A Acele coadă de şoricel sunt utilizate în următ. scop.: Îndepărtarea rumeguşului de dentină după raclare Îndepărtarea resturilor de vată de pe meşe Dezobturarea canalelor radiculare Acele extractoare de pulpă de grosime med. se recom. la: Premolarii inferiori Canalul palatinal al premolarilor superiori Acele extracroare de pulpă groase se recom. la: Incisivii centrali superiori Canini Canalul palatinal al molarilor superiori Acele extractoare de pulpă pot fi folos. în următ. scop.: Extirparea pulpei dentare din canalul radicular Îndepărtarea meşelor de vată din canale Extragerea unor corpuri străine din canal Îndepărtarea detritusurilor organice în urma necrozei pulpare Acele extractoare de pulpă fine se recomandă la: Incisivii inferiori Acele Kerr sunt folosite în următ. scop.: Permeabilizarea canalului radicular Permeabilizarea orificiului apical Dezobturarea canalelor radiculare Determinarea orificiilor canalelor radiculare pe planşeul camerei pulpare Acele Miller sunt folosite pentru: Măsurarea lungimii canalului radicular Întroducerea meşelor cu medicamente în canalele radiculare Acele pentru raclare Hedstroem sunt utilizate pentru: Continuarea lărgirii după acul Kerr Dezobturarea canalelor radiculare Îndepărtarea unor corpuri străine din canalul radicular Efectuarea de radiografii cu ac pe canal Adamantina acoperă: Coroana dintelui Dentina în partea coronară Adamantina are următoarea compoziţie: Materie organică 1,2% Apă 3,8% Materie anorganică 95% Adamantina are următoarea compoziţie anorganică: 95% Adamantina la colet este acoperită de cement în: 65% cazuri Adamantinei îi revine funcţia: Defensivă Decupare a alimentelor Triturare a alimentelor Înveliş Adamantina şi cemen la coletul dent se întâlnesc cap în cap: 25% Administrarea supliment. de fluor contribuie la: Reducerea solubilităţii adamantinei Sporirea nivelului de duritate a ei Agenţii fizici folosiţi pentru sterilizare sunt: Temperatura înaltă Razele ultraviolete Ultrasunetul Amalgama de “Ag” posedă următ. prop. fizico-chimice: Coeficientul înalt de duritate şi retracţie Conductibilitate termică înaltă Amalgama de “Ag” posedă următ. prop. fizico-chimice: Rezistenţa mecanică înaltă la forţele masticatorii Stabilitate chimică la acţiunea lichidului bucal Proprietăţi estetice nu posedă Coeficientul de duritate şi retracţie înalt Conductibilitate termică înaltă Asepsia e un sis. de acţiuni profil care incl. realiz unui şir de măsuri cu excepţia uneia, care: Prelucrarea cavităţii bucale cu soluţii de antibiotice Aspectul clinic al gingiei sănătoase în zona fixă este: „În coajă de portocală; Aspectul gingiei sănătoase (fixe) „în coajă de portoc. apare după vârsta de: După 5 ani; B 1 Baza materiei anorganice o constitue: Fosfatul de calciu C Canaliculele dent sunt neunif repart în dif str ale Lângă pulpă mai multe Lângă smalţ mai puţine Cantitatea totală de proteine în adamantină este de: 0.15% Caninul perm. superior din dreapta este notat prin: 3+ 13 D3 Caninul permanent inferior din stânga e notat prin: s3 33 Caninul permanent are forma feţei vestibulare: Conoidă Capul piesei contraunghi formează cu corpul un unghi de: 20o Carenţa aliment în fosfaţi în pde miner a m adam provoacă: Reducerea cant a ţes format Atrofia org adamantin Care celule sunt caracteristice pulpei dentare sănătoase: Odontoblaştii Pulpociţii Histiocitele Limfocitele Care dinţi perm. pe supr. ocluzală au patru cuspizi: Molarul prim superior Molarul doi superior Molarul doi inferior Care dinte permanent are două canale radiculare: Primul premolar superior Care enzimă intră în compoziţia lichidului dent: Fosfataza alcalinică Dehidrogenaze Care este aspectul morfol îmbrăcat de lRetzius ajunsă: Linie Pickerill Perikymatie Care este semnificaţia lamelelor smalţ: Locuri de predilecţie pentru declanşarea cariei Cicatrici ale fusurilor smalţului Cale de schimb metabolic Care este relaţ inver înt conţ de Ca şi P în adam şi carie Adam cu cant spor de cal aste mai rar af de carie Adam cu canti spor de fosfeste mai rar af de carie Adama cu cant spor de cal şi fosf este mai rar af de carie Care este mediul exterior constant al dintelui: Lichidul bucal Care este formaţiunea struct fundamen a adamant: Prismele de smalţ Care este unitatea structurală de bază a prismei s: Cristalele de natură apatoidă Care este conţinutul canaliculului dentinar: Fibra Tomes Apofiza periferică a odontoblaştilor Care este însemn practcare o poate avea dir fibr în d: La prepararea manuală a cavităţ Care este întrebuinţare frezei con invers: Extensia preventivă la cavitatea de clasa I Care este întrebuinţarea frezelor con invers: Extensia preventivă la cavităţile de clasa I, V Exprimarea retenţiei la cavităţile de clasa III Pregătirea cavităţii de clasa V Unirea a două cavităţi aprosimale pe acelaşi dinte (MOD) Care este deosebirea dintre pulpa coron şi cea radic: În pulpa radiculară predomină fibrele În pulpa coronară predomină celulele Pulpa coronară conţine un număr mai mic de vase sangvine şi trunchiuri nervoase Care este forma gumelor pentru lustruire fără obraziv: 2 Cupă Cilindrică Care este menirea frezei sferice: Exereza pulpei coronare Deschiderea camerei pulpare Trepanarea coroanelor fizionomice Exereza dentinei rămolite Care este specificul cementului fibrilar: Cementul primar Dispus în treimea cervicală a rădăcinii Asemănător osului spongios Care e supr cab stom neces pt activ unui singur medic: 14 m2 Care este zona indifer. de reac. a pulp. norm. la excit. term.: 30oC Care este limit infer. de temp. la c. răsp. pulpa norm.: 17 – 22oC Care faze din formarea odontonului sunt asemănătoare: Dentinogeneza Cementogeneza Osteogeneza Care grupe de instrumente se folosesc în endodonţie: Instrumente de explorare a canalului radicular Instrumente de înlăturare a conţinutului canalului radicular Instrumente pentru lărgirea canalului radicular Instrumente pentru obturarea canalului radicular Care sunt avantaj adăpost pulpei într-un lăcaş cu p r: Protecţia faţă de presiunea masticatorie Impermeabilitatea la agenţii patogeni, cât timp smalţul şi dentina sunt intacte Posibilitatea pregătirii bontulilor fără a suferi pulpa dentară Care sunt căile de trans a excit de durere în dent: Prin prelungirele odontoblaştilor Prin mecanismul hidrodinamic Care sunt cele mai numeroase celule pulpare: Fibroblaştii Care sunt celulele formatorii de smalţ: Ameloblaştii Care sunt compon. princip. ale parodonţiului marginal: Parodonţiul marginal superficial sau de înveliş; Parodonţiul marginal profound, de susţinere sau “funcţional”; Care sunt etapele obturaţiei cavităţii carioase: Izolarea dintelui Prelucrarea medicamentoasă a cavităţii carioase Uscarea cavităţii carioase Care sunt etapele obturării cavităţii carioase: Uscarea cavităţii carioase Aplicarea materialului de obturaţie Modelarea obturaţiei Şlefuirea, poleirea