijlocit sau nemijlocit – de daruri ori alte avantaje, asociatului, colaboratorului sau salariatului unui avocat pentru ca aceştia să divulge informa ii confiden iale sau procedeele de lucru, pentru a cunoaşte sau a folosi clientela concurentului ori pentru a ob ine alt folos pentru sine ori pentru altă persoană în dauna unui concurent. h) deturnarea clientelei unui avocat prin folosirea legăturilor stabilite cu această clientelă în cadrul func iei de inute anterior la acel avocat: i) concedierea sau atragerea unor asocia i colaboratori sau salaria i ai unui avocat în scopul înfiin ării unei entită i concurente care să capteze clien ii acelui avocat sau angajarea asocia ilor, colaboratorilor sau salaria- ilor unui avocat în scopul dezorganizării activită ii sale. Săvârşirea unor fapte de concuren ă neloială dintre cele expuse anterior constituie abatere disciplinară gravă pentru to i avoca ii participan i. Este interzisă săvârşirea următoarelor fapte de concuren ă neloială: a) folosirea fără drept a unei firme denumiri, embleme sau mărci de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de un alt avocat sau o altă formă asociativă de exercitare a profesiei; 37 b) punerea în circula ie de produse, servicii sau publica ii, cu con inut juridic plagiat, care aduc atingere drepturilor titularului şi induc în eroare clientul asupra produsului sau serviciului furnizat; c) producerea în orice mod, punerea în circula ie, depozitarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea unor servicii sau publica ii purtând men iuni false privind denumirea, firma, emblema sau marca unui avocat ori alte tipuri de proprietate intelectuală în scopul de a-i induce în eroare pe ceilal i avoca i şi pe clien i. Sunt interzise: a) încheierea între avoca i de acorduri privind împăr irea pie ei serviciilor profesionale; b) participarea în mod concentrat, prin oferte trucate la licita ii sau la orice alte forme de concurs de oferte, pentru achizi ionare de servicii profesionale avoca iale; c) limitarea sau împiedicarea accesului la clientelă şi a libertă ii exercitării concuren ei profesionale oneste între avoca i. 28. Judecarea ac iunii disciplinare. Căi de atac. Împotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesată, decanul baroului şi preşedintele uniunii, în termen de 15 zile de la comunicare. În caz de abatere evidentă şi gravă, instan a disciplinară poate lua măsura suspendării avocatului în exerci iul profesiei până la judecarea definitivă a cauzei. Împotriva încheierii prin care s-a luat această măsură se poate declara recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul este suspensiv de executare şi va fi solu ionat de urgen ă. Recursul declarat împotriva măsurilor luate prin încheiere şi împotriva deciziei disciplinare se depune şi se înregistrează la secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R. După expirarea termenelor de declarare a recursului, recursul se înregistrează la comisia de disciplină care a pronun at hotărârea, care, îl va înainta, de îndată, împreună cu dosarul cauzei, instan ei disciplinare competente. Căile de atac exercitate împotriva hotărârilor instan elor disciplinare de fond se judecă şi au regimul căii de atac a recursului prevăzut de codul de procedură civilă în cazurile în care hotărârile nu se atacă cu apel. 38 29. Libertatea contractuală a avocatului. Stabilirea rela iilor de colaborare cu al i profesioniști Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate să încheie conven ii de colaborare cu exper i sau cu al i specialişti, în condi iile legii. Societă ile civile profesionale şi societă ile civile profesionale cu răspundere limitată pot încheia astfel de conven ii numai cu acordul tuturor asocia ilor 30. Modalită i de exercitare a profesiei de avocat. Avocatul colaborator și avocatul salarizat în interiorul profesiei Avocatul colaborator Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacră activitatea sa unei forme de exerci iu a profesiei de avocat. Contractul de colaborare se încheie în formă scrisă între avocatul colaborator şi titularul cabinetului individual, sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu men iunile din anexa nr. IX la prezentul statut, precum şi clauze de formare profesională ini ială, dacă avocatul colaborator este stagiar. Orice clauză contrară legii sau prezentului statut este socotită nescrisă. Avocatul colaborator nu are dreptul de a avea clientelă personală în afara formei de exercitare a profesiei la care colaborează. Orice client personal trebuie adus la cunoştin a avocatului titular/coordonator al formei de exercitare a profesiei la care avocatul colaborator îşi desfăşoară activitatea. Lucrările profesionale efectuate pentru clientela personală a avocatului colaborator se vor efectua prin intermediul formei de exercitare a profesiei, iar în contractul de asisten ă juridică se va men iona expres caracterul de "client personal" al avocatului colaborator. Rezultatele financiare ob inute de avocatul colaborator din contractele încheiate pentru clien ii personali (onorariile) vor fi încasate integral sau par ial de avocatul colaborator, după caz, în raport de clauzele contractului de colaborare, fără a se afecta în niciun mod cuantumul retrocedărilor lunare de onorarii, prevăzute în contractul de colaborare. 39 Titularii sau avoca ii coordonatori ai formelor de exercitare a profesiei sunt obliga i să permită avocatului colaborator tratarea clientelei personale, în condi iile prevăzute în contractul de colaborare. Pentru clientela personală şi activitatea desfăşurată în cadrul asisten ei judiciare a baroului, avocatul colaborator va utiliza ştampila personală, aprobată de forma de exercitare a profesiei, pe care se inscrip ionează men iunea "avocat colaborator". Ştampila personală a avocatului colaborator poate fi confec ionată şi utilizată numai cu acordul formei de exercitare a profesiei, cu respectarea anexei nr. XXI, care se aplică în mod corespunzător. În activitatea desfăşurată pentru clientela personală, avocatul colaborator este răspunzător personal fa ă de client şi are obliga ia de a nu prejudicia forma de exercitare a profesiei căreia avocatul colaborator îi apar ine. În acest scop, în contractul de colaborare se poate prevedea ca, pentru tratarea clientelei proprii prin forma de exercitare a profesiei, avocatul colaborator să încheie o asigurare de răspundere civilă profesională pentru acoperirea eventualelor prejudicii aduse formei de exercitare a profesiei căreia îi apar ine şi care să precizeze cuantumul riscului asigurat, distinctă de asigurarea pentru răspundere profesională. Pentru activitatea desfăşurată în cadrul asisten ei judiciare a baroului, avocatul colaborator va păstra rezultatele financiare ob inute. În lipsa unor dispozi ii contractuale mai favorabile, contractul de colaborare poate fi denun at de oricare dintre păr i prin înştiin area celeilalte/celorlalte păr i cu cel pu in 3 luni înainte. În cazul în care contractul este încheiat cu un avocat stagiar vor fi observate dispozi iile din prezentul statut privind formarea profesională ini ială. Desocotirea între păr i în cazul denun ării unilaterale a contractului se va realiza potrivit contractului de colaborare. Avocatul salarizat în interiorul profesiei Salarizarea în interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacră activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei căreia îi este subordonat în legătură cu determinarea condi iilor concrete de muncă. Avocatul salarizat în interiorul profesiei nu are dreptul la clientelă proprie. Contractul de salarizare în interiorul profesiei se încheie în formă scrisă între avocatul salarizat şi titularul cabinetului individual, sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu men iunile cuprinse în anexa nr. X la prezentul statut, precum şi clauze de formare profesională ini ială, dacă avocatul salarizat este stagiar. Orice clauză contrară legii sau prezentului statut este socotită nescrisă. 40 31. Modalită i de exercitare a profesiei de avocat. Avocat titular al cabinetului individual și avocatul asociat Avocatul titular al cabinetului individual Într-un cabinet individual există un singur avocat titular care poate exercita profesia singur sau împreună cu avoca i colaboratori. În situa ia în care cabinetele individuale se asociază, încetează calitatea de avocat titular al cabinetului individual şi se dobândeşte calitatea de avocat asociat. La încetarea asocierii, ca o consecin ă a încetării formei de exercitare a profesiei (cabinetele asociate de avoca i) încetează calitatea de avocat asociat şi se redobândeşte calitatea de avocat titular al cabinetului individual. Avocatul asociat Dobândeşte calitatea de avocat asociat, după caz: a) avocatul titular al cabinetului individual care se asociază potrivit art. 5 alin. (3) din Lege; b) avocatul asociat într-o societate civilă profesională; c) avocatul asociat într-o societate civilă profesională cu răspundere limitată; d) avocatul devenit avocat asociat ca urmare a transformării sau reorganizării formei de exercitare a profesiei căreia i-a apar inut în calitate de avocat titular al cabinetului individual sau în cadrul unor cabinete asociate ori de avocat asociat într-o societate civilă profesională. 32. Modalită i de primire în profesia de avocat. Dreptul de a solicita primirea în profesia de avocat prin prisma vârstei persoanei solicitate Primirea în profesie se ob ine pe baza unui examen organizat de barou, conform prevederilor prezentei legi şi ale statutului profesiei. La cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen: a) titularul diplomei de doctor în drept; b) cel care până la data primirii în profesia de avocat a îndeplinit func ia de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel pu in 10 ani şi dacă nu i-a încetat activitatea din motive disciplinare care îl fac nedemn pentru profesia de avocat. 41 De la prevederile alin. (1) sunt exceptate persoanele care au de inut func ia de judecător la Înalta Curte de Casa ie şi Justi ie. Persoana care îndeplineşte condi iile prevăzute de lege pentru a fi primită în profesia de avocat poate solicita aceasta cu cel pu in 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare în sistemul de pensii şi asigurări sociale din care face parte. 33. Modalităr i de realizare a activită ii avocatului Activitatea avocatului se realizează prin: a) consulta ii şi cereri cu caracter juridic; b) asisten ă şi reprezentare juridică în fa a instan elor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorită ilor cu atribu ii jurisdic ionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administra iei publice şi a institu iilor, precum şi a altor persoane juridice, în condi iile legii; c) redactarea de acte juridice, atestarea identită ii păr ilor, a con inutului şi a datei actelor prezentate spre autentificare; d) asistarea şi reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în fa a altor autorită i publice cu posibilitatea atestării identită ii păr ilor, a con inutului şi a datei actelor încheiate; e) apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile acestora cu autorită ile publice, cu institu iile şi cu orice persoană română sau străină; f) activită i de mediere; g) activită i fiduciare constând în primirea în depozit, în numele şi pe seama clientului, de fonduri financiare şi bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii, după încheierea procedurii succesorale sau a lichidării, precum şi plasarea şi valorificarea acestora, în numele şi pe seama clientului, activită i de administrare a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate; h) stabilirea temporară a sediului pentru societă i comerciale la sediul profesional al avocatului şi înregistrarea acestora, în numele şi pe seama clientului, a păr ilor de interes, a păr ilor sociale sau a ac iunilor societă ilor astfel înregistrate; i) activită ile prevăzute la lit. g) şi h) se pot desfăşura în temeiul unui nou contract de asisten ă juridică; 42 j) orice mijloace şi căi proprii exercitării dreptului de apărare, în condi iile legii. Activită ile sus men ionate se exercită numai de avocat, dacă legea nu prevede altfel. 34. Modalită ile de rezolvare a neîn elegerilor dintre avoca i. Arbitrajul Când litigiul nu a putut fi solu ionat integral prin mediere, partea interesată poate declanşa procedura arbitrajului, care va fi supusă dispozi iilor art. 343 - 368 din Codul de procedură civilă şi dispozi iilor de mai jos. Partea interesată formulează cerere de arbitrare pe care o înaintează decanului baroului. Cererea de arbitrare va cuprinde numele sau denumirea pârâtului, obiectul litigiului, situa ia de fapt, probele, temeiurile de drept şi numele arbitrului propus. Cererea precum şi înscrisurile care o înso esc vor fi depuse în atâtea exemplare câte păr i sunt şi unul pentru decan. Primind cererea de arbitrare, decanul baroului o va comunica de îndată pârâ ilor. În cazul în care pârâtul este o formă asociativă de exercitare a profesiei, comunicarea se face către reprezentantul acesteia. Pârâtul, în termen de 15 zile de la primirea cererii, va depune întâmpinare în care va arăta punctul său asupra faptelor expuse în cererea de arbitrare. În acelaşi termen poate formula cerere reconven ională care va îndeplini aceleaşi condi ii de formă ca şi cererea de arbitrare. În cazul în care păr ile nu se în eleg asupra persoanei arbitrului, decanul va desemna un avocat din barou. Func ia de arbitru poate fi îndeplinită numai de un avocat cu cel pu in 10 ani vechime neîntreruptă în profesie şi care se bucură de o bună reputa ie. Activitatea arbitrului este remunerată potrivit regulilor stabilite de decan. Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza această însărcinare fără o justificare întemeiată. În procedura arbitrală, păr ile pot fi asistate de un avocat. În toate cazurile arbitrajul va respecta principiul contradictorialită ii. În acest sens o copie a tuturor actelor depuse de una din păr i va fi comunicată celeilalte păr i. Şedin ele de judecată nu sunt publice. 43 Termenul de arbitraj este de 5 luni şi poate fi prelungit numai în condi iile prevăzute de Codul de procedură civilă. Dacă păr ile nu convin altfel, litigiul se va solu iona exclusiv în drept. În toate cazurile se vor avea în vedere uzan ele profesionale şi regulile deontologice. Prin grija decanului, se va comunica fiecărei păr i o copie a hotărârii arbitrale. Executarea hotărârii arbitrale se realizează în condi iile art. 367 - 368 din Codul de procedură civilă. În litigiile arbitrale în care hotărârile sunt susceptibile a fi executate pe teritoriul unui stat străin, avocatul străin implicat în arbitraj va semna o declara ie potrivit căreia recunoaşte caracterul definitiv şi executoriu al hotărârii arbitrale ce se va pronun a. Dosarul arbitral va fi arhivat de barou şi va fi păstrat timp de 5 ani. 35. Modalită i de rezolvare a neîn elegerilor dintre avoca i. Medierea Decanul baroului poate propune păr ilor o procedură de mediere şi le comunică numele mediatorului pe care l-a propus. Dacă una din păr i refuză medierea, litigiul nu va putea fi solu ionat decât prin procedura arbitrajului. După ce păr ile au acceptat propunerea de mediere, decanul baroului va fixa durata procedurii de mediere, care nu poate fi mai mare de 3 luni. În cazul litigiilor ce decurg din contracte de colaborare sau de salarizare, termenul nu poate fi mai mare de 1 lună. Activitatea mediatorului este gratuită. Mediatorul poate proceda la consultarea păr ilor fie împreună, fie separat pentru a constata punctele asupra cărora există divergen ă şi modalită ile în care interesele păr ilor pot fi conciliate. La sfârşitul medierii, mediatorul va redacta un proces-verbal semnat şi de păr i în care va consemna concilierea acestora. În caz de eşec par ial sau total al medierii, procesul-verbal va cuprinde preten iile asupra cărora păr ile au convenit sau, după caz, punctele asupra cărora păr ile au opinii diferite şi vor fi comunicate decanului pentru a da curs procedurii arbitrajului. Procesul-verbal va fi comunicat decanului, care, în cazul consemnării eşecului medierii, îl va comunica păr ilor în vederea parcurgerii procedurii arbitrajului. 44 36. edemnită i și incompatibilită i privind exercitarea profesiei de avocat Este nedemn de a fi avocat: a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infrac iuni inten ionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei; b) cel care a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi şi libertă i fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească; c) cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdic iei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară; d) falitul fraudulos, chiar reabilitat. Pentru primirea în profesie şi pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie să nu se găsească în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de Lege. Nu este incompatibil avocatul salarizat în interiorul profesiei de avocat. Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dacă legi speciale nu prevăd altfel: a) faptele personale de comer exercitate cu sau fără autoriza ie; b) calitatea de asociat într-o societate comercială în nume colectiv, de comanditar întro societate comercială în comandită simplă sau în comandită pe ac iuni; c) calitatea de administrator într-o societate comercială în comandită pe ac iuni; d) calitatea de preşedinte al consiliului de administra ie, administrator unic, sau membru în comitetul de direc ie al unei societă i comerciale pe ac iuni sau cu răspundere limitată. Avocatul poate fi asociat sau ac ionar la societă ile comerciale cu răspundere limitată sau la cele pe ac iuni. Avocatul poate îndeplini func ia de membru în consiliul de administra ie al unei societă i comerciale pe ac iuni sau cu răspundere limitată, cu obliga ia de a aduce acest fapt la cunoştin a decanului baroului în care îşi exercită profesia. Avocatul va furniza toate explica iile asupra condi iilor în care el exercită func ia de membru al consiliului de administra ie şi va prezenta toate documentele doveditoare în acest sens, cu respectarea regulilor confiden ialită ii. 45 37. Obligativitatea asigurării pentru răspundere profesională Avocatul are obliga ia să se asigure pentru răspunderea profesională. Prin "răspundere profesională" se în elege acoperirea daunelor efective suferite de client şi rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului statut şi ale regulilor deontologice. Asigurarea de răspundere profesională cu caracter minim obligatoriu, se încheie cu observarea următoarelor reguli: a) avocatul stagiar se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 3.000 euro anual; b) avocatul definitiv se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 6.000 euro anual. Asigurarea pentru răspundere profesională va fi încheiată cel mai târziu până la data de 15 decembrie a anului anterior pentru care se încheie şi va fi în mod obligatoriu reînnoită anual. Poli a de asigurare, a cărei copie este certificată de avocat, va fi depusă la secretariatul baroului cel mai târziu la data de 28 decembrie a fiecărui an. Societatea civilă profesională şi societatea civilă profesională cu răspundere limitată pot încheia asigurare profesională în care să fie cuprinşi to i avoca ii care îşi exercită profesia în calitate de asocia i, colaboratori sau salariza i în interiorul profesiei. Primele de asigurare profesională achitate de avocat, sau de formele de exercitare a profesiei reprezintă cheltuieli profesionale obligatorii, legal datorate, integral deductibile pentru anul fiscal în curs, în condi iile legii. Neîndeplinirea obliga iilor prevăzute în prezentul articol atrage neînscrierea în Tabloul anual al avoca ilor cu drept de exercitare a profesiei. 46 38. Ocrotirea prin lege a avocatului în exercitarea profesiei. Răspunderea avocatului pentru sus inerile sale în fa a organelor cu activitate jurisdic ională În exercitarea profesiei avoca ii sunt ocroti i de lege, fără a putea fi asimila i func ionarului public sau altui salariat. Insulta, calomnia ori amenin area săvârşite împotriva avocatului în timpul exercitării profesiei şi în legătură cu aceasta se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Lovirea sau alte acte de violen ă săvârşite împotriva avocatului în condi iile alin. (2) se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Ac iunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a păr ii vătămate, iar pentru faptele prevăzute mai sus, şi din oficiu. Retragerea plângerii prealabile sau împăcarea păr ilor înlătură răspunderea penală. Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedin ei de judecată, să nu folosească cuvinte sau expresii de natură a aduce atingere autorită ii, demnită ii şi onoarei completului de judecată, procurorului, celorlal i avoca i şi păr ilor ori reprezentan ilor acestora din proces. Avocatul nu răspunde penal pentru sus inerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată şi cu respectarea prevederilor de mai sus, în fa a instan elor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdic ie şi numai dacă aceste sus ineri sunt în legătură cu apărarea în acea cauză şi sunt necesare stabilirii adevărul Nerespectarea de către avocat a prevederilor sus men ionate constituie abatere disciplinară gravă. Răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea juridică penală sau civilă, după caz. 39. Onorarii. Stabilire. Împăr irea onorariului cu o persoană care nu este avocat. Onorariile pentru recomandare Stabilirea onorariilor Avocatul trebuie să-şi informeze clientul cu privire la tot ceea ce cere cu titlu de onorariu, iar valoarea însumată a onorariilor sale trebuie să fie echitabilă şi justificată. Sub rezerva unei conven ii contrare, încheiată legal între avocat şi clientul său, modalitatea de calculare a onorariilor trebuie să fie în conformitate cu normele baroului de 47 care avocatul depinde. Dacă avocatul este membru al mai multor barouri, normele aplicabile vor fi cele ale baroului cu care avocatul şi clientul său au cele mai strânse rela ii. Aconturi asupra onorariilor şi cheltuielilor Când avocatul solicită vărsarea unui acont cu titlu de avans asupra cheltuielilor şi/sau a onorariilor, acesta nu trebuie să depăşească o estimare rezonabilă a onorariilor şi a cheltuielilor probabile pe care cauza le implică. În caz de neplată a avansului solicitat, avocatul poate să renun e să se mai ocupe de cauză sau se poate retrage. Împăr irea onorariilor cu o persoană care nu este avocat Exceptând dispozi ia de mai jos, avocatului îi este interzis să îşi împartă onorariile cu o persoană care nu este avocat, în afara cazului în care asocierea dintre avocat şi o altă persoană este autorizată de legisla ia statului-membru căruia îi apar ine avocatul. Norma de mai sus nu se aplică sumelor sau compensa iilor vărsate de către avocat moştenitorilor unui confrate decedat sau unui confrate care şi-a dat demisia pentru a se prezenta ca succesor al clientelei respectivului confrate. Este interzis de asemenea avocatului să dea bani altei persoane pentru recomandare. 40. Onorariiul. Criterii și modalită i de stabilire. Procedura de solu ionare a contesta iilor și reclama iilor privind onorariul Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său. Onorariile vor fi stabilite în raport de dificultatea, amploarea sau durata cazului. Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre următoarele elemente: a) timpul şi volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit sau activită ii solicitate de client; b) natura, noutatea şi dificultatea cazului; c) importan a intereselor în cauză; d) împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să accepte un alt mandat, din partea unei alte persoane, dacă această împrejurare poate fi constatată de client fără investiga ii suplimentare; e) notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experien a, reputa ia şi specializarea avocatului; 48 f) conlucrarea cu exper i sau al i specialişti impusă de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea cazului; g) avantajele şi rezultatele ob inute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat; h) situa ia financiară a clientului; i) constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să ac ioneze pentru a asigura servicii legale performante. Onorariile se stabilesc liber între avocat şi client, în limitele legii şi ale statutului profesiei. Este interzisă fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de către organele profesiei, de către formele de exercitare a profesiei de avocat sau de către avoca i. Onorariile se determină şi se prevăd în contractul de asisten ă juridică la data încheierii acestuia între avocat şi client, înainte de începerea asisten ei şi/sau reprezentării clientului. În cazul în care împrejurările concrete impun asigurarea asisten ei şi/sau reprezentării imediate şi nu se poate încheia un contract de asisten ă juridică, avocatul este obligat să transmită clientului, în cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care să aducă la cunoştin a clientului onorariile pe care le propune pentru asisten ă şi/sau reprezentare. În absen a unei instruc iuni exprese a clientului privind încetarea asisten ei şi/sau reprezentării, ori a unei comunicări prin care clientul îşi exprimă expres dezacordul în privin a onorariilor, se consideră onorariile propuse prin comunicarea făcută de avocat ca fiind acceptate. În toate situa iile, onorariile vor fi prevăzute în contractul de asisten ă juridică ce urmează să fie încheiat în formă scrisă. Onorariile pot fi stabilite şi în monedă străină, sub condi ia ca plata acestora să respecte prevederile privind regimul legal al plă ilor. Onorariile pot fi stabilite astfel: a) onorarii orare; b) onorarii fixe (forfetare); c) onorarii de succes. d) onorarii formate din combinarea criteriilor de la lit. a), b) şi c). Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o sumă fixă de unită i monetare cuvenită avocatului pentru fiecare oră de servicii profesionale pe care o prestează clientului. Onorariul fix (forfetar) constă într-o sumă fixă cuvenită avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care îl prestează sau, după caz, le prestează clientului. 