obturaţiei Izolarea obturaţiei de lichidul bucal Care sunt etapele de preparare a cavităţolor cariei: Deschiderea şi lărgirea Exereza dentinei rămolite Necrectomia Formarea cavităţii Finisarea marginilor cavităţii Care sunt etapele aplicării obturaţiei curative: Izolarea dintelui Toaleta plăgii dentinare cu apă oxigenată şi cloramină Uscarea cavităţii Aplicarea pe fundul cavităţii a pastei Care sunt fact principali în maturizarea adam după erupţie: Permeabilitatea Conţ de Ca Conţ de F Conţ de P Care sunt fibrele specifice dentinei parapulpare: Fibrele Ebner Care sunt formaţiunile particulare din structura smalţ: Lamelele smal Fusurile smal 3 Smocurile smal Care sunt formaţiunile principale din structura sm: Prismele smalţiare Teaca prismei Substanţa interprismatică Benzile Gunther-Schreger Care sunt funcţiile cementului radicular: Acoperirea continuă a suprafeţei radiculare Repararea defectelor suprafeţei radiculare Substrat de fixare a ligamentelor alveolodentare Adaptarea funcţională ocluzală a dintelui Care sunt funcţiile fibrelor conjunctive pulpare: Susţinerea substanţ fundam Asigurarea proc de cicatri Menţinerea homeost local Care sunt grupele mater. de obtur. ce se folos. în stomato. terap.: Materialele de obturaţii provizorii Materialele de obturaţii de lungă durată Materialele de obturaţii de bază curative şi izolante Materialele pentru sigelarea fisurilor în smalţ Care sunt grupele mater. de obtur. ce se folos. în stomato.: Materialele pentru obturaţii de canal Materialele de obturaţie provizorii Materiale de obturaţii de lungă durată Materiale de obturaţii curative şi izolante Care sunt indicaţiile sondelor dentare în unghi drept: Inspecţia coletului caninilor superiori Inspecţia coletului molarilor de minte superiori Inspecţia coletului molarilor de minte inferiori Inspecţia feţelor meziale ale molarilor cu ecuatorul pronunţat Inspecţia feţelor distale ale molarilor cu ecuatorul pronunţat Care sunt indicaţiile frezelor cilindrice: Infundarea peretelui gingival în cavitatea de clasa II Îndepărtarea obturaţiilor din cement Secţionarea coroanelor de inveliş fizionomice Realizarea cozii de rândunică la cavitatea de clasa II Care sunt instr folosite la explor. canalului radicular: Acul de diagnostic Apexlocator Viziograful Care sunt întrebuinţările sondelor rigide: Depistarea pungilor gingivale Aprecierea adâncimii pungilor gingivale Depistarea orificiilor canalelor radiculare Plasarea unor picături de anestezie în dreptul orificiilor canalelor Care sunt întrebuinţările oglinizilor dentare: Exprimarea unei colecţii purulente Reflectarea sursei de lumină Îndepărtarea părţilor moi Exprimarea unei glande salivare Care sunt întrebuinţările pietrelor moi şi foarte moi: Şlefuirea dentinei Prelucrarea răşinilor ipoxide Şlefuirea smalţului Care sunt mater. de obtur. ce fac parte din grup. compozitelor: Stomadent Unifil Prizma Dyract AP Herculite Care sunt particular. obtur. cavit. carioase cu cimenturi silicate: Aplicarea obturaţiei izolante Aplicarea obturaţiei curative Aplicarea obturaţiei pe porţiuni Care sunt particular. obtur. cavit. carioase cu ciment. silicofosf.: Aplicarea obturaţiei izolante Aplicarea obturaţiei pe porţiuni Izolarea obturaţiei de lichidul bucal Care sunt particular. obtur. cavit. cari. cu comp. autopolimeriz.: Aplicarea obturaţiei de bază curative Aplicarea obturaţiei de bază izolatoare Gravajul adamantinei Aplicarea obturaţiei pe porţiuni Izolarea obturaţiei de lichidul bucal Care sunt particular. obtur. cavit. cari. cu comp. fotopolimeriz.: 4 Gravajul marginii bizotate a cavităţii carioase Se aplică pe porţiuni Se aplică după adeziv Se condensează cu fuloarul Care sunt particular. obtur. cavit. cari. cu materiale metalice: Aplicarea obturării de bază izolante Aplicarea pe porţiuni Şlefuirea şi poleirea obturaţiei în a doua şedinţă Care sunt trăsăturile topografice ale cementului celular: Dispus în treimea apicală a rădăcinii Dispus în zona furcaţiei pluriradiculare Cauzele deschiderii cornului pulpar sunt: Prepararea neatentă a cavităţii carioase profunde Necunoaşterea topografiei anatomice a diferitelor grupuri de dinţi Formarea incorectă a fundului cavităţii carioase Folosirea frezelor necorespunzătoare Cauzele lipsei punctului de contact între dinţi sunt: Modelarea incorectă a obturaţiei Folosirea incorectă a matricei Nerespectarea cerinţelor către tehnica obturării cavităţilor de clasele II, III Căile de pătrundere în smalţ a substanţe organice prin: Lamele Fusuri Smocuri Către clasa V, după Black, se atribuie cavităţile localizate: La coletul dentar Către clasa VI, după Black, se atribuie cavităţile carioase localizate: Pe cuspizii molarilor şi premolarilor Pe marginea incisală a dinţilor molari Când are loc sep. org. adam a d.temp. de la pl dent: Către a 3 lună Când începe faza de histogeneză în dinţii temp.: Sfârşitul lunii a 4 intrauterină Câţi m2 sunt adăugaţi în cazul când în cabinet se instalează al doilea unit dentar: 10 m2 Câte straturi deosebim în dentina normală: Stratul mantiar Cât timp are loc sterilizarea chimică a instr.: 120 min Cât timp durează sterilizarea prin fierbere: 30 min. Ce elemente structurale se găsesc la supr adaman: Smalţ aprismatic Perikymatii Ce elemente de structură conţine zona Well: Vase sanguine Fibre nervoase amielinice Fibre conjunctive Un număr redus de celule pulpare Ce este fenomenul de permeabilitate a adamantinei: Aportul de substanţe în adamantină din salivă Aportul de substanţă numai din salivă Adamantina este permeabilă in ambele sensuri Ce freze sferice de oţel sunt indicate pentru exereza dentinei ramolite la cavităţile de clasa III: Nr. 000 Nr. 00 Nr. 0 Nr. 1 Nr. 2 Ce funcţii poate îndepleni pulpa dentară: Nutritivă Protectoare Inductivă Defensivă Formativă Ce instrum. e folosit pentru determin. lung. canal. radicular: Acul Miller Acul de diagnostic Ce subînţelege termenul maturizărea adamantinei: Sporirea conţinutului microelementelor Perfecţionarea structurii ei Ce tip de fibre este specific dentinei mantiare: Korff 5 Ebner Stratul parapulpar Predentină Ce prezintă spaţiile interglobulare Czermak: Calciul se depune sub formă de globule Ce prop. fizico-chimice posedă mater. compoz. fotopolimer.: Aderenţă de durată la ţesuturile dure Rezistenţa mecanică asemănătoare smalţului Plasticitate Stabilitate chimică Proprietăţi estetice înalte Ce proprietăţi fizico-chimice posedă mater. compozite autopolimerizabile: Biologic sunt bine tolerate de ţesuturile bucale şi pulpa dentară Timpul de priză redus Adaptare marginală bună Duritate egală cu amalgamul Ce proprietăţi fizico-chimice posedă pastele curative: Izolant termic bun PH-12 Stimulează dentinogeneza Ce prop. fizico-chimice posedă mater. din grup. obturaţ. de bază izolante: Rezistenţă mecanică bună Efect bactericid Protecţie mecanică a pulpei dentare Protecţie chimică a pulpei dentare Ce instr. se folosesc pentru examenul stomatologic: Oglinda dentară Pensa dentară Excavatorul dentar Sonda dentară Ce instr. sunt indicate pt trat cariilor incip. sit. pe mijlocul feţei aproximale la dinţii frontaţi: Separatorul Ivory Freză sferică mică extradură Freză sferică mică de oţel Ce lungimi au pulpoextractoarele: 29 mm 21 mm Ce lung are part act la a.Lentullo pt piesă contra unghi: 21 mm 25 mm 29 mm Ce lung are part activ la a.Lentullo pt piesă dreaptă: 25 mm 29 mm 21 mm Ce met. de obtur. cu gutapercă cunoaşteţi: Condensarea la cald a gutapercii Termafilele Injectarea gutapercii rămolite prin încălzire Cimentarea a unui con unic calibrat la apex Ce met. de obtur. cu gutapercă cunoaşteţi: Cimentarea unui con unic, calibrat la apex Obturarea prin modelarea individuală a canalului Condensarea laterală la rece a gutapercii Condensarea orizontală la cald a gutapercii Obturarea cu sealer şi filler din gutapercă Ce metode de obtur. a canalului radicular cunoaşteţi: Întroducerea masei de obturare cu acul Lentullo Pistonarea pastei de obturat cu ac Kerr Pistonarea pastei de obturat cu ac Miller Ce prezintă glomerulele vasculare a periodonţiului: Anastamoze – arterio – vasculare Ce tb de făcut pentru a micşora reverberaţia lum.: Pereţii trebuie să fie vopsiţi în culori palide (bleu) Cea mai mare cant de vestigii epitel se constată în period oamen în vârstă 10 – 20 ani Cel mai mic dinte din grupul dinţilor permanenţi este: Incisivul central inferior Cel mai mare dinte din grupul mol. perm. este: Molarul prim inferior Cel mai mic molar permanent este: Molarul trei superior Cele mai numeroase celule ale pulpei sunt: Fibroblastele Cele mai utilizate sunt oglinzile cu diametrul: 6 18 mm Cele mai numeroase fibre(53-74%) în desmodonţiu sunt: Fibre de colagen; Cementul acelular este situat: Pe toată suprafaţa rădăcinii Cementul celular este situat: Acoperă apexul rădăcinii Acoperă regiunea bifurcaţiei Cementul primar (fibrilar sau acelular) este dispus în: Jumătatea coronară a rădăcinii (sau pe 2/3 din lungimea ei); Cemntul radicular poate fi: Cement primar (fibrilar sau acelular); Cement secundar sau celular; Cementul radicular este un ţesut: Conjunctiv cu grad ridicat de mineralizare; Cementul secundar sau celular este situat în: Jumătatea apicală a rădăcinii; La nivelul furcaţiilor dinţilor pluriradiculari; Clasa unu după Black cuprinde cav carioase loc: În fisuri În gropiţele oarbe Clasa doi, după Black, cuprinde cav carioase loc pe: Suprafeţele de contact a molarilor Suprafeţele de contact a premolarilor Clasa trei, după Black, cuprinde cav carioase loc pe: Suprafeţele de contact a dinţilor frontali fără lezarea unghiului incisal Clasa patru după Black cuprinde cav carioase pe: Suprafeţele de contact al dinţilor frontali cu lezarea unghiului incisal Compoziţia materiei anorganice a adamantinei este: Hidroxiapatită – 75,04% Carbonatapatită – 12,06% Fluorapatită – 0,663% CaCO3 – 1,33% Compoziţia materiei anorganice a adamantinei este: Clorapatită – 4,39% Carbonatapatită – 12,06% MgCO3 – 1,62% Hidroxiapatită – 75,04% Compoziţia chimică a cementului radicular este: 68% materie anorganică 32% materie organică şi apă Compozitele fotopolimerizabile dispun de următ. calităţi: Adaptare marginală bună Porozitate redusă Termoizolant bun Proprietăţi estetice bune Elasticitatea este mai mare Concretizaţi care cavităţi se atribuie la clasa II: Caria a subminat şi a întrerupt creasta marg aprox a M Caria a subminat şi a întrerupt creasta marg mez a prem Carie pe ambele feţe aproximale a premolarului Carie situată faţă în faţă pe ambii premolari Carie la niv punct de contact în M,dar nu a interesat c. marg Condiţia principală a pătrunderii în adam a ionilor e Abundenţa de ioni în salivă Diferenţa în pres osm dintre lich pulpar şi bucal de pe supr Conţinutul relictelor epiteliale depinde de: Localizarea periodonţiului Vârsta Conţinutul organic al tartrului este: Componente proteice (6-8%); Lipide (0,2%); Carbohidraţi (2-9%); Coraportul mol Ca/P în apatitele crista smalţ consti 1,67 Coraportul Ca/P în adaman rezistă la dezintegrare: 2,0 Coroana incisivului centr. sup. are forma de: Lopată Crearea supraocluziei are loc din următ. cauze: 7 Restaurarea incorectă a formei anatomice a dintelui prin obturare Şlefuirea şi poleirea incompletă a obturaţiilor Creşteri ale vol. de lichid gingival se constată: Dimineaţa; În cursul masticaţiei; În sarcină; Cu ajutorul sondei stomatologice putem determina: Cavităţile carioase Starea fisurilor, profunzimea lor Gradul rămolirii, ţesuturilor dentare Comunicarea cavităţii cariei cu camera pulpară Topografia orificiilor canalelor radiculare Cu ce pietre se poate prelucra smalţul: Carborund negru Carborund verde Diamantat Cu câţi m păt. se măr. supr cab stom în caz. inst. 1 fotoliu suplim.: 7 m2 Cum se explică alcalinitatea pulpei dentare: Existenţa fosfaţilor predentinari Prezenţa ionelor de potasiu în celule Existenţa carbonaţilor predentinari D De ce depinde mecanis de permeabilitate a smalţului: Concentraţia substanţelor Activitatea enzimatică PH Solicitaţia mec asupra dint De ce prop. treb. să dispună mater. din grup. obturaţ. curative: Proprietăţi antiseptice pronunţate Acţiune anestezică Proprietăţi bactericide Deficienţele acelor Kerr tip burgiu sunt: Favorizează formarea pragurilor Favorizează formarea căilor false Dentin – pasta posedă următ. prop. fizicochimice: Nu modifică culoarea ţesuturilor dure ale dintelui Nu dereglează acţiunea materialelor de obturaţii de bază curative Nu e toxică Timpul de priză 2 ore Dentin-pasta posedă următ. prop. fizicochimice: Ermetizarea bună a cavităţii carioase pe termen pînă la o lună Stabilitate mecanică la forţele masticatoare Uşor se întroduce şi se extrage din cavitatea carioasă Termoconductibilitate redusă Dentina artificială posedă următ. prop. fizico-chimice: Aderenţa satisfăcătoare la pereţi şi marginea cavităţii carioase Nu este toxic pentru pulpă şi ţesuturile cavităţii bucale Ermetizarea cavităţii carioase pe termen 1-2 săptămîni Dentina constituie: Masa principală a dintelui E mai puţin calcificată decât smalţul E mai dură decât cementul Dentina secundară se depune preferenţial pe: Podeaua cam pul la prem Tavanul cam pulpare la prem Podeaua cam pulpare la mol Tavanul cam pulpare la mol Dentina conţine materie anorganică: 70-72% Dentina conţine materie organică şi apă: 28-30% Dentina este alcătuită din: Substanţa fundamentală Canalicule dentinare Dentina interglobulară sau stra Czermak este situat în: Între dentina mantiară şi parapulpară Desmodonţiul ca structură morfofuncţională prezintă: Totalitatea structurilor din spaţiul dentoalveolar; Detartrajul manual se efectuează cu: Setul de instrumente pentru detartraj (chiurete,secere, răzuşe etc.) 8 Dezavantaj situării pulpei dentare într-un lăcaş cu p r: Sporirea grosimii