49 Onorariul orar şi fix (forfetar) se datorează avocatului indiferent de rezultatul ob inut prin prestarea serviciilor profesionale. Avocatul poate să primească de la un client onorarii periodice, inclusiv sub formă forfetară. Avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fixat să solicite şi să ob ină şi un onorariu de succes, cu titlu complementar, în func ie de rezultat sau de serviciul furnizat. În cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decât în legătură cu latura civilă a cauzei. Onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix. Este interzis avocatului să-şi fixeze onorariile în baza unui pact "de quota litis". Pactul "de quota litis" este o conven ie încheiată între avocat şi clientul său, înainte de solu ionarea definitivă a unei cauze, conven ie care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, în func ie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într-o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare. Onorariile reprezentând dobândirea, sub orice formă, a unor "aporturi din afacere" (activitatea juridică realizată de către avocat) sunt interzise. Avocatul poate percepe onorarii numai de la clientul său ori de la un mandatar al acestuia. La cererea oricăreia dintre păr i, contesta iile şi reclama iile privind onorariile se solu ionează de decanul baroului, prin decizie motivată, după ascultarea păr ilor. Solu ionarea contesta iilor şi reclama iilor se face prin aplicarea principiilor medierii şi încercarea de conciliere a păr ilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării contesta iei sau reclama iei. Decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului de partea interesată. Consiliul baroului hotărăşte cu privire la legalitatea şi temeinicia deciziei decanului, fără participarea la vot a acestuia. Păr ile interesate pot fi invitate pentru a da lămuriri şi explica ii. Consiliul baroului se pronun ă în termen de cel mult 30 de zile de la data sesizării, prin hotărâre motivată, care va fi comunicată în cel mult 15 zile de la data pronun ării. Legalitatea hotărârii consiliului baroului poate fi verificată în condi iile legii de Consiliul U.N.B.R. la sesizarea decanului sau a păr ii interesate, în termen de 15 zile de la comunicare. 50 41. Organele de conducere ale baroului Organele de conducere ale baroului sunt: a) adunarea generală; b) consiliul; c) decanul. În cadrul baroului se constituie şi func ionează: a) comisia de cenzori; b) comisia de disciplină. 42. Organele de conducere ale Uniunii a ionale a Barourilor din România Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt: a) Congresul avoca ilor; b) Consiliul U.N.B.R.; c) Comisia Permanentă a U.N.B.R.; d) Preşedintele U.N.B.R. În cadrul U.N.B.R. se constituie şi func ionează: a) Comisia centrală de cenzori; b) Comisia centrală de disciplină. Avoca ii care formează organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avoca i definitivi, cu o vechime neîntreruptă în profesie de minimum 8 ani. La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, în calitate de delega i şi avoca i care nu au 8 ani vechime. 43. Organizarea Casei de Asigurări a avoca ilor din România. Contribu ia avocatului la sistemul de asigurări sociale În cadrul U.N.B.R. este organizată şi func ionează Casa de Asigurări a Avoca ilor, în scopul stabilirii şi acordării pensiilor şi ajutoarelor sociale cuvenite avoca ilor şi urmaşilor acestora cu drepturi proprii la pensie, în condi iile prevăzute de legea specială. Organizarea şi func ionarea Casei de Asigurări a Avoca ilor se stabilesc de Congresul avoca ilor prin statutul acesteia. 51 Sunt membri ai Casei de Asigurări a Avoca ilor to i avoca ii în activitate, avoca ii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi proprii la pensie şi la ajutoare sociale. Avocatul înscris în barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat să contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurări a Avoca ilor. Contribu ia nu poate fi mai mică decât suma stabilită de Consiliul U.N.B.R., astfel încât să acopere nevoile curente de plată ale Casei de Asigurări a Avoca ilor. Avoca ii pot face parte şi din alte forme de asigurări sociale. Perioada în care un avocat este deputat sau senator este luată în calcul la stabilirea vechimii în avocatură. Indemniza ia de parlamentar şi celelalte drepturi băneşti încasate se consideră venituri din profesie şi se iau în calcul la stabilirea pensiei de către Casa de Asigurări a Avoca ilor. Raporturile băneşti între Casa de Asigurări a Avoca ilor şi asigurările sociale de stat se reglementează potrivit legii. Casa de Asigurări a Avoca ilor are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu. Sediul său este în municipiul Bucureşti. Patrimoniul său poate fi folosit în activită i economice producătoare de venituri, în condi iile legii, cu autorizarea consiliului uniunii. Casa de Asigurări a Avoca ilor poate înfiin a sucursale sau filiale, în condi iile şi cu procedura prevăzute în statutul de organizare şi func ionare a acesteia. Casa de Asigurări a Avoca ilor este condusă şi administrată de un consiliu format din 5 membri, dintre care 3 avoca i în activitate şi 2 avoca i pensionari, aleşi de congres pe o perioadă de 4 ani. Consiliul alege din rândurile sale un preşedinte şi un vicepreşedinte. Unul dintre membri, desemnat de preşedinte, îndeplineşte şi func ia de secretar al consiliului. Controlul financiar al Casei de Asigurări a Avoca ilor se exercită de către comisia de cenzori, compusă din 3 membri, dintre care 2 avoca i în activitate şi un avocat pensionar. Barourile şi avoca ii sunt obliga i să pună la dispozi ie comisiei de cenzori şi inspectorilor financiari ai Casei de Asigurări a Avoca ilor toate datele privind veniturile asupra cărora se re ine contribu ia pentru fondul de pensii şi ajutoare sociale. C.A.A. stabileşte şi acordă membrilor săi, în condi iile legii sale de organizare şi ale Statutului C.A.A., pensii şi ajutoare sociale. Fondurile C.A.A. se constituie în condi iile statutului acesteia. Pensiile şi ajutoarele sociale vor avea ca bază de calcul exclusiv stagiile de cotizare şi cuantumul contribu iilor achitate de avocatul asigurat, fiind interzisă aplicarea altor criterii de calcul. 52 Plata contribu iei lunare pentru constituirea fondurilor C.A.A. se va efectua prin transfer în contul bancar al filialei în care avocatul este înscris sau la casieria acesteia până la data de 15 ale lunii următoare celei pentru care se face plata. În cazul achitării contribu iei prin ordin de plată, plata se consideră făcută la data debitării contului bancar al plătitorului. În cazul în care data de 15 a lunii este o zi nelucrătoare, plata contribu iei se socoteşte făcută în termen dacă este făcută în ziua lucrătoare imediat următoare datei de 15. Depăşirea cu cel mult 5 zile a termenului de plată prevăzut la alineatul precedent atrage obliga ia de plată a majorărilor de întârziere în favoarea C.A.A. La achitarea contribu iei avocatul este obligat să ateste, în scris şi sub semnătură veniturile realizate din onorarii în luna pentru care se efectuează plata şi pentru care plăteşte cota de contribu ie în condi iile prevăzute de Statutul C.A.A. Statutul C.A.A. va prevedea forma şi modalitatea în care se face şi se înregistrează declara ia. Avocatul care plăteşte cota maximă de contribu ie nu are obliga ia de a declara valoarea veniturilor suplimentare cotei plătite. Filiala va notifica în prealabil avocatul debitor şi va sesiza baroul în cazurile în care întârzierea plă ii este mai mare de 3 luni. La sesizare se va ataşa dovada notificării. Respectarea procedurii prealabile de notificare prevăzute la alineatul precedent nu este necesară dacă avocatul nu a dat declara ia privind veniturile realizate pe o perioadă mai mare de 6 luni şi nici nu a plătit cotele de contribu ie la C.A.A. La cererea filialei avocatul este obligat să informeze în scris asupra îndeplinirii obliga iei de a contribui la constituirea fondurilor sistemului asigurărilor sociale privind avoca ii, să indice criteriile în raport cu care a achitat contribu ia şi să prezinte dovezile de plată a acesteia, în cazurile în care din eviden ele filialei nu rezultă datele prevăzute în prezentul articol. Consiliul de administra ie al C.A.A. şi consiliile barourilor vor coordona activitatea filialelor în vederea aplicării unitare a legi. Între filială, C.A.A. şi barouri se stabileşte prin Statutul C.A.A. modul de comunicare a informa iilor şi de coordonare a activită ii filialelor. Adunarea generală a filialei se întruneşte anual, la aceeaşi dată cu adunarea generală ordinară a baroului sau ori de câte ori este nevoie. Proiectul de buget al filialei va fi adoptat de adunarea generală după ob inerea avizului consiliului baroului şi va fi comunicat C.A.A. spre aprobare. 53 Hotărârile consiliului de administra ie al filialei se comunică C.A.A. şi consiliului baroului. Consiliul baroului poate convoca în şedin ă comună consiliul de administra ie al filialei. Consiliul de administra ie al filialei va face propuneri Consiliului de administra ie al C.A.A. pentru aprobarea statului de func iuni, după ob inerea avizului consiliului baroului. După ob inerea avizului baroului şi cu aprobarea Consiliului de administra ie al C.A.A., poate fi angajat un director executiv al filialei. Consiliul de administra ie al filialei îndeplineşte atribu iile stabilite prin lege, statutul şi regulamentul de organizare şi func ionare al C.A.A. şi pune în aplicare hotărârile Consiliului de administra ie al C.A.A., Congresului avoca ilor, Consiliului U.N.B.R. şi ale consiliului baroului. În caz de abatere gravă şi evidentă ori de nereguli financiare, Consiliul de administra ie al C.A.A., din oficiu sau la cererea consiliului baroului, poate suspenda consiliul de administra ie al filialei. În acest caz Consiliul de administra ie al C.A.A. va numi o conducere interimară cu avizul consultativ al consiliului baroului, până la organizarea unor noi alegeri, respectiv până la data primei adunări generale ordinare sau extraordinare a filialei. Consiliul U.N.B.R. va coordona activitatea Consiliului de administra ie al C.A.A. în vederea aplicării legii şi a Statutului C.A.A. Pentru cheltuielile cu caracter de investi ii din disponibilită ile băneşti ale fondului centralizat al sistemului C.A.A. sau ale filialelor, se va întocmi programul anual de investi ii, care va fi aprobat de Consiliul Uniunii Na ionale a Barourilor din România în ultima şedin ă a fiecărui an pentru anul următor. La întocmirea programului anual de investi ii înscris în bugetul anului următor, Consiliul de administra ie al C.A.A. va avea în vedere evolu iile preliminate ale bugetului sistemului C.A.A., centralizate la nivelul primelor trei trimestre ale anului în curs. În intervalul dintre Congresele avoca ilor, în caz de abatere gravă şi evidentă ori de nereguli financiare, Consiliul U.N.B.R., din oficiu sau la cererea a o treime dintre membrii Consiliului U.N.B.R., va putea suspenda Consiliul de administra ie al C.A.A. În acest caz, Consiliul U.N.B.R. va numi o conducere interimară, până la proximul Congres. Toate hotărârile şi deciziile Consiliului de administra ie al C.A.A. intră în vigoare şi vor fi puse în aplicare în trei zile de la comunicarea acestora făcută către membrii C.A.A., inclusiv prin internet. 54 În mod corespunzător dispozi iile alineatului de mai sus se aplică cu privire la hotărârile şi deciziile consiliilor de administra ie ale filialelor. 44. Pactul de quota litis Este interzis avocatului să-şi fixeze onorariile în baza unui pact de quota litis. Pactul de quota litis este o conven ie încheiată între avocat şi clientul său, înainte de solu ionarea definitivă a unei cauze, conven ie care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, în func ie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într-o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare. Onorariile reprezentând dobândirea sub orice formă, a unor „aporturi din afacere” (activitatea judiciară realizată de avocat) sunt interzise. 45. Pregătirea profesională continuă Avoca ii sunt obliga i să-şi actualizeze permanent pregătirea lor profesională, prin men inerea şi diversificarea cunoştin elor în domeniile în care îşi exercită profesia. Pregătirea profesională continuă presupune lărgirea cunoştin elor şi competen elor în noi domenii ale dreptului, lărgirea cunoştin elor în domeniul procedurilor şi al legilor aplicate în Uniunea Europeană, precum şi dobândirea certificării pregătirii profesionale continue la standarde compatibile cu pregătirea profesională a avoca ilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Pregătirea profesională continuă se realizează şi prin specializarea impusă de diversificarea şi extinderea aplicării dreptului în raport de evolu ia rela iilor social-economice contemporane. Toate organele profesiei şi institu iile ce îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea acestora sunt obligate să asigure condi iile necesare pregătirii profesionale continue a avoca ilor, în raport cu domeniile profesionale de specialitate pentru care avoca ii optează. Obliga ia priveşte în mod special şi domeniul dreptului comunitar european, însuşirea şi aplicarea deontologiei şi standardelor profesionale în materie. Pregătirea profesională continuă se realizează în cadrul barourilor, al Uniunii Na ionale a Barourilor din România şi al formelor de exercitare a profesiei şi are drept scop 55 îndeplinirea de către avoca i a obliga iei profesionale de pregătire continuă bazată pe o cultură juridică de calitate şi o pregătire temeinică pentru îndeplinirea corespunzătoare a activită ilor de interes public pe care le implică folosirea titlului profesional de avocat. Reprezintă modalită i de pregătire profesională continuă, în cadru organizat: a) activită ile coordonate şi îndrumate de Departamentul de pregătire profesională continuă al I.N.P.P.A.; b) asisten a la cursuri, seminarii, reuniuni, conferin e, congrese şi orice altă formă organizată pentru realizarea actualizării cunoştin elor şi tehnicilor de exercitare a profesiei; c) pregătirea on-line; d) redactarea şi publicarea de note, articole, eseuri, studii pe probleme juridice; e) activită i specifice în cercurile de studii organizate de barouri; f) activită i organizate în cooperare cu institu ii de învă ământ sau institu ii de realizare a pregătirii profesionale în domenii conexe activită ii specifice profesiei de avocat. g) orice altă activitate recunoscută de organele profesiei. Pregătirea continuă realizată de către avoca i va fi evaluată în mod regulat. Controlul respectării obliga iilor de pregătire continuă (inclusiv consecin ele nerespectării acestor obliga ii) se va reflecta într-un sistem declarativ realizat de către avoca i, apt a fi verificat. Controlul pregătirii profesionale continue este de competen a Baroului şi se va realiza în cadrul normativ corespunzător exercitării profesiei la nivel na ional conform hotărârilor adoptate de Congresul avoca ilor şi de Consiliul U.N.B.R. Pe baza hotărârilor Congresului avoca ilor Consiliul U.N.B.R. va elabora un program anual privitor la evaluarea şi controlul pregătirii profesionale continue a avoca ilor care va ine cont de conlucrarea dintre barouri pentru realizarea pregătirii profesionale continue în mod coerent şi unitar la nivel na ional. Organele profesiei de avocat vor certifica periodic pregătirea profesională continuă a fiecărui avocat. 