pereţilor camerei pulpare cu vârsta Posibilitatea accesului la pulpă numai prin trepanare Imposibilitatea investigării directe a pulpei Dezavantajele acelor Kerr tip burgiu sunt: Favorizarea pragurilor Favorizarea căilor false Contraindicaţia mişcărilor de înşurubare Eficienţa redusă în răzuirea pereţilor canalelor Dezavantajele inextensibi pereţilor cam pulp sunt: Imposibilitatea diagnosticului neinvaziv Dificultatea salvării precoce a vitalităţii pulpare Tehnicile terapeutice înseşi sunt invazive Dezintegrarea cristal adamant are loc cînd cor Ca/P 1,33 Dezvoltarea dinţilor la om începe la a: 6 – 7 săptămâni Diagnosticul diferenţial al pulpitei cron hiper se face cu: Papilita Granulaţiile în caz de perforaţie Din care lamă se dezvoltă dinţii temp.: Din lama primară Din care lamă se dezvoltă mugurii dinţi perm.: Din lama primară Din lama secundară Din grupul dinţilor biradiculari fac parte următorii dinţi perm.: Premolarul unu superior Molarul doi inferior Din grupul dinţilor biradiculari fac parte următorii dinţi perm.: Premolarul unu superior Molarul unu inferior Molarul doi inferior Din grupul dinţilor monoradiculari superiori perm. fac parte: Incisivul central Incisivul lateral Caninul Premolarul doi Din grupul dinţilor triradiculari fac parte următorii dinţi perm.: Molarul unu superior Molarul doi superior Din organul adamantin se dezvoltă: Adamantina Din papila mezenchimală a primor den se dez.: Dentina Pulpa Din sacul dentar (folicul) al primord d se dez.: Cementul radicular Alveola dentară Periodonţiul Dinţii permanenţi cu un canal sunt următorii: Incisivul central superior Incisivul lateral superior Caninul superior Premolarul doi superior Dinţii permanenţi cu trei canale radiculare sunt: Molarul prim superior Molarul doi superior Molarul prim inferior Molarul doi inferior Dinţii sănătoşi reacţionează la curenţi de: 2 – 6 µA Distanţa dintre cristalele adamantinei este de: 25A Distingem următoarele feluri de cement: Cement celular Cement acelular După conţinutul structur fibrilare în dentină următ zone: Care conţ f Korff Care conţ f Korff şi Ebner Care conţ f Ebner După E. Gofung lăţimea fisurilor period pe mand e: 0,15 – 0,22 mm După E. Gofung lăţimea fantei period pe maxilă e: B. 0.2 – 0,25 mm După erupţia dinţilor în adamantină are loc acumulare 9 Calciu Fosfor Săruri minerale După formă se deosebesc următoarele tipuri de freze: Sferică Cilindrică Conică Con – invers Roată După subs asupra căruia se acţionează, frezele pot fi: Freze pentru pregătirea cavităţilor şi trepanarea dinţilor Freze de canal Freze chirurgicale Freze pentru prelucrarea răşinilor sintetice După Black caria dentară se clasifică în: 6 clase Duritatea smalţului după scară Mohs este: 5-8 Duritatea smalţului după Wickers circa: 250-800 unităţi După tratam. cariei se pot întîlni următ. complicaţii: Fracturarea obturaţiei Dezvoltarea cariei secundare E Elementele fundamentale ale adamantinei sunt: Calciul Fosforul Elementul structural caracter unui canal dentinar este: Îngustarea periferică a calibrului Enumăraţi prop. fizico-chimice ale mater. p/t obturaţii de canal: Stabile către lichidul intercelular (periapical) Proprietăţi antiseptice Ermetizarea bună pe termen îndelungat a orificiului apical Difundarea profundă în microcanaliculele dentinare Nu modifică culoarea ţesuturilor dure Epiteliul acestor agl epitel în period poate provoca: Chisturi Chisto-granuloame Cancer Epiteliu bucal for. în mezen o îngroş sub form: Potcoavă Epiteliul de jonc. în zona de inserţie cu sup. smalţului se realiz. prin: Legături chimice; Prin desmozomi; Legţturi fizice; Epiteliul de jonc. este prod. proliferării celulare din: Stratul extern al epiteliului adamantin redus; Epiteliul gingival este format din: Eepiteliul oral sau extern; Epitliul şanţului gingival (sulcular sau intern); Epiteliul joncţional (de joncţiune); Evicrolul posedă următ. prop. fizicochimice: Aderenţa bună la marginea şi pereţii cavităţii carioase Proprietăţi estetice înalte Acţiune toxică asupra pulpei dentare Stabilitate către lichidul bucal Rezistenţă mecanică la forţele masticatorii Evicrolul posedă următ. prop. fizicochimice: Rezistenţă mecanică bună la forţele masticatorii Adeziune chimică la marginea şi pereţii cavităţii carioase Proprietăţi estetice bune Adeziune mecanică la ţesuturile dintelui Excavatoarele au următoarele mărimi: Numărul 0 Numărul 1 Numărul 2 Numărul 3 Excavatoarele dentare sunt întrebuinţate la: Îndepărtarea resturilor alimentare din cavităţile carioase Îndepărtarea dentinei ramolite Îndepărtarea obturaţiilor provizorii Excavatorul se foloseşte pentru: Înlăturarea resturilor de obturaţie provizorie Înlăturarea resturilor alim şi dentinei rămol din cav carioas Înlăturarea ţesutului granulant din pungile parodontale 10 Excavatorul se foloseşte la: Înlăturarea resturilor alimentare Înlăturarea dentinei rămolite Înlăturarea obturaţiilor temporare Înlăturarea tartrului supra gingival Înlăturarea tartrului sub gingival Extractoarele de pulpă foarte, foarte fine sunt indicate în tratam. endodontic la: Incisivii laterali superiori Incisivii centrali inferiori Incisivii laterali inferiori Canalele vestibulare ale premolarilor superiori F Falin indică prezenţa a 2 tip de termi nerv senzitive în period: În formă de ramificări arborescante În formă de glomerule solitare În formă de glomerule duble Fanta periodon şi gros period în dinţii nefun alcătuiesc: 0,05 – 0,1 mm Fasciculele fibroase ale period se unesc bilateral cu: Cementul radicular şi osul alveolar Fasciculele colagene ale period sunt mai groase: Lângă peretele alveolar Fibrele oblice în period d fr au un unghi de înclinare~: În porţiunea vestibulară 40 – 45o În porţiunea orală 35o Fibrele din cementul rad au o direcţie şi se unesc cu: Radială Cu fibrele Tomes Fibroblaştii pulpari provin din: Mitoza altor fibroblaşti Celule adventiţiale Celule endoteliale Celule mezenchimale nediferenţiate Fiecare cristal de adamantină are lungimea medie de: 160 nm Fiecare cristal de adamantină are grosimea medie: 26 nm Fiecare cristal de adam are un str de hidraţi de ioni as de m: 10A Fierberea se aplică pentru sterilizarea: Seringilor din sticlă Instrumentelor metalice Finirile sunt indicate: Netezirea fundului cavităţii carioase Finisării obturaţiilor Finisării pereţilor cavităţii carioase Fisurile smalţiare au formă de: Litera U Litera V Eprubetă Colbă Fiziologică se consideră erupţia atunci când: Dinţii apar în termeni cuveniţi Dinţii apar în pereche Dinţii apar cu diferenţă de 1 – 6 luni Foluarul are partea lucrătoare în formă: Sferoidă Cilindrică Conică De pară Foluarul se utilizează în cazuri: Pentru condensarea mater de obturaţie în cav carioasă Forma odontoblaştilor poate fi: Cilindrică Oblongată Foramen coecum e prezentă la următ. dinţi perm.: Incisivul central superior Incisivul lateral superior Molarul prim inferior Fosfat - cimentul posedă următ. prop. fizico-chimice: Nu e stabil la acţiunea lichidului bucal Adeziune bună Coeficientul mic de refracţie, dilatare Nu modifică culoarea ţesuturilor dure Fosfat – cimentul posedă următ. prop. fizico-chimice: Adeziune bună la pereţii şi m Proprietăţi fizionomice ne satisfăcătoare arginea cavităţii carioase Nu e toxic Stabilitate chimică 11 Freza con invers se util în m m caz, mai des în unul: Exprimarea unghiurilor la cavităţi Frezele de canal sunt următ.: Freze burgiu Freze de canal tip Reamers Freze de canal tip Gates Freze de canal tip Beutelrock Frezele de peste 40 mm lung sunt folosite pt piesele: Drepte Frezele sferice se întrebuinţează în urm scopuri: Îndepărtarea materialelor de obturaţie provizorie Exereza dentinei ramolite de pe pereţii cavităţilor carioase Crearea punctelor de retenţie în cavităţile de clasa I, II Deschiderea camerei pulpare Exereza pulpei coronare Frezele sferice se întrebuinţează în urm scopuri: Lărgirea orificiilor canalelor radiculare Îndepărtarea obturaţiilor de amalgam Trepanarea coroan de inveliş în vederea tratam. endodontic Îndepărtarea obturaţiilor din materiale compozite Frezele con invers sunt folosite la: Pregătirea cavităţilor de clasa V Netezirea planşeului cavităţii de clasa I Desfiinţarea marmoraţiilor de pe suprafeţele ocluzale Conturarea suprafeţelor de retenţie la cavităţile de clasa IV Frezele sunt confecţionate din: Oţel extradur Cu acoperire diamantată Din oţel moale Frezele pentru piesa dreaptă au următoarele lungimi: 4,4 cm Frezele pentru piesa în unghi au următoarele lungimi: 2,2cm. Freza rotundă are următoarele mărimi: 1 3 5 7 9 Freza sferică se foloseşte la: Deschiderea cavităţii carioase Necrotomie Înlăturarea obturaţiilor vechi Lărgirea orificiilor canalelor radiculare Pentru crearea punctelor de retenţie Freza cilindrică fisurată se foloseşte la: Deschiderea cavităţilor carioase Lărgirea cavităţii carioase Înlăturarea obturaţiei Formarea pereţilor Freza conică se foloseşte pentru: Deschiderea cavităţii carioase Lărgirea cavităţii carioase Pentru lărgirea canalelor radiculare Freza con – invers se foloseşte pentru: Deschiderea cavităţii carioase Crearea unghiurilor între pereţii cavităţii Crearea punctelor de retenţie Înlăturarea obturaţiilor Freza roată se foloseşte pentru: Crearea punctelor de retenţie Pentru formarea cavităţilor în casetă Funcţia secretorie a odontoblaş distruşi este preluată Celulele mezench nedif Histocite Odontoblaştii vecini Funcţia principală a fibroblast pulpei constă în a forma: Substanţa fundamentală Fibrele colagene Funcţia plasmocitelor pulpei constă în a: Realiza sinteza globulinelor Realiza sinteza anticorpilor Funcţia plastică a pulpei constă în: Formarea dentinei primare Formarea dentinei secundare Formarea dentinei terţiare Funcţiile prelung citoplas perif ale odontob(f Tomes) Formarea canaliculelor dentinare Formarea dentinei transparente Asigurarea vitalităţii dentinei 12 Formarea dentinei secundare Funcţiile periodonţiului sunt: De suport Plastică De repartiţie a presiunii Trofică Senzorială şi de protecţie Funcţiile periodonţiului sunt: De fixare a dintelui în alveolă De suport Ligament dentar Aparat ligamentar Funcţiile periodonţiului sunt: De repartiţie a presiunii masticatorii De suport Funcţia plastică a periodonţiului revine: Cementocitelor Osteoblastelor G Garnitura de elem celu în diferite zone ale periodonţ este: Variată Giamurile cabinetului, pentru asigurarea unei luminări naturale optime, trebuie să fie orientate spre: Nord Gingia prezintă următ. zone; Marginea gingivală liberă; Papila interdentară; Gingia fixă; Gingia clinic sănătoasă are aspectul coloristic; Roz deschis (roz pal); Gingia este vascularizat din trei surse: Plexul periostal; Plexul interalveolar; Plexul periodontal Grosimea dentinei la niv marg inciz a dinţ front sup este: 3 – 5 mm Grosimea dentinei cuspizilor este cuprinsă între: 3 – 7 mm Grosimea dentinei la coletul dentar este: 3-4 mm Grosimea dentinei dealungul rădăcinii este: 3-5 mm Grosimea dentinei în regiunea apicală a dintelui este: 1-3 mm Grosimea periodonţiului în mediu echivalează cu: 0,20 mm 0,25 mm Grosimea periodonţiului poate varia în dependenţă de: Vârstă Perioada de dezvoltare a dintelui Modificările funcţionale De pe urma procesului patologic Grosimea periodonţ în d format, dar care n-a erupt e: 0,05 mm 0,1 mm Gumele cu obraziv se indică în lustruirea : Coroanelor metalice din aliaje nobile Coroanelor metalice din aliaje seminobile Coroanelor acrilice Obturaţiilor de amalgam Dintelui după detartaj H Histiocitele pulpare pot deveni active căpătînd caractere Macrofagocite veritabile I Inervaţia periodonţiului se realizează în felul următor: Din fibre gingivale Din fibre interalveolare Din fibre periodontale Incisivii centrali superiori îndepl.următ. func.: Fizionomie Fonaţie Susţinerea părţilor moi Secţionarea alimentelor Incisivul central sup perm din dreapta se adnotează: 11 Incisivul lateral sup temporar din stânga e notat prin: 62 Incisiv central superior temporar stânga e notat prin: ׀I 13 61 SI Indicaţi fibrele pulpare: Fibre reticulare Fibre colagene Indicaţiile către utilizarea frezei roată sunt: Asigurarea retenţiei suplimentare în cavitatea de clasa V Secţionarea coroanelor metalice ştanţate Indicaţiile folosirii frezelor cilindrice sunt: Lărgirea accesului în cavităţile carioase Finisarea pereţilor cavităţilor carioase Realizarea extensiei preventive Accentuarea unghiurilor inter de întâlnire dintre pereţii cav Indicaţiile folosirii frezelor cilindrice sunt: Îndepărtarea tavanului camerei pulpare Finisarea marginilor exterioare ale cavităţii Deplasarea peretelui gingival în cavităţi de clasa II Real sist de retenţie (coadă de rândunică) la cav de clasa II Iniţial se dezvoltă: Dentina Instrumentarul pentru detartraj este: Chiuretele GRACEY; Chiuretele parodontale; Instrumentele rotative se împart în : Freze dentare Pietre dentare Discuri dentare Perii, polipanturi dentare Instrumente p/t delat. orificiului canalului radicular: Gates-Glinden Largo(Peeso-Reamar) Freză sferică Instrumentele pentru permeabilizarea canalelor sunt: K-rimer K-flexorimer K-Golden Medium K-rimer Forside Indicaţiile acelor Kerr tip pilă sunt: Pistonarea soluţiilor medicamentoase pe canal Pistonarea pastelor de obturaţie de canal spre apex Permeabilizarea orificiului apical Indicaţiile acelor Kerr tip pilă sunt: Pistonarea soluţiilor medicamentoase pe canal Pistonarea pastelor de obturaţie de canal spre apex Permeabilizarea orificiului apical Instrumentele p/t permeabilizarea canalelor sunt: K-rimer K-flexorimer K-Golden Medium K-rimer Forside Instrumente p/t delatarea orificiului canalului radicular: Gates-Glinden Largo(Peeso-Reamar) Freză sferică Indicaţiile utilizării compozitelor sunt: Cavităţile carioase cl. I, VI Cavităţile