56 46. Primirea în profesie a persoanelor provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spa iului Economic European care sunt autorizate să-șin desfășoare activită ile profesionale sub titlul profesional corespunzător ob inut într-un stat membru Cererea de primire în profesia de avocat în România de către avoca ii care au ob inut calificarea profesională în unul din statele membre ale Uniunii Europene şi ale spa iului European este de competen a Consiliului U.N.B.R.. Cererea se depune în dublu exemplar la secretariatul U.N.B.R. şi cuprinde: a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului; b) locul şi data naşterii; c) numărul, data şi emitentul paşaportului; d) indicarea sediului profesional la care solicitantul urmează să îşi exercite profesia şi men ionarea faptului că inten ionează exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România; e) indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul); f) indicarea titlului profesional ob inut în statul membru de origine şi a grupării profesionale din care face parte în statul membru de origine sau autoritatea judiciară în cadrul căreia este admis să-şi exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine. Cererea va fi înso ită de următoarele acte, traduse în limba română şi certificate: a) paşaport; b) o atestare din partea autorită ii competente din statul membru privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei şi starea sa disciplinară. La cerere se vor ataşa: a) declara ia expresă a solicitantului că nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate; b) declara ia expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile legii, ale prezentului statut şi ale Codului deontologic; c) certificat medical de sănătate; d) două fotografii tip legitima ie. Consiliul U.N.B.R. se va pronun a asupra cererii de primire în profesia de avocat după sus inerea examenului de verificare a cunoştin elor privind dreptul românesc şi de limba 57 română sau după ce comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de sus inerea examenului. Consiliul U.N.B.R. poate decide şi asupra suspendării analizării cererii până la efectuarea de către solicitant a stagiului de pregătire în domeniul dreptului românesc. Decizia este definitivă şi se comunică solicitantului. Avocatul admis în profesie va fi înscris în Tabloul avoca ilor la baroul în care îşi va exercita profesia, cu respectarea prevederilor prezentului statut. Consiliul baroului va dispune înscrierea în Tabloul avoca ilor, la cerere, pe baza deciziei de primire în profesie emise de U.N.B.R. 47. Principiile fundamentale care guvernează exercitarea profesiei de avocat Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii fundamentale: a) principiul legalită ii; b) principiul libertă ii; c) principiul independen ei; d) principiul autonomiei şi decentralizării; e) principiul păstrării secretului profesional. Principiile fundamentale ale exercitării profesiei de avocat conform Codului Deontologic: 1. Independen a Multitudinea îndatoririlor care îi revin avocatului impune din partea acestuia o independen ă absolută, liberă de orice presiune, îndeosebi de presiunea derivată din propriile sale interese sau datorată influen elor din afară. Această independen ă este, de asemenea, necesară atât pentru încrederea în justi ie, cât şi pentru încrederea în impar ialitatea judecătorului. Prin urmare, avocatul trebuie să evite orice prejudiciere a independen ei sale şi să vegheze la a nu neglija etica sa profesională pentru a-i mul umi pe clien ii săi, pe judecător sau pe unii ter i. Această independen ă este necesară atât în activitatea juridică, cât şi în alte probleme de natură juridică, iar sfatul dat de avocat clientului său nu are nici o valoare reală atunci când el a fost făcut doar de complezen ă sau din interes personal ori sub efectul unei presiuni din afară. 58 2. Încrederea şi integritatea morală Nu pot exista rela ii bazate pe încredere, atunci când cinstea, probitatea, spiritul de dreptate şi sinceritatea avocatului sunt puse sub semnul îndoielii. Pentru avocat, aceste virtu i tradi ionale sunt obliga ii profesionale. 3. Secretul profesional Prin însăşi natura misiunii sale, avocatul este depozitarul secretelor clientului său şi destinatarul comunicărilor de natură confiden ială. Acolo unde nu există o garan ie a încrederii, încrederea nu poate exista. Prin urmare, secretul profesional este recunoscut ca fiind deopotrivă un drept şi o îndatorire fundamentală şi primordială a avocatului. Obliga ia avocatului cu privire la secretul profesional serveşte atât intereselor administra iei judiciare, cât şi intereselor clientului. În consecin ă, ea trebuie să beneficieze de o protec ie din partea statului. Avocatul trebuie să respecte secretul oricărei informa ii confiden iale de care ia cunoştin ă în cadrul activită ii sale profesionale. Această obliga ie nu este limitată în timp. Avocatul impune angaja ilor săi şi oricărei persoane care colaborează cu el în activitatea sa profesională să respecte secretul profesional. 4. Respectarea deontologiei altor barouri În aplicarea normelor de drept ale Uniunii Europene şi ale Spa iului economic european, avocatul dintr-un stat-membru poate fi obligat să respecte deontologia unui barou dintr-un stat-membru gazdă. Avocatul are datoria de a se informa asupra normelor deontologice pe care trebuie să le respecte în exercitarea unei activită i specifice. Organiza iile membre ale CCBE sunt obligate să depună codurile lor deontologice la Secretariatul CCBE, pentru ca orice avocat să-şi poată procura o copie de la respectivul secretariat. 5. Incompatibilită i Pentru a-i permite avocatului să-şi exercite func iile cu independen a necesară şi de o manieră corespunzătoare îndatoririi sale de a participa la administrarea justi iei, exercitarea anumitor profesii sau a anumitor func ii este incompatibilă cu profesia de avocat. Avocatul care asigură reprezentarea sau apărarea unui client în fa a justi iei sau în fa a autorită ilor publice ale unui stat-membru gazdă va respecta normele de incompatibilitate aplicabile avoca ilor din respectivul stat-membru. 59 Avocatul stabilit într-un stat-membru gazdă, în care se angajează în mod direct într-o activitate comercială sau într-o activitate diferită de profesia sa de avocat, este obligat să respecte normele de incompatibilitate aplicabile avoca ilor din respectivul stat-membru. 6. Publicitatea personală Avocatul nu face şi nici nu solicită să i se facă publicitate personală, de nici un fel, acolo unde aceasta este interzisă. De altfel, avocatul face sau solicită să i se facă publicitate personală numai în cazul în care normele baroului de care apar ine îi permit acest lucru. Publicitatea personală, cu precădere cea din mass-media, poate fi efectuată acolo unde este autorizată, atunci când avocatul în cauză demonstrează că ea a fost făcută pentru a fi adusă la cunoştin ă clien ilor existen i sau poten iali care sunt stabili i pe un teritoriu unde această publicitate este permisă, iar difuzarea sa într-un alt loc este ocazională. 7. Interesul clientului Sub rezerva normelor legale şi deontologice, avocatul are obliga ia de a apăra întotdeauna cât mai bine interesele clientului său, chiar în raport cu propriile sale interese, cu interesele vreunui confrate sau cu cele ale profesiei în general. 8. Limitarea răspunderii avocatului fa ă de client În măsura în care legisla ia statului-membru de provenien ă şi legisla ia statuluimembru gazdă autorizează acest lucru, avocatul poate să limiteze răspunderea sa fa ă de client, în conformitate cu normele Codului deontologic pe care s-a obligat să îl respecte. 48. Principiile și regulile fundamentale ale exercitării profesiei de avocat Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie promovarea şi apărarea drepturilor, libertă ilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, de drept public şi de drept privat. În exercitarea dreptului la apărare recunoscut şi garantat de Constitu ie, de lege, de pactele şi de tratatele la care România este parte, avocatul are dreptul şi obliga ia de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justi ie, pentru un proces echitabil şi solu ionat într-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea păr ilor. 60 În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi Codului deontologic. Profesia de avocat se exercită numai de avoca ii înscrişi în Tabloul avoca ilor întocmit de baroul din care fac parte. Un avocat nu poate fi înscris decât într-un singur barou şi nu-şi poate exercita concomitent activitatea în două sau mai multe forme de exercitare a profesiei. Este interzisă, sub sanc iunile prevăzute de lege, exercitarea oricărei activită i specifice profesiei de avocat de către o persoană fizică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou şi pe Tabloul avoca ilor sau de către o altă persoană juridică cu excep ia societă ii civile profesională de avoca i cu răspundere limitată. Profesia de avocat este organizată şi func ionează în baza principiului autonomiei şi descentralizării, în condi iile prevăzute de Lege şi de prezentul statut. Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret. Avocatul are dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condi iile prevăzute de Lege şi de prezentul statut. Competen a şi atribu iile organelor de conducere ale profesiei sunt prevăzute de Lege şi de prezentul statut. În fiecare jude şi în municipiul Bucureşti există şi func ionează, în temeiul Legii, un singur barou, persoană juridică de interes public. Baroul este constituit din to i avoca ii înscrişi pe Tabloul avoca ilor, care au sediul profesional principal în localită ile de pe raza acestuia. Toate barourile din România, constituite potrivit legilor privind profesia de avocat, sunt membre de drept ale Uniunii Na ionale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R. U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, înfiin ată prin Lege. U.N.B.R. este unica succesoare a Uniunii Avoca ilor din România. Constituirea şi func ionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare ale barourilor în afara U.N.B.R. sunt nule de drept. Nulitatea poate fi oricând constatată la cererea U.N.B.R., a barourilor membre, a Ministerului Public şi poate fi constatată de instan ă din oficiu. Libertatea şi independen a profesiei de avocat sunt principii în baza cărora avocatul promovează şi apără, drepturile, libertă ile şi interesele legitime ale clien ilor potrivit legii şi prezentului statut. Aceste principii definesc statutul profesional al avocatului şi garantează activitatea sa profesională. 61 Avocatul este liber să-şi aleagă, să schimbe şi să dispună în tot sau în parte de forma de exercitare a profesiei, în condi iile prevăzute de Lege şi de prezentul statut. Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un avocat, cu excep ia cazurilor privitoare la asisten a judiciară obligatorie şi asisten a gratuită. Orice clauză ori conven ie contrară, prohibitivă sau restrictivă, este lovită de nulitate absolută. Rela iile dintre avocat şi clien ii săi se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate şi confiden ialitate. Drepturile şi obliga iile avocatului sunt prevăzute de lege, prezentul statut, Codul deontologic şi contractul de asisten ă juridică legal încheiat. 