carioase cl. II Cavităţile carioase cl. III Cavităţile carioase cl. IV Cavităţile carioase cl. V Indicaţiile utilizării amalgamei cu argint: Cavităţile clasa I Cavităţile clasa V-ea molari Cavităţile de clasa II Irigarea sangvină a periodonţiului se petrece din surse: Ramuri interalveolare Ramuri dentale Ramuri gingivale Anastomoze Î În adamantină au fost depistate: Lipide 0,6% Citraţi 0,1% Polizaharide 1, 65mg/100g În adamantina intactă de la suprafaţă pătrund: Aminoacizi Vitamine Toxine Ca P În adamantină întîlnim: Benzile Giinther-Schreger Perikymatiile Liniile de creştere Retzius 14 În cadrul difuziei apa (lichidul smalţului) trece din: Mediul cu nivel mic de concen mol Spre mediul cu concen mol înaltă În cadrul difuziei în smalţ ionii disociaţi şi mol trec din: Mediul cu nivel de concen înaltă Spre mediul cu concen redusă În care săptăm de viaţă i/u apar org adam a d. tem: 8 – săptămână În care săptăm de viaţă i/u apare p mezen la d.temp: 10 În caz de perdere a antagonistului periodonţiu este de: 0,1 mm 0,15 mm În ce zonă a coroanei dent smalţ are gros max: Cuspizii molarilor În cementul radicular se întâlnesc: Cementoblaste Fibre Şarpey Strat granular Tomes În componenţa mat anorgan a adamanti Ca se 39,4% În componenţa mat anorgan a smalţu P constitue: 18% În compoziţia lichidului dentinar întră: Aminoacizi liberi În compoziţia lichidului dentinar întră: Apă În comp soluţiei ternare pt steril chimică a instr intră: 15g bicarbonat de sodiu 20g formalină 5 g fenol 1000 ml apă distilată În decursul vieţii are loc: Mărirea grosimii stratului de dentină În lichidul dentinar se întâlnesc: Dehidrogenaze Transaminaza În mod normal forma arcadei superioare este: Parabolă În mod normal forma arcadei inferioare este: Elipsă În periodonţiu distingem: Vase şi nervi Substanţa intercelulară Celule Fibre colagene Ţesut conjunctiv În periodonţiu se desting ca orientare şi gros fascicule: Transseptale Oblice Circulare Radiale Alveolare pectinate În periodonţiul premolarilor fasci de fibre colage se: Îngroaşă Înclină la colet cu 20 – 25o Înclină spre apex cu 50 – 60o În periodonţiul dinţilor se conţin fibre: Argentofine Conjunctive Oxitalanice Elastice În periodonţiu se află elemente celulare: Fibroblaste Mastocite Histiocite În periodonţiu se află elemente celulare: Plasmocite Cimentocite Osteoblaste Epiteliale În periodonţiu au fost depistate str nervoase term sub f Vibrize Anse Plachete Bastonaşe Coni În periodonţiu au loc modificări de vârstă: Dezvoltarea şi formarea structurii până la 20 – 24 ani Maturizarea definitivă a fibrelor colagene 15 Stabilizarea structurii periodonţiului (25 – 40 ani) Dezintegrarea unor fascicule de fibre col (peste 40 de ani) Modificări în caracterele tinctoriale În proces de dezvoltare a dinţilor se deosebesc faze: 3 În prot adamant a fost determ f EDTA solub în aci: 0,17% În prot adamant a fost determ f EDTA insol în acizi: 0,18% În prot adamant au fost determ peptide şi AA liberi: 0,15% În prot adamant au fost determinate următ fracţii: EDTA sol în ac EDTA insol în ac Peptide AA liberi În pulpă există următoarele tip de orient a fibr: Difuz Fascicular În pulpă există următoarele plexuri capilare: Subodontoblastic Central În pulpă se desting următoarele straturi: Stratul periferic Stratul subodontoblastic Stratul central Stratul Weil În stratul ext al adam s-a constatat concentr sporită: Fluor Fier În stratul ext al adam s-a constatat concentr redusă Sodiu Magneziu Carbonat În stratul ext al adam s-a constatat concentr sporită Fluor Plumb Zinc Fier În toate straturile adamant se reprezintă uniform: Stronţiu Cuprul Aluminiu Potasiu În tratamentul cariei se pot întîlni următ. erori şi complic.: Prepararea insuficientă a cavităţii carioase Ruperea smalţului de pe marginile cavităţii carioase Deschiderea tavanului camerei pulpare În tratamentul cariei se pot întîlni următ. erori şi complic.: Perforarea planşeului cavităţii dintelui Necorespunderea culorii obturaţiei cu culoarea dintelui Aplicarea incorectă a obturaţiei izolante şi permanente Supraocluzia Înălţimea cab stom trebuie să fie nu m puţin de: 2,75 m 3,00 m Înălţ. coroanei incisiv central perm.sup e: 10 mm Înălţ. coroanei incis lateral perman.sup.e: 8,8 mm Înălţ coroanei caninului perman. sup. e: 9,5 mm Înălţ. coroanei primului premolar sup. e: 8 mm Înălţ. coroanei premolarului doi sup. e: 7, 5 mm Înălţ. coroanei primului molar sup. perm. 7, 5 mm Înălţ. coroanei molar doi perm. sup e: 7,2 mm Înălţ. coroanei molar trei perm. sup.este: 6,8 mm Înălţ. coroanei incis central inf. perm. e: 8,8 mm Înălţ. coroanei incis. lateral inf. perm. e: 9,4 mm Înălţ. coroanei canin inf. perm. e.: 16 10,3 mm Înălţ. coroanei primul premolar inf. e.: 8 mm Înălţ. coroanei premolarilui doi inf. este: 8 mm Înălţ. coroanei molarului unu inf. perm. e: 7,7 mm Înălţ. coroanei molarului doi inf. perm. e: 6,9 mm Înălţ. coroanei molaru trei inf. perm. e: 7 mm Îngroşarea epitelială sau placa epitelială se diviază Placa buco – labială Placa dentară Însemnătatea stratul de hidraţi de ioni asociaţi este: Prin acest interm are loc schi de ioni Ionii cristalului sunt subst de alţi ioni Circulă apa asociat Între adamantină şi cement poate exista o breşâ în: 10% Întrebuinţările acelor Miller sunt: Pistonarea unor lichide demineralizante în canal radiculare Pistonarea unor anestezice în orificiile canal radiculare Pistonarea materialului de obturaţie în canal radicular L La care canale sunt folosite acele extractoare de pulpă medii: Palatinale ale premolarilor superiori Premolarii inferiori La care dinte cavitatea dentară este fuziformă: Caninul La care dinte permanent e prezent tuberculul Carabelli: Molarul prim superior La care dinte permanent pe supraf. ocluzală sunt prez. cinci cuspizi: Molarul unu inferior La care dinte e posibilă bifurcarea rădăcinii: Caninul inferior La care dinţi perm. marg. incisivă e alc. din două segm: Caninul superior Caninul inferior La care dinţi perm. pe sup. ocl. sunt prez. doi cuspizi: Primul premolar superior Premolarul doi superior La ce grosime se aplică obturaţiile de bază curative: 1,0 mm La ce nivel e situat tavanul cavit. dentare la molarii perman.: Coletul dintelui La ce nivel sunt situate coarnele pulpare la premolari: Treimea cervicală a coroanei La ce nivel sunt situate coarnele pulpare la incisivii perman.: Treimea cervicală a coroanei La ce nivel e situat cornul pulpar la caninul perman.: Treimea medială a coroanei La ce temp. max. reacţionează pulpa norm.: 50 – 52o La clasa I se atribuie cavităţile localizate: În gropiţele ocluzale În gropiţele vestibulare În şanţurile ocluzale În gropiţele oarbe ale frontalilor superiori La contractarea muşchi masticat pres pe dinţi atinge: 130 kg Lăţimea medie a cristalului de adamantină este de: 40-70 nm Liniile Retzius apar pe secţ trans prin d sub asp unor: Inele concent la inter neregulate Lichidul dentinar conţine: Clor Potasiu Sodiu Lichidul dentinar conţine: Sodiu Clor Potasiu 17 Lichidul dentinar conţine: Apă Aminoacizi Transaminaze Lichidul gingival conşine: Elemente celulare; Imunoglobuline de tip IgA,IgG,IgM; Enzime (fosfataza acidă,fosfataza alcalină,proteaze etc.); Lichidul şanţului gingival este produs fiziologic al: Corionului gingival; Lipsa punct. de contact între dinţii vecini are următ. consecinţe: Traumarea papilei gingivale cu bolul alimentar Dezvoltarea parodontitei marginale Lung. caninului inferior este: 25,6 mm Lungimea frezelor pentru piesa contraunghi este: 22 mm Lung. incisi centr. inf. perm. este: 20,7 mm Lung. incisivului later. inf. e.: 22,1 mm Lung. medie a incisivului central sup. perm. e : 22,5 mm Lung. medie a incisivului lateral sup. perm. e: 22 mm Lung. medie a caninului sup. perm. e: 26,5 mm Lung. medie a primului premolar sup. e: 21 mm Lung. medie a premolarului doi sup e: 21 mm Lung. molarului trei sup. perm. e.:] 18 mm Lung. molarului unu inf. perm. e.: 21 mm Lung. molarului doi inf. perm. e.: 19,8 mm Lung. molarului trei inf. perm. e.: 17 mm Lung. premolarului unu inf. e.: 23,0 mm Lung. premolarului doi inf. e.: 23,5 mm Lungimea prismei smalţiare este de: 4-6 mkm Identică cu grosimea adamantinei depaseste grosimea adamantinei Lung. rădăcinii incisiv central sup. perm. e: 12,5 mm Lung. rădăcinii incisivului later. sup. perm. 13,2 mm Lung. rădăcinii caninului sup. perm. e: 17 mm Lung. rădăcinelor primului premolar sup. e: 13 mm Lung. rădăcinii premolarului doi sup. e: 13,5 mm Lung. rădăcinilor molar unu sup. perm. e: 14,8 mm Lung. rădăcinilor molarului doi sup. perm. 13,5 mm Lung. rădăcini molaru trei sup. perm.: 11,2 mm Lung. rădăcinii incisivului centr. inf. perm. 11,9 mm Lung. rădăcinii incisivului later. inf. perm. e.: 12,7 mm Lung. rădăcinii caninului inf. perm. 15,3 mm Lung. rădăcinii premolarului unu inf. e. 15 mm Lung.rădăcinii premolarului doi inf. e.: 15,5 mm Lung. rădăcinilor primului molar inf. perm. e: 13,3 mm Lung. rădăcinilor molarului doi inf. perm. e: 12,9 mm Lung. rădăcinilor molarului trei inf. perm. e: 10 mm M Mai receptive la carie sunt fisurile din smalţ în f de: Colbă Eprubetă Masa principală a dintelui o constitue: 18 Dentina Materia organică a adamantinei este reprezentată Proteine Lipide Glucide Materialele de obturaţii provizorii sunt: Dentina artificială Plastobturul Cimentul policarboxilat Materialele de obturaţii provizorii sunt: Pasta de dentină Cimentul eugenat de zinc plastobtur Materialele de obturaţii provizorii sunt: Plastobturul Dentina artificială Pasta de dentină Cimentul policarboxilat Cimentul eugenat de zinc Materialele de obtuzraţie de lungă durată sunt: Amalgama de argint Fuji II Amalgama de cupru Evicrolul Materialele de obtuzraţie de lungă durată sunt: Amalgama de argint Chelon Silver Vitremer Materialele de obturaţie de lungă durată sunt: Fuji II LC Evicrol Prizma Herculiite Materialele de obturaţie de lungă durată sunt: Dyract Evicrol anterior Chenfil superior Consais Materialele de obturaţie de lungă durată sunt: Incrustaţii ceramice Vitremer Consais Vinirele Materialele de obturaţie de lungă durată sunt: Incrustaţii metalice Adgezor Dyract AP Materi. de obtur. polimerizabile se aplică pe porţiuni, gros. unui strat t/b să fie: 1 mm 2 mm 0,1 mm Materialele p/t obturarea canal. radicular sunt: Pastele antiseptice care nu se solidifică Conuri de gutapercă Conuri de argint Cementul fosfat de zinc Materialele p/t obturarea canal. radicular sunt: Conuri din masă plastică Pasta endometazon Termafilele Materiale p/t obturaţii izolante pot fi: Fosfat cimentul Cimentele ionomerice Vitrebondul Lac fluorat Materialele p/t sigilarea fisurilor în smalţ sunt: Cianoacrilice Epoxide Compoziţie Poliuretanice Matricea este predistinată: Modelării peretelui proximal Modelării obturaţiei de colet Mecanismul compens al pulp decl prin irit odontobl Formarea dentinei terţiare Formarea dentinei secundare de reacţie Inflamaţie pulpară M doi superior permanent din dreapta e notat prin: 17 D7 Molarul doi superior temporar dreapta e notat prin: V| 19 DV 55 Molarul doi superior permanent are o lung. de: 20 mm Molarul prim superior îndepl. mai multe func., mai puţin una, care?: Fizionomie Molarul trei inferior stânga este notat prin: 38 –8 s8 N Necroza pulpei coronare duce la scăd. excitabilit. pulpei până la: 60 µA Numărul tubulilor dentinali în 1mm2 oscilează: 30000 75000 Numiţi grupa răşin. artifici. autopolimerizabile şi fotopolimerizabile: Acrilice Epoxide Compozite Numiţi grupurile materialelor de obturaţii de lungă durată: Cimenturile Amalgamele Pe bază de răşini artificiale autopolimerizabile Pe bază de răşini artificiale fotopolimerizabile Numiţi mater. de lungă durată, subgrupul ciment. ionomerice: Chenfil superior Harvord ciment Fuji CAP Vitremer 3M Numiţi mater. de obtur. de lungă durată, subgrup. ciment. silicate: Silicina Silicina 2 Numiţi particular. obturării cavităţii carioase cu cimenturi: Aplicarea materialului pe porţiuni Condensarea materialului cu fuloarul Numiţi subgrup. mater. de obtur. de lungă durată, grupa cimenturilor: Glas ionomerice Silicate Silico-fosfate Zinc-fosfate O Obturaţii curative pot fi: Calemecina Pastele combinate Cimentul eugenat de zinc Obturaţii de bază curative sunt: Dycal Kalcin – pasta Kalcin pur Obturaţii izolante sunt: Ţemionul Ionosit-Baseliner Obturaţii pentru canalul radicular sunt: Pasta endometazon Apexid AH – 26 Forident Ionoseal Obturaţii pentru canalul radicular sunt: AH plus Ciment fosfat de zinc Diaket Odontoblastele prezintă nişte celule de structură: Polară Au corp Au prelungiri Odontoblastele au formă şi conţinut: Oblongată Citoplasma de tip granular Citoplasma bine dezvoltată Odontoblaştii şi cementoblaştii se aseamănă prin: Capacitatea secretorie de proteine Posibilitatea mineralizării matricei Prelungirile corpului celular Odontoblaştii sunt implicaţi în sinteza: Fosforinei Proteoglicanilor Colagenului Glicoproteinelor dentinare Oglinda dentară este folosită la: Reflectarea surs de lum şi proiect fascic lum pe supr s ex 20 Cercetarea suprafeţelor dentare inaccesibile privirii directe Îndepărtarea părţilor moi şi prot lor în timpul acţ cu instr Exer de pres pe părţ moi în ved expr unei glande sau a unei colecţii supurate, când acest lucru nu se poate realiza digital Oglinda stomatologică este de mai multe forme: Concavă Plată Oglinda concavă are urm acţiune asupra cîmp de lucru: Măreşte imaginea Oglinda plată are urm acţiune asupra cîmp de lucru: Arată imaginea reală Oglinda stomatologică are următoarele funcţii: De iluminare suplimenrară a cîmpului de lucru De a studia sect greu acces ochiului liber ale mucoas şi din De a fixa buzele, obrajii, limba De a proteja buzele, obrajii, limba de traume în t lucrului Organul adamantin al primordi poate