49. Protec ia legală a profesiei de avocat. Avocatul ca subiect pasiv al infrac iunii. Avocatul ca subiect activ al tragerii la răspunderea penală Într-o societate întemeiată pe valorile democra iei şi ale statului de drept, avocatul are un rol esen ial. Avocatul este indispensabil justi iei şi justi iabililor şi are sarcina de a apăra drepturile şi interesele acestora. El este deopotrivă sfătuitorul şi apărătorul clientului său. Avocatul are toate drepturile conferite de lege şi de statutul profesiei de avocat şi îşi îndeplineşte îndatoririle şi obliga iile fa ă de client, în raporturile cu autorită ile şi institu iile la care îşi asistă sau îşi reprezintă clientul, fa ă de profesia sa în general şi fiecare confrate în particular, precum şi fa ă de public. În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus nici unei restric ii, presiuni, constrângeri sau intimidări din partea autorită ilor sau institu iilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice. Libertatea şi independen a avocatului sunt garantate de lege. Independen a avocatului nu poate prejudicia interesele clientului său. Avocatul este dator să dea clientului sfaturi juridice corespunzătoare legii şi să ac ioneze numai în limitele legii, statutului, Codului deontologic, potrivit crezului său profesional. Avocatul nu răspunde penal pentru sus inerile făcute oral sau în scris, în fa a instan elor de judecată, a altor organe de jurisdic ie, a organelor de urmărire penală sau a altor autorită i dacă aceste sus ineri sunt în legătură cu apărarea şi sunt necesare stabilirii adevărului. Urmărirea penală şi trimiterea în judecată a avocatului pentru fapte penale săvârşite în exercitarea profesiei sau în legătură cu aceasta, se pot face numai în cazurile şi în condi iile prevăzute de lege. 62 50. Publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este destinată să asigure publicului informa ii cu privire la activitatea desfăşurată de acestea. Publicitatea trebuie să fie veridică, să respecte secretul profesional şi să fie realizată cu demnitate şi pruden ă. Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, toate men iunile laudative sau comparative şi toate indica iile referitoare la identitatea clien ilor sunt interzise. Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă în scopul dobândirii de clientelă. Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv: a) plasarea unei firme; b) anun uri de publicitate potrivit prezentului statut; c) anun uri şi men iuni în anuare şi căr i de telefon; d) invita ii, broşuri şi anun uri de participare la conferin e, colocvii etc. profesionale şi de specialitate; e) coresponden ă profesională şi căr i de vizită profesionale; f) adresă de Internet. Nu este permisă utilizarea următoarelor mijloace de publicitate: a) oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul sau reşedin a unei persoane, sau într-un loc public; b) propunerea personalizată de prestări de servicii efectuată de o formă de exercitare a profesiei, fără ca aceasta să fi fost în prealabil solicitată în acest sens; c) acordarea de consulta ii şi/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport material precum şi prin orice alt mijloc de comunicare în masă, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate. Firma trebuie să aibă dimensiunile maxime de 40 x 60 cm şi va fi amplasată la intrarea imobilului şi/sau a spa iului ocupat în care forma de exercitare a profesiei îşi are sediul profesional principal sau secundar, ori birou de lucru. Formele de exercitare a profesiei pot publica anun uri în mica sau în marea publicitate numai în presa scrisă, cu ocazia stabilirii sau a schimbării sediului profesional, a sediului secundar şi/sau a biroului de lucru, precum şi a modificării formelor acestora. 63 În cazul în care anun ul se face prin presa scrisă dimensiunile sunt de maximum 6 x 9 cm. Anun urile publicate în anuarele profesionale privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei, numele şi principalele domenii în care avoca ii îşi desfăşoară activitatea. Invita iile şi anun urile de participare la întruniri şi colocviile de specialitate pot men iona denumirea formei de exercitare a profesiei şi baroul din care aceasta face parte. În vederea participării la manifestările men ionate mai sus formele de exercitare a profesiei pot edita broşuri de prezentare generală, ale căror formă şi con inut trebuie transmise, în prealabil, consiliului baroului, în vederea autorizării comunicării acestora către public. Broşura de prezentare generală nu poate face referire la: a) numele clien ilor formei de exercitare a profesiei. Prin excep ie, broşura poate indica doar numele clien ilor care şi-au dat acordul în acest sens; b) activită i care nu au legătură cu exercitarea profesiei. Formele de exercitare a profesiei pot difuza broşuri de prezentare generală către toate categoriile de public. Difuzarea poate fi realizată numai de către forma de exercitare a profesiei, fără posibilitatea de a le depune în locurile publice sau de a le transmite ter ilor în vederea difuzării, cu excep ia serviciilor poştale. Coresponden a formei de exercitare a profesiei poate cuprinde: a) numărul de telefon, telefax, adresa de Internet şi adresa electronică (e-mail); b) indicarea sediului principal şi, după caz, a sediului secundar şi/sau a biroului de lucru; c) sigla formei respective de exercitare a profesiei, avizată, în prealabil, de consiliul baroului; Căr ile de vizită profesionale ale avocatului ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul formei respective de exercitare a profesiei pot cuprinde men iunile permise coresponden ei, precum şi titlul de asociat, colaborator sau salarizat şi, dacă este cazul, titlurile ştiin ifice şi/sau profesionale dobândite în ară sau în străinătate. Formele de exercitare a profesiei pot avea adresă proprie de Internet, care poate cuprinde men iuni referitoare la activitatea desfăşurată, precum şi cele permise coresponden ei. Con inutul şi modul de prezentare a adresei de Internet se avizează, în prealabil, de consiliul baroului şi trebuie să respecte demnitatea şi onoarea profesiei, precum şi secretul profesional. 64 Adresa de Internet nu poate cuprinde nici o intercalare cu caracter de reclamă sau men iune publicitară pentru un produs sau serviciu diferit de activită ile prevăzute de lege. Adresa de Internet nu poate con ine legături către alte adrese de Internet (link-uri) al căror con inut ar fi contrar principiilor esen iale ale profesiei de avocat. Pentru realizarea obiectivelor sus men ionate , forma de exercitare a profesiei de inătoare a adresei de Internet trebuie să asigure în mod regulat vizitarea şi evaluarea paginilor proprii şi a paginilor la care este permis accesul pe baza legăturilor realizate prin intermediul adresei proprii şi trebuie să dispună fără întârziere eliminarea lor, dacă con inutul şi forma acestora sunt contrare principiilor esen iale privind exercitarea profesiei de avocat. Nerespectarea obliga iilor prevăzute de Lege şi prezentul statut privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat constituie abatere disciplinară gravă. 51. Răspunderea disciplinară a avoca ilor. Organizarea și func ionarea instan elor disciplinare În fiecare barou se organizează şi func ionează o comisie de disciplină, independentă de organele de conducere ale baroului, alcătuită din 5 până la 11 membri, aleşi de adunarea generală a baroului pe o perioadă de 4 ani. Membrii comisiilor de disciplină se aleg dintre avoca ii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie. Comisia de disciplină a baroului este coordonată de un preşedinte ales de către membrii acesteia. Consiliul baroului va desemna un secretar care nu face parte dintre membrii comisiei de disciplină şi care îndeplineşte func ia de grefier, calitate în care păstrează, ine eviden ele şi efectuează lucrările necesare în vederea desfăşurării activită ii comisiei, sub îndrumarea preşedintelui. Cheltuielile necesare activită ilor comisiei de disciplină se suportă de către barou. Alcătuirea completelor de judecată, programarea şedin elor, organizarea eviden elor şi a activită ilor cu caracter administrativ ale comisiei de disciplină sunt în sarcina preşedintelui. Comisia de disciplină a baroului judecă, în primă instan ă, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârşite de avoca ii înscrişi în cadrul acestuia, cu excep ia abaterilor săvârşite de decan şi de membrii Consiliului U.N.B.R. În cadrul U.N.B.R. este organizată şi func ionează Comisia centrală de disciplină. 65 Comisia centrală de disciplină este alcătuită din reprezentan ii barourilor desemna i de adunările generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la câte un reprezentant ales de Congresul avoca ilor dintre candida ii desemna i de adunările generale ale barourilor. Membrii Comisiei centrale de disciplină se aleg dintre avoca ii cu o vechime mai mare de 15 ani în profesie. Din completele de judecată nu pot face parte so ul sau rudele până la gradul patru inclusiv ale membrilor consiliului baroului din care face parte avocatul trimis în judecată, ale membrilor Consiliului U.N.B.R., precum şi so ul sau rudele până la gradul patru inclusiv ale păr ii care a declanşat prin plângere procedura disciplinară. Comisia centrală de disciplină este coordonată de unul dintre membrii acesteia în calitate de preşedinte, desemnat de Congresul avoca ilor, în ordinea voturilor ob inute. Comisia centrală de disciplină judecă: a) ca instan ă de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor Consiliului U.N.B.R. şi ale decanilor; b) în contesta ie, în complet de 5 membri, contesta iile declarate de avocatul interesat, decanul baroului şi de preşedintele U.N.B.R. împotriva deciziilor pronun ate de comisiile de disciplină ale barourilor şi a încheierilor. Comisia centrală de disciplină îşi organizează, îşi ine eviden ele şi îşi desfăşoară lucrările cu sprijinul comisiei permanente a U.N.B.R. Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de către comisia permanentă, îndeplineşte func ia de grefier al Comisiei centrale de disciplină. Consiliul U.N.B.R., constituit ca instan ă disciplinară, în plenul său, mai pu in cel în cauză, judecă recursurile declarate împotriva deciziilor pronun ate de Comisia centrală de disciplină, ca instan ă de fond, şi a încheierilor. Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de Comisia Permanentă, îndeplineşte func ia de grefier al Consiliului U.N.B.R., constituit ca instan ă disciplinară în condi iile alineatului precedent. Executarea deciziilor disciplinare se face de către consiliul baroului în care avocatul este înscris. 66 52. Răspunderea disciplinară a avoca ilor. Reguli de procedură în ac iunea disciplinară Plângerea îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului pe al cărui tablou avocatul figurează cu drept de exercitare a profesiei. Dacă avocatul este pensionar care îşi continuă activitatea în profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie, plângerea se adresează baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tablou. Consiliul baroului poate fi sesizat şi prin modalită ile prevăzute la art. 70 alin. (2) şi (3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu prin hotărâre consemnată în procesul-verbal de şedin ă. Consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii indicate în plângere sau în sesizare. În situa iile prevăzute la art. 71 alin. (2) din Lege, plângerea sau sesizarea va fi înaintată de îndată Consiliului U.N.B.R. Anchetarea abaterii disciplinare se efectuează de consiliul baroului. În acest scop, consiliul va desemna un consilier pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile. Dacă abaterea disciplinară s-a săvârşit pe raza unui alt barou, consiliul baroului poate decide efectuarea de cercetări, prin comisie rogatorie, de consiliul baroului pe raza căruia s-a săvârşit fapta. Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al Consiliului U.N.B.R. sau a unui decan se efectuează de către Consiliului U.N.B.R. În acest scop, consiliul va desemna pe unul dintre consilieri pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile. Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetării prealabile se poate ab ine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează în scris şi se judecă de către consiliul baroului, respectiv de Consiliul U.N.B.R., în absen a consilierului recuzat. Anchetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate. Cercetările se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisă la sediul său profesional. Convocarea se poate face şi prin înştiin are în scris printr-un mijloc de comunicare ce asigură conservarea dovezii şi a datei la care s-a făcut înştiin area, ori prin luarea la cunoştin ă prin semnătură. Cercetarea se efectuează numai după încunoştin area avocatului cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunoştin ă a con inutului plângerii ori al sesizării. Avocatul cercetat poate da explica ii scrise. 67 Refuzul de a da curs convocării constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale şi nu împiedică desfăşurarea anchetei disciplinare. În cursul cercetărilor, preşedintele U.N.B.R., decanul sau consilierul delegat va convoca în vederea ascultării persoana care a formulat plângerea, precum şi orice alte persoane ale căror declara ii pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri şi va culege informa ii, prin mijloacele prevăzute de lege. După efectuarea cercetărilor, consilierul delegat întocmeşte un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, pozi ia celui cercetat şi propunerea privind solu ionarea plângerii sau sesizării. Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la secretariatul decanului baroului, respectiv al U.N.B.R., în cel mult 30 de zile de la primirea însărcinării. În şedin a imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat, Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii pe baza referatului şi a lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia. Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului poate convoca avocatul anchetat, în vederea audierii sale. După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului, vor decide, după caz, exercitarea ac iunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor. Solu ia se comunică, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau direct prin semnătură pe copie, avocatului cercetat, persoanei care a făcut plângerea şi preşedintelui U.N.B.R., în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei. În situa ia în care, în urma anchetării abaterii, se decide exercitarea ac iunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R, respectiv consiliul baroului vor desemna consilierul însărcinat cu sus inerea acesteia la instan a disciplinară. Ac iunea disciplinară se redactează în scris, motivat în fapt şi în drept, cu indicarea persoanelor care urmează a fi citate în fa a instan ei disciplinare, şi se semnează de către decanul baroului sau, după caz, de preşedintele U.N.B.R. În caz de abatere gravă, pe baza unui referat motivat, întocmit de consilierul desemnat de Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, de consiliul baroului, preşedintele U.N.B.R. sau decanul poate solicita comisiei de disciplină competente suspendarea din profesie a avocatului în cauză, în condi iile art. 581 din Codul de procedură civilă. Pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere disciplinară, procedura disciplinară se suspendă, urmând să fie reluată după solu ionarea cauzei. 68 Pe perioada suspendării procedurii de anchetare şi judecată pentru săvârşirea unei abateri disciplinare, cursul termenului prevăzut la art. 71 alin. (4) din Lege este oprit. Cursul termenului se reia după solu ionarea definitivă a cauzei. Preşedintele comisiei de disciplină va fixa, de îndată, termen de judecată cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat ac iunea şi a celorlalte persoane indicate în ac iune. Procedura de citare în fa a instan elor disciplinare se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. În fa a instan ei disciplinare avocatul se va înfă işa personal. În cursul şedin elor avocatul poate fi asistat de un alt avocat. Şedin a instan ei disciplinare nu este publică, iar lucrările şedin ei se consemnează într-o încheiere. Lipsa păr ilor regulat citate nu împiedică judecata, instan a disciplinară putându-se pronun a pe baza actelor şi a dovezilor administrate în cauză. Instan a disciplinară hotărăşte, cu majoritate de voturi, şi pronun ă o decizie disciplinară. Decizia disciplinară rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat fa ă de păr i şi de organele profesiei. Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica avocatului în cauză, baroului în care avocatul este înscris, precum şi preşedintelui U.N.B.R. Decizia privind aplicarea celorlalte sanc iuni disciplinare prevăzute de lege ori încetarea ac iunii disciplinare se comunică. Recursul declarat împotriva măsurilor luate prin încheiere şi împotriva deciziei disciplinare se depune şi se înregistrează la secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R. După expirarea termenelor de declarare a recursului, recursul se înregistrează la comisia de disciplină care a pronun at hotărârea, care, îl va înainta, de îndată, împreună cu dosarul cauzei, instan ei disciplinare competente. Dispozi iile privind procedura judecării ac iunilor disciplinare prevăzute în prezentul statut se completează cu prevederile Codului de procedură civilă. (2) Căile de atac exercitate împotriva hotărârilor instan elor disciplinare de fond se judecă şi au regimul căii de atac a recursului prevăzut de Codul de procedură civilă în cazurile în care hotărârile nu se atacă cu apel. 69 53. Regimul juridic al secretului profesional Secretul profesional este de ordine publică. Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredin ată. Avocatul nu poate fi obligat în nici o circumstan ă şi de către nici o persoană să divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de către clientul său şi nici de către o altă autoritate sau persoană. Se exceptează însă cazurile în care avocatul este urmărit penal, disciplinar, sau atunci când există o contesta ie în privin a onorariilor convenite, exclusiv pentru necesită i stricte pentru apărarea sa. Obliga ia de a păstra secretul profesional nu împiedică avocatul să folosească informa iile cu privire la un fost client, dacă acestea au devenit publice. Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă. Obliga ia de a păstra secretul profesional, este absolută şi nelimitată în timp. Obliga ia se întinde asupra tuturor activită ile avocatului, ale asocia ilor săi, ale avoca ilor colaboratori, ale avoca ilor salariza i din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu al i avoca i. Obliga ia de a păstra secretul profesional revine şi persoanelor cu care avocatul conlucrează în exercitarea profesiei, precum şi salaria ilor săi. Avocatul este dator să le aducă la cunoştin ă această obliga ie. Obliga ia de a păstra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de avocat şi salaria ilor acestora cu privire la informa iile cunoscute în exercitarea func iilor şi atribu iilor ce le revin. Orice comunicare sau coresponden ă profesională între avoca i, între avocat şi client, între avocat şi organele profesiei, indiferent de forma în care a fost făcută este confiden ială. În rela iile cu avoca ii înscrişi într-un barou dintr-un stat membru al Uniunii Europene, avocatul este obligat să respecte dispozi iile speciale prevăzute de Codul deontologic al avoca ilor din Uniunea Europeană. În rela iile cu un avocat înscris într-un barou din afara Uniunii Europene, avocatul trebuie să se asigure, înainte de a schimba informa ii confiden iale, că în ara în care îşi exercită profesia confratele străin există norme ce permit asigurarea confiden ialită ii coresponden ei şi, în caz contrar, să încheie un acord de confiden ialitate sau să-l întrebe pe clientul său dacă acceptă, în scris, riscul unui schimb de informa ii neconfiden iale. 70 Coresponden a şi informa iile transmise între avoca i, sau dintre avocat şi client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi în nici un caz aduse ca probe în justi ie şi nici nu pot fi lipsite de caracterul confiden ial. În raporturile cu instan ele judecătoreşti, cu Ministerul Public, cu celelalte autorită i şi institu ii publice, cu persoanele juridice şi persoanele fizice cu care vine în contact, avocatul este dator să aibă un comportament demn, civilizat şi loial. Organele profesiei de avocat au sarcina permanentă de a asigura exercitarea calificată a dreptului de apărare organizând în mod corespunzător primirea în profesie, pregătirea profesională ini ială şi pregătirea continuă a avoca ilor, respectarea strictă a deontologiei şi disciplinei profesionale. To i avoca ii au dreptul şi îndatorirea de a participa la formele de pregătire profesională stabilite de către organele profesiei. Barourile şi U.N.B.R. au obliga ia, din oficiu sau la cerere, să ac ioneze prin toate mijloacele legale pentru protec ia profesiei, a demnită ii şi onoarei corpului de avoca i. 54. Rela ia dintre avocat și client. Conflictul de interese Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul şi nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client într-una şi aceeaşi cauză, atunci când interesele clien ilor sunt conflictuale sau când există, în mod real, riscul de a apărea un astfel de conflict de interese. Avocatul trebuie să se ab ină să se mai ocupe de cauzele tuturor clien ilor implica i, atunci când intervine un conflict între interesele acestora, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independen a sa riscă să fie ştirbită. Avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client, dacă secretul informa iilor încredin ate de un client anterior riscă să fie afectat sau atunci când cunoaşterea de către avocat a cauzelor unui client anterior îl favorizează nejustificat pe noul client. În cazul în care avoca ii practică profesia într-o formă asociativă, în colaborare sau în conlucrare cu al i avoca i, dispozi iile alin. (1) - (3) se aplică tuturor avoca ilor. Există conflict de interese, în situa iile în care: a) în activitatea de consultan ă, când la data solicitării sale, avocatul care are obliga ia de a da clientului său o informa ie completă, loială şi fără rezerve, nu-şi poate îndeplini misiunea fără a compromite interesele unuia sau a mai multor clien i, prin analiza situa iei 71 prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate, fie prin concretizarea rezultatului urmărit; b) în activitatea de asistare şi de apărare, atunci când la data sesizării sale, asistarea mai multor păr i ar determina avocatul să prezinte o altă apărare, diferită de aceea pentru care ar fi optat, dacă i-ar fi fost încredin ată apărarea intereselor unei singure păr i, inclusiv în ceea ce priveşte tehnicile şi mijloacele profesionale ale apărării. c) prin modificarea sau evolu ia situa iei ce i-a fost prezentată ini ial, avocatul descoperă una dintre dificultă ile arătate la lit. a) şi b). Nu există conflict de interese: a) atunci când, după ce şi-a informat clien ii şi a primit acordul acestora, avocatul, în exercitarea diferitelor sale activită i va încerca să concilieze contrarietatea de interese; b) atunci când, în acord deplin cu clien ii, avocatul îi consiliază ca, plecând de la situa ia ce i-a fost prezentată, să adopte o strategie comună, sau dacă, în cadrul unei negocieri, avoca ii care sunt membri ai aceleiaşi forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru clien i diferi i care sunt însă informa i cu privire la această apartenen ă comună; c) atunci când, după ce avocatul aduce la cunoştin a fiecăruia dintre clien ii poten ial afecta i de asisten a juridică acordată, existen a sau posibilitatea creării unui conflict de interese, precum şi eventualele consecin e nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clien i îşi dau acordul expres şi prealabil cu privire la prestarea activită ii de asisten ă juridică. Cu excep ia unui acord între păr i, avocatul trebuie să se ab ină de la a se ocupa de cauzele tuturor clien ilor implica i, atunci când se iveşte un conflict de interese, când avocatul apreciază că nu poate asigura apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale fiecărui client în parte, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independen a sa riscă să fie lezată. Avocatul va încerca în momentele oportune să-şi consilieze clientul cu privire la posibilitatea solu ionării unui conflict pe cale amiabilă sau printr-o cale legală alternativă, aptă a protegui drepturile şi interesele legitime ale acestuia. 55. Rela iile dintre avoca i cu clien ii cu privire la fondurile clien ilor Fondurile clien ilor Dacă, la un moment dat, avocatul de ine fonduri în numele clien ilor săi sau în numele unor ter i (denumite în continuare "Fonduri-Clien i"), el este obligat să respecte următoarele norme: 72 - Fondurile-Clien i vor fi întotdeauna păstrate într-un cont deschis la o bancă sau la o institu ie similară, agreată de autoritatea publică. Toate Fondurile-Clien i primite de un avocat trebuie să fie vărsate într-un astfel de cont, cu excep ia cazului în care există o autoriza ie expresă sau implicită din partea clientului specificând o altă destina ie a acestora. - Orice cont deschis în numele avocatului şi în care sunt depuse Fonduri-Clien i este înso it de specifica ia că fondurile depuse în acel cont sunt de inute în numele clientului (clien ilor) avocatului. - Conturile avoca ilor în care sunt vărsate Fondurile-Clien i trebuie să fie acoperite, în mod constant, cel pu in la nivelul valorii totale a Fondurilor-Clien i de inută de avocat. - Fondurile-Clien i trebuie să fie imediat vărsate clien ilor sau în condi iile autorizate de către client. - Cu excep ia cazurilor în care există norme de drept contrare sau o hotărâre judecătorească şi un acord expres şi implicit al clientului în numele căruia se face plata, sunt interzise orice plă i efectuate, prin intermediul Fondurilor-Clien i, în numele clientului pentru o ter ă persoană, inclusiv: (a) plă ile făcute unui client sau pentru un client din fondurile apar inând unui alt client; (b) extragerea din cont a onorariilor avocatului. - Avocatul ine eviden e complete şi precise ale tuturor opera iunilor efectuate cu Fondurile-Clien i, diferen iind Fondurile-Clien i de celelalte sume de inute de avocat, eviden e pe care le remite clientului, la cerere. - Autorită ile competente ale statelor-membre sunt autorizate să verifice şi să examineze, păstrând secretul profesional, documentele legate de Fondurile-Clien i, pentru a se asigura că normele pe care le-au fixat sunt bine respectate, precum şi pentru a sanc iona abaterile de la aceste norme. Sub rezerva a ceea ce urmează şi fără a încălca normele prevăzute mai sus, avocatul care de ine Fonduri-Clien i în cadrul unei activită i profesionale exercitată într-un alt statmembru trebuie să respecte normele cu privire la depozitul şi contabilitatea Fondurilor-Clien i aplicate de baroul de care depinde avocatul în statul-membru de origine. Avocatul care îşi exercită activitatea într-un stat-membru gazdă poate, cu acordul autorită ilor competente din statul-membru din care provine şi ale statului-membru care îl găzduieşte, să se conformeze exclusiv normelor acestuia din urmă fără a fi obligat să respecte normele statului-membru din care provine. În acest caz, avocatul este obligat să ia măsurile necesare pentru a-şi informa clien ii că el respectă normele aplicabile în statul-membru gazdă. 73 56. Sanc iunile disciplinare. Aplicarea și executarea acestora Sanc iunile disciplinare sunt: a) mustrarea; b) avertismentul; c) amendă de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. eachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exerci iul profesiei, până la achitarea sumei. Limitele amenzii disciplinare se actualizează periodic de către Consiliul U. .B.R., în func ie de rata infla iei. d) interdic ia de a exercita profesia pe o perioadă de la o lună la un an; e) excluderea din profesie. În perioada interdic iei avocatul nu poate presta sub nici o formă asisten ă juridică, nu poate face uz de calitatea de avocat şi nu poate participa la activitatea organelor profesiei. Împotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesată, decanul baroului şi preşedintele uniunii, în termen de 15 zile de la comunicare. În caz de abatere evidentă şi gravă, instan a disciplinară poate lua măsura suspendării avocatului din exerci iul profesiei până la judecarea definitivă a cauzei. Împotriva încheierii prin care s-a luat această măsură se poate declara recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul este suspensiv de executare şi va fi solu ionat de urgen ă. 57. Secretul profesional. Confiden ialitatea. Diferen ieri Secretul profesional Prin însăşi natura misiunii sale, avocatul este depozitarul secretelor clientului său şi destinatarul comunicărilor de natură confiden ială. Acolo unde nu există o garan ie a încrederii, încrederea nu poate exista. Prin urmare, secretul profesional este recunoscut ca fiind deopotrivă un drept şi o îndatorire fundamentală şi primordială a avocatului. Obliga ia avocatului cu privire la secretul profesional serveşte atât intereselor administra iei judiciare, cât şi intereselor clientului. În consecin ă, ea trebuie să beneficieze de o protec ie din partea statului. 74 Pentru asigurarea secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul său sunt inviolabile. Perchezi ionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului său sau ridicarea de înscrisuri şi bunuri nu poate fi făcută decât de procuror, în baza unui mandat emis în condi iile legii. Nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului şi nici nu va putea fi interceptată şi înregistrată coresponden a sa cu caracter profesional, decât în condi iile şi cu procedura prevăzute de lege. Contactul dintre avocat şi clientul său nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului. Avocatul trebuie să respecte secretul oricărei informa ii confiden iale de care ia cunoştin ă în cadrul activită ii sale profesionale. Această obliga ie nu este limitată în timp. Avocatul impune angaja ilor săi şi oricărei persoane care colaborează cu el în activitatea sa profesională să respecte secretul profesional. Avocatul este confidentul clientului în legătură cu cazul încredin at. Confiden ialitatea şi secretul profesional garantează încrederea în avocat şi constituie obliga ii fundamentale ale avocatului. Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul şi nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client într-una şi aceeaşi cauză, atunci când interesele clien ilor sunt conflictuale sau când există, în mod real, riscul de a apărea un astfel de conflict de interese. Avocatul trebuie să se ab ină să se mai ocupe de cauzele tuturor clien ilor implica i, atunci când intervine un conflict între interesele acestora, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independen a sa riscă să fie ştirbită. Avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client, dacă secretul informa iilor încredin ate de un client anterior riscă să fie afectat sau atunci când cunoaşterea de către avocat a cauzelor unui client anterior îl favorizează nejustificat pe noul client. 58. Societatea civilă de avoca i. Constituire func ionare Societatea civilă profesională este constituită din doi sau mai mul i avoca i definitivi care contribuie în natură şi/sau în numerar la constituirea unui patrimoniu de afecta iune în vederea desfăşurării activită ii profesionale. Ceilal i avoca i activează în cadrul societă ii 75 civile profesionale fie în calitate de avoca i colaboratori, fie în calitate de avoca i salariza i în cadrul profesiei. Raportul civil se naşte între client şi societatea civilă profesională, serviciile profesionale urmând să fie îndeplinite de oricare dintre avoca ii desemna i de avocatul coordonator fără a se cere op iunea clientului. Societatea civilă profesională se individualizează printr-o denumire specifică care cuprinde numele a cel pu in unuia dintre asocia i, urmate de sintagma societate civilă de avoca i (exemplu: "ION IONESCU - Societate civilă de avoca i" sau "IONESCU, POPESCU - Societate civilă de avoca i"). Contractul de societate civilă profesională şi statutul acesteia sunt încheiate în formă scrisă între avoca ii asocia i. Societatea civilă profesională de avoca i se poate reorganiza prin absorb ie, fuziune, divizare totală sau divizare par ială (desprindere). Divizarea se realizează prin împăr irea patrimoniului de afecta iune profesională între una sau mai multe forme de exercitare a profesiei de avocat, care există sau care iau, astfel, fiin ă. Societatea civilă profesională nu încetează în situa ia divizării par iale (desprindere) în cazul în care o parte din patrimoniul său de afecta iune profesională se desprinde şi se transmite către o altă formă de exercitare a profesiei de avocat, care există sau care ia, astfel, fiin ă. 59. Societatea civilă profesională cu răspundere limitată. Constituire. Dobândirea personalită ii juridice. Func ionare Societatea civilă profesională cu răspundere limitată este constituită din doi sau mai mul i avoca i definitivi, are personalitate juridică şi patrimoniu propriu. Societatea civilă profesională cu răspundere limitată va avea ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat în condi iile art. 3 din Lege. Activitatea profesională se realizează de către avoca ii asocia i, avoca i colaboratori şi avoca i salariza i în interiorul profesiei. Avoca ii asocia i care îşi exercită profesia în cadrul societă ii civile profesionale cu răspundere limitată îşi angajează răspunderea profesională numai în limitele capitalului social subscris şi vărsat. 76 Societatea civilă profesională cu răspundere limitată se individualizează printr-o denumire specifică care cuprinde numele a cel pu in unuia dintre asocia i, urmat de sintagma societate civilă de avoca i cu răspundere limitată (exemplu: "ION IONESCU - Societate civilă de avoca i cu răspundere limitată" sau "IONESCU, POPESCU - Societate civilă de avoca i cu răspundere limitată"). Statutul societă ii civile profesionale cu răspundere limitată va cuprinde: a) numele şi prenumele, codul numeric personal, locul şi data naşterii şi domiciliul asocia ilor; b) data dobândirii calită ii de avocat şi data definitivării în profesie a avoca ilor asocia i; c) denumirea, sediul şi, dacă este cazul, emblema societă ii; d) capitalul social, integral vărsat, cu men ionarea aportului fiecărui asociat, în industrie, în bani sau în natură ori de clientelă, valoarea aporturilor în industrie, în natură sau în clientelă precum şi modul evaluării lor; aportul în numerar la formarea capitalului social nu va putea fi inferior echivalentului în lei al sumei 3.000 EURO; e) numărul şi valoarea nominală a păr ilor sociale, precum şi numărul păr ilor sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul său, respectiv participarea la beneficii şi pierderi a fiecărui asociat; f) asocia ii care reprezintă şi administrează societatea împreună cu puterile ce li s-au conferit; dacă sunt mai mul i administratori şi ei formează un consiliu de administra ie, se vor preciza regulile de organizare şi func ionare ale acestui organism; g) reguli privind transmiterea păr ilor sociale şi condi iile de retragere a asocia ilor; h) durata societă ii; i) modul de transformare, reorganizare, dizolvare şi lichidare, inclusiv cu privire la situa ia clientelei. Actul constitutiv şi statutul societă ii civile profesionale cu răspundere limitată, încheiate în condi iile Legii şi prezentului statut, sunt guvernate de legea civilă. Orice modificare a actului constitutiv şi/sau statutului societă ii civile profesionale cu răspundere limitată se poate face numai în scris, cu respectarea legii şi a prezentului statut. Societatea civilă profesională cu răspundere limitată dobândeşte personalitate juridică la data înregistrării ei la barou, în baza deciziei emise de către consiliul baroului în a cărui rază teritorială se află sediul său principal. Pot avea calitatea de asocia i doi sau mai mul i avoca i definitivi şi afla i în exerci iul profesiei, înscrişi în acelaşi barou sau în barouri diferite. În acest caz societatea îşi va stabili 77 sediul principal în circumscrip ia unuia dintre barourile de apartenen ă al unuia dintre asocia ii fondatori. Actul constitutiv al unei asemenea societă i se depune spre verificare la consiliul baroului de la sediul principal al societă ii. Actul constitutiv se va transmite, exclusiv în scop de informare şi către toate barourile unde sunt înscrişi asocia i ai societă ii civile profesionale cu răspundere limitată, al ii decât acela sau aceia care sunt înscrişi în Tabloul avoca ilor baroului de la sediul principal al societă ii. Capitalul social al societă ii civile profesionale cu răspundere limitată reprezentând echivalentul în lei al minimum 10.000 EURO se va vărsa la momentul constituirii societă ii. Consiliul baroului unde va fi înregistrată societatea este obligat să verifice vărsarea integrală a capitalului social şi, dacă este cazul, a evaluării aporturilor în industrie, în natură sau în clientelă. Nu va putea fi înregistrată de către nici un barou o societate civilă profesională cu răspundere limitată decât în condi iile vărsării integrale a capitalului social. Clientela apar ine societă ii civile profesionale cu răspundere limitată şi nu avoca ilor care au calitatea de asocia i. În cazul transmiterii păr ilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei societă i profesionale cu răspundere limitată, toate bunurile împreună cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aduse ca aport la capitalul societă ii de către respectivul asociat rămân proprietatea societă ii, dacă prin lege, actul constitutiv sau statutul societă ii nu se prevede altfel. Societatea civilă profesională cu răspundere limitată este condusă de adunarea generală a asocia ilor. Activitatea executivă este condusă de un avocat coordonator ales de majoritatea avoca ilor asocia i. Adunarea generală se convoacă de către oricare dintre asocia i prin orice mijloace care să poată proba realizarea convocării. Adunarea generală se va întruni la sediul principal al societă ii sau cu acordul unanim al asocia ilor în orice alt loc. Hotărârile adunării generale se iau prin votul asocia ilor reprezentând majoritatea păr ilor sociale, cu excep ia cazurilor prevăzute în prezentul statut. Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asocia ilor. Avocatul coordonator va avea competen ele stabilite prin actul constitutiv şi statutul societă ii. 78 Avocatul coordonator al societă ii civile profesionale cu răspundere limitată trebuie să de ină calitatea de avoca i definitivi şi afla i în exerci iul profesiei şi vor fi aleşi dintre asocia ii societă ii, pentru un mandat de 2 ani. Puterile avocatului coordonator vor fi stabilite prin actul constitutiv al societă ii. Asocia ii societă ii civile profesionale cu răspundere limitată pot hotărî numirea unor cenzori sau a unui auditor. Asociatul care inten ionează să transmită păr ile sociale pe care le de ine într-o societate civilă profesională cu răspundere limitată este obligat să notifice această inten ie cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, către to i ceilal i asocia i indicând persoana sau persoanele către care doreşte să transmită respectivele păr i sociale şi pre ul. Transmiterea către ter i nu poate fi efectuată fără acordul unanim, exprimat în scris, al celorlal i asocia i, sau dacă în termenul prevăzut la alin. (1) nici un asociat nu şi-a exercitat dreptul de preem iune. Asocia ii rămaşi în societate au un drept de preem iune la dobândirea păr ilor sociale ale societă ii cu privire la care există inten ia de înstrăinare. Acest drept de preem iune urmează să fie exercitat propor ional cu cota de capital de inută de fiecare dintre asocia ii rămaşi şi care inten ionează să dobândească respectivele păr i sociale. Asociatul se poate retrage oricând din societate cu condi ia de a notifica, în scris, celorlal i asocia i inten ia de retragere cu cel pu in 3 luni înainte. La împlinirea termenului prevăzut în notificare consiliul baroului va lua act de retragerea asociatului, operând modificările corespunzătoare în eviden ele sale. În caz de retragere, desocotirea dintre asocia i se face în mod amiabil, inându-se seama de prevederile din statutul societă ii. În caz de neîn elegere sunt aplicabile dispozi iile privind arbitrajul din prezentul statut. În situa iile în care, din orice motive, în societate rămâne un singur asociat o perioadă mai mare de 3 luni de zile, societatea intră în lichidare, cu excep ia cazului în care asociatul rămas decide să continue activitatea sub forma cabinetului individual. 79 60. Stagiul profesional. Durata stagiului. Suspendarea stagiului. Obligativitatea sus inerii examenului de definitivat La începutul exercitării profesiei avocatul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar. Condi iile efectuării stagiului, drepturile şi obliga iile avocatului stagiar, ale avocatului îndrumător, precum şi ale baroului fa ă de aceştia sunt reglementate prin statutul profesiei. Stagiul se suspendă pe timpul serviciului militar sau al concentrării, în caz de lipsă motivată din profesie ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuată se socoteşte pentru îndeplinirea stagiului. Stagiul nu se suspendă în perioada în care avocatul stagiar urmează o formă de pregătire şi perfec ionare profesională la o institu ie de învă ământ superior (cursuri cu frecven ă) dacă forma de exercitare a profesiei cu care stagiarul se află în raporturi contractuale profesionale atestă baroului acordul pentru frecventarea cursurilor şi se obligă să garanteze plata contribu iilor şi taxelor prevăzute de lege în contul şi pentru avocatul stagiar pe perioada cursurilor. Stagiul se suspendă în cazul în care avocatul stagiar ocupă o func ie incompatibilă cu exerci iul profesiei sau nu îşi exercită efectiv stagiul timp de un an. În situa ia în care un avocat stagiar devine incompatibil, acesta nu poate fi înscris în Tabloul avoca ilor incompatibili şi nu îi poate fi ridicată incompatibilitatea decât dacă avocatul care s-a obligat să asigure formarea profesională ini ială este de acord cu întreruperea stagiului şi cu executarea contractului ini ial după ridicarea incompatibilită ii; Suspendarea stagiului se constată de către consiliul baroului, care apreciază asupra împrejurărilor ce justifică lipsa din profesie, durata suspendării şi întinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendării. În caz contrar, avocatul stagiar devenit incompatibil va trebui să prezinte un nou contract de colaborare pentru formare profesională ini ială cu un avocat care îndeplineşte condi iile legale de competen ă profesională aptă a asigura prin îndrumare formarea profesională ini ială. Suspendarea se dispune de consiliul baroului, care apreciază asupra împrejurărilor ce justifică lipsa din profesie, durata suspendării şi întinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendării. 80 Stagiul se suspendă în cazul în care avocatul stagiar ocupă o func ie incompatibilă cu exerci iul profesiei sau nu îşi exercită efectiv stagiul timp de un an. După terminarea stagiului, consiliul baroului, prin decizie motivată, va constata, de la caz la caz, îndeplinirea efectivă a stagiului. Constatarea se face pe baza raportului avocatului îndrumător şi a celui al serviciului de asisten ă judiciară, precum şi a notărilor consilierului coordonator al stagiului profesional. I.N.P.P.A. va comunica fiecărui barou situa ia privind frecventarea cursurilor, înscrierea la examenul de absolvire şi rezultatele examenului sus inut de avoca ii stagiari. În baza deciziei de constatare a îndeplinirii efective a stagiului, avocatul stagiar va solicita consiliului baroului avizul pentru înscrierea la examenul de definitivare în profesie. Consiliul baroului va hotărî prin decizie înscrierea avocatului stagiar pentru sus inerea examenului de definitivat în baza evaluării activită ii sale de pregătire profesională. Evaluarea prevăzută la alineatul precedent se va realiza în baza: a) calificativelor şi notelor acordate de consilierul coordonator al conferin elor de stagiu; b) raportul avocatului îndrumător; c) referatul consilierului coordonator al serviciului de asisten ă judiciară a baroului; d) raportul final. La sfârşitul perioadei de stagiu, avocatul este obligat să sus ină examenul de definitivare. Avocatul stagiar declarat respins sau care nu s-a prezentat la examenul de definitivat, precum şi cel care nu a promovat examenul de absolvire al I.N.P.P.A., este înscris din oficiu în următoarea sesiune a examenului de definitivat. Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la 3 sesiuni ale examenului de definitivat va fi exclus din profesie. 61. Structura organizatorică a profesiei de avocat. Organele profesiei de avocat Baroul Independen a profesiei, autonomia baroului şi exercitarea liberă a profesiei de avocat nu pot fi îngrădite sau limitate prin actele autorită ilor administra iei publice, ale Ministerului Public sau ale altor autorită i, decât în cazurile şi în condi iile expres prevăzute de lege. 81 Este interzisă aproprierea, uzurparea sau utilizarea denumirii de "barou" de către orice persoană fizică sau persoană juridică, indiferent de natura activită ii desfăşurate de către aceasta, sub sanc iunea prevăzută de lege pentru folosirea fără drept a denumirii unei persoane juridice de interes public, înfiin ată prin lege. Baroul este persoană juridică de interes public, constituit din to i avoca ii înscrişi în Tabloul avoca ilor, cu patrimoniu propriu şi organizare de sine stătătoare. Sediul baroului este în oraşul de reşedin ă al jude ului, respectiv în municipiul Bucureşti. Fiecare barou are un buget propriu. Contribu ia avoca ilor la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului. Cuantumul contribu iei va fi stabilit prin decizia consiliului baroului, în raport cu prevederile bugetului propriu şi cu hotărârile Congresului avoca ilor. Decizia consiliului baroului va fi adusă la cunoştin a avoca ilor înscrişi în Tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei, cu cel pu in 30 de zile înainte de punerea sa în aplicare. Patrimoniul baroului poate fi folosit în activită i producătoare de venituri, în condi iile Uniunea a ională a Barourilor din România Toate barourile din România înfiin ate potrivit legilor privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat sunt membre de drept ale Uniunii Na ionale a Barourilor din România. Nici un barou nu poate func iona în afara U.N.B.R. U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, înfiin ată prin Lege, cu patrimoniu propriu şi organizare de sine stătătoare. Este interzisă aproprierea, uzurparea sau utilizarea denumirii "Uniunea Na ională a Barourilor din România" ("U.N.B.R.") de către orice persoană fizică sau persoană juridică, indiferent de natura activită ii desfăşurate de către aceasta, sub sanc iunea prevăzută de lege pentru folosirea fără drept a denumirii unei persoane juridice de interes public, înfiin ată prin lege. Bugetul U.N.B.R. se formează din contribu ia barourilor, în cotele stabilite de Congresul avoca ilor. Contribu ia baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se stabileşte în raport de numărul avoca ilor cu drept de exercitare a profesiei înscrişi în Tabloul barourilor şi se virează lunar, în contul special constituit în acest scop din cotele de contribu ie achitate de avoca i în contul barourilor. Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit şi în activită i producătoare de venituri în condi iile legii. 82 62. Suspendarea calită ii de avocat. Cazurile de suspendare. Procedura incidentă în cazul suspendării exerci iului dreptului de a profesa avocatura Exerci iul profesiei de avocat se suspendă: a) pe toată durata existen ei stării de incompatibilitate; b) în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau disciplinare de interdic ie temporară de a profesa; c) în caz de neplată totală sau par ială a taxelor şi a contribu iilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale timp de 3 luni de la scaden a acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor; d) la cererea scrisă a avocatului. Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat în cazul în care împotriva avocatului s-a pus în mişcare ac iunea penală sau s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infrac iuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, până la pronun area unei hotărâri judecătoreşti definitive. Avocatul este dator să încunoştin eze de îndată consiliul baroului despre orice situa ie care ar putea duce la suspendarea exerci iului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obliga ii constituie abatere disciplinară. Decanul şi consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispozi iilor legii şi ale prezentului statut privind suspendarea exerci iului dreptului de a profesa. Consiliul baroului decide în toate cazurile, după ascultarea avocatului în cauză. Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face men iune, în mod corespunzător, în Tabloul avoca ilor şi în Tabloul avoca ilor incompatibili. Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R. în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contesta ia nu suspendă executarea. Independent de contestarea deciziei, în cazul în care măsura suspendării a fost luată pentru neplata totală sau par ială a taxelor şi contribu iilor profesionale, la cererea avocatului în cauză, consiliul baroului, după verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitării taxelor şi contribu iilor, poate dispune încetarea măsurii suspendării şi ştergerea men iunilor din tablou. 83 Avocatul împotriva căruia s-a dispus măsura suspendării este obligat ca în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării măsurii să îşi asigure substituirea. Încălcarea acestei prevederi constituie abatere disciplinară gravă. 63. Tabloul avoca ilor. Criterii de întocmire. Con inut. Condi iile înscrierii, reînscrierii, men inerii și radierii din tabloul anual Până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, decanul supune aprobării consiliului baroului Tabloul avoca ilor. Tabloul avoca ilor va cuprinde: a) numele şi prenumele avoca ilor definitivi şi stagiari cu drept de exercitare a profesiei şi sediul profesional al acestora; b) cabinetele asociate, societă ile civile profesionale şi societă ile civile profesionale cu răspundere limitată, cu indicarea sediului acestora şi a avoca ilor care le compun. Avoca ii străini vor fi men iona i într-un tablou special. Separat se vor men iona formele de exercitare a profesiei din care aceştia fac parte. Distinct, sunt eviden ia i avoca ii străini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spa iului Economic European, care sunt autoriza i să-şi desfăşoare activită ile profesionale sub titlul profesional corespunzător ob inut într-un stat membru, indicându-se şi dacă acesta desfăşoară activită i avoca iale cu caracter permanent pe teritoriul României şi titlul profesional sub care desfăşoară activitatea. În cazul avoca ilor străini se va men iona dacă aceştia sunt autoriza i să acorde consultan ă juridică privind dreptul românesc. Se va întocmi separat un tablou al avoca ilor incompatibili care se verifică şi se reactualizează până la data de 15 ianuarie a fiecărui an. Tabloul avoca ilor cu drept de exercitare a profesiei, Tabloul special al avoca ilor străini şi Tabloul avoca ilor incompatibili se reactualizează lunar, se aduc la cunoştin a tuturor membrilor baroului şi se comunică U.N.B.R. Tabloul avoca ilor definitivi şi stagiari, precum şi Tabloul special în care se vor înscrie avoca ii străini se comunică, conform dispozi iilor Legii, cel târziu până la data de 31 ianuarie a fiecărui an. 84 Refuzul înscrierii, al reînscrierii sau al men inerii pe tablou se contestă la consiliul baroului. Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R. în termen de 15 zile de la data comunicării. Contesta ia este suspensivă de executare. Înscrierea în tablou a avoca ilor definitivi şi stagiari se face numai după depunerea jurământului prevăzut de Lege. Jurământul se depune într-un cadru solemn, în fa a consiliului baroului, de către avoca ii nou-înscrişi în barou. Înscrierea în Tabloul avoca ilor după primirea în profesie este condi ionată de depunerea declara iei prevăzute la art. 3 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securită ii ca poli ie politică. Nedepunerea declara iei, depunerea unei declara ii false sau recunoaşterea faptului că avocatul a colaborat cu securitatea ca poli ie politică atrage consecin ele prevăzute de lege. Decanul baroului va desemna avoca ii responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activită ii de asisten ă juridică de către persoanele neînscrise în Tabloul avoca ilor. Ori de câte ori va avea informa ii cu privire la persoane care exercită nelegal activită specifice avocaturii, consiliul baroului va sesiza autorită ile competente. 64. Transferul într-un alt barou Avocatul care, din motive justificate, solicită transferul într-un alt barou se va adresa în scris decanului baroului de la care doreşte să se transfere. Cererea de transfer va fi înso ită de actele pe care se întemeiază şi de un certificat eliberat de baroul de la care se solicită transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale, disciplinare ale solicitantului şi va atesta că solicitantul a achitat la zi taxele şi contribu iile profesionale către barou, U.N.B.R. şi sistemul propriu de asigurări sociale. Consiliul baroului de la care se solicită transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va înainta, împreună cu dosarul de înscriere în profesie, baroului la care se solicită transferul. Cererea de transfer va fi solu ionată pe baza raportului întocmit de un consilier delegat, care verifică dosarul de înscriere în profesie al celui care solicită transferul, precum şi a certificatului eliberat de baroul de la care solicită transferul. 85 La solu ionarea cererii, consiliul baroului va avea în vedere şi respectarea de către petent a dispozi iilor privind modul de organizare şi func ionare a formelor de exercitare a profesiei, precum şi a condi iilor de primire în profesie. Decizia cu privire la transfer se comunică solicitantului şi baroului din care acesta face parte. Consiliul baroului va face men iuni corespunzătoare în Tabloul avoca ilor. Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivată şi poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R. 86
Comments
Report "25048736 Microsoft Word Organizarea i Exercitarea Profesiei de Avocat"