avea formă Buton de floare Picătură Cupă Clopot Măciucă Osul alveolar susţinător are două componente: Osul medular,spongios sau trabecular; Lamina dura; Osul lamelar; Corticala externă; Osul alveolar propriu-zis se mai numeşte şi: Lamina dura; Lamina cribriforma; Osul alveolar este o prelungire apofizară a oaselor maxilare şi este format din: Os alveolar propriu-zis; Os alveolar susţinător P Parodonţuil marginal profund, de susţin. sau „funcţional” este format din: Cementul radicular; Desmodonţiul; Osul alveolar. Parodonţiul marginal superficial sau de înveliş este format din: Epiteliu gingival; Corion gingival; Ligamente supraalveolare; Partea lucrătoare a spatulei bucale are urm. forme: Dreaptă Sub unghi Bilaterală Combinată cu foluar Pe faţa ocl a M1 superior perm sunt următorii cuspizi: Mezio – palatinal Mezio – vestibular Disto – vestibular Disto – palatinal Pe lîngă apa asociată în smalţ există şi: Apa liberă Pe porţiunea periodonţ dinţ fr mai jos de col încli fibre 25 – 35o Pe suprafaţa linguală a incis. cent. infe. se găseşte: Două creste marginale şterse Pe suprafaţa palatinală a incis. cent. sup. perm. se prez. o form. cu num.: Cingulum Placa buco – labială contribue la formarea: Vestibulului oral Pelicula ca etapă în formarea plăcii bacteriene apare după periaj după: 1 oră; Pelicula conţine: Toate enumărate mai sus. Pentru finisarea obturaţiilor se folosesc instrumente: Piatra de carborund Finire Polire Pentru periodonţiul molarilor e caracteristic: Fibre viguroase transeptale 21 Fibre viguroase circulare Fibre groase în regiunea apicală Unghiul de încl a fibr oblice sporeşte spre apex până la 400 Pentru prelucrarea chimică a pieselor se folosesc: Cloramină 1% Formalină 3% Soluţie ternară Pentru permeabilizarea canal. radiculare sunt folosite: Piesele endodontice Pentru sterilizarea chimică sunt folosite soluţii: Cloramină 1% Apă oxigenată 6% Formalină 3% Clorhexidină 1% Dimexid 10% Periodonţiu este o formaţiune de origine: Conjunctivă Periodonţiul este situat în: Fanta periodontală Periodonţiu contactează nemijlocit cu: Periostul maxilarelor Gingia Periodonţiul se observă la stadiu: Odată cu începutul formării cementului radicular Periodonţiul se definitivează: Aprosimativ peste un an după formarea apexului Periodonţiul este format din: Ţesut conjunctiv Periodonţiul se află în legătură intimă cu: Alveola Gingia Dintele Pulpa Permeabilitatea adamantinei sporeşte sub influenţa: Tartrului dentar Plăcii bacteriene cu acces de zaharoză Permeabilitatea adamantinei sporeşte sub influenţa: Hialuronidazei Undelor ultrasonore Valorilor joase ale pH-ului Permeabilitatea adamantinei depinde de: Agentul penetrant Structura Sarcina ionilor Nivelul de acti a enz Igiena cav buc Permeabilitatea adamantinei scade: Odată cu vîrsta Sub influenţa fluorului Sub influenţa electroforezei Pensa stomatologică are următoarele funcţii: Aplicarea în cavitatea bucală a rolurilor din vată Determinarea gradului de mobilitate a dinţilor Transferarea instrumentelor endodontice Pensele dentare sunt întrebuinţate la: Manevrarea unor materiale sterile Aplicarea şi îndepărtarea din cav a pans medicamentoase Aplicarea in cavităţi a unor substanţe lichide Pentru a evita depăşirea orificiului apical trebuie: Să fie bine cunoscute lungimile medii ale canalelor radiculare Să fie făcute măsurări cât mai exacte pe imagini radiologice anterioare Să se efectueze permeabilizarea sub control radiologic continuu Să se stopeze lărgirea dacă apar dureri sau sângerare din canalul radicular Pentru înserarea amalgamului în cavitate se utilizează: Fuloarul amalgam Tregher Pentru lărgirea canal. radiculare sunt folosite următ. faile: Kerr Hedstroem Coadă de şoarece Pentru lărgirea canalelor se recomandă: Hedstrem-fail K-flexofail K-flexofail Goldem Medium Pe suprafaţa ocl a M şi premol, caria se poate prezenta : Carie cu orificiu mare de deschidere Carie punctiformă singulară Carie punctiformă multiplă 22 Carie sub formă de lezare a şanţurilor Marmoraţii în gropiţe şi şanţuri Peste câte ore după aplicarea AA pe adam ei pătru în d: 2 ore Peste câte ore după aplicarea vit pe adam ele pătru în d: 2 ore Piatra de carborund este predistinată: Prelucrării smalţului Finisării obturaţiilor Nivelarea marginilor ascuţite ale dinţilor abraziaţi Piesele stomatologice se sterilizează prin: Fierbere în ulei Plexurile vasculare din periodonţiu sunt: Plexul extern Plexul mediu Plexul capilar Polimerizarea cu lampa a unui strat a fotopolimerului t/b să fie în timp: 10 sec. 30 sec. Poziţia gingiei faţă de dinte depinde de: Erupţia dentară; Vârstă; Precizaţi carac frezelor cilindrice de finisat amalgamul: Lamele tăietoare dese Lamele tăietoare mai puţin pronunţate Folosite şi la finisarea cavităţilor pentru incrunstaţii Precizaţi carac frezelor cilin plate cu tăietura transvers: Reduce pericolul de fractură a peretelui distal Capacitatea de tăiere crescută Capacitatea de tăiere redusă Capacitatea de abrazare crescută Nu sunt active pe suprafaţa frontală Precizaţi fazele de dezvolt. a dinţilor: Apariţia şi formarea primordiilor Diferenţierea primordiilor Histogeneza ţesuturilor dentare Precizaţi fazele de dezvolt. a ţesut. dure dentare: Formarea matricei organice Mineralizarea matricei Precizaţi funcţiile ţesut conj lax al spaţi periodontal: Formativă Nutritivă Precizaţi structurile din profunzimea adamantinei: Smocurile adamantinei Lamelele adamantinei Fusurile adamantinei Precizaţi funcţiile substanţei fundamentale a pulpei: Homeostatică Rezervor de apă Rezervori de ioni Precizaţi funcţiile odontoblaştilor: Sinteza fosfatazelor Sinteza de colagen Perceperea stimulilor senzoriali prin fibrele Tomes Precizaţi funcţiile fibrelor conjunctive pulpare: Menţinerea homeostazei pulpare Participarea în cicatrizare Substrat rigid pentru deplas macrof în infl pul Precizaţi lungimea embr. în faza de iniţiere a primor.: 11 – 19 mm Precizaţi mugur căr d.perm se dezvo din l.dent prim: Molarii Precizaţi mugur căror d.perm se dezv din l.dent sec: Incisivii Caninii Premolarii Precizaţi tipul instr rotativ pt lărgirea cav carioase: Freze sferice de oţel Freze sferice extradure Precizaţi termenele de form. a incis. centr. perm: Apariţia foliculului – luna a 8 intrauterină Debutul mineralizării – luna a 6 postnatală Precizaţi termenele de erupţie a incis centr. perm: 6 – 8 ani Precizaţi termenele de formare a răd. incis. centr. per: 23 10 ani Precizaţi termenele de formare a incis. lat. perm: Apariţia foliculului – luna a 8 intrauterină Debutul mineralizării – luna a 9 după naştere Precizaţi termenele de erupţie a incis. lat. perm: 8 – 9 ani Precizaţi termenele de formare a răd. incis. lat. per: 10 ani Precizaţi termenele de formare a can. perm.: Apariţia foliculului luna a 8 intrauterină Debutul mineralizării luna a 6 postnatală Precizaţi termenele de erupţie a can. perm.: 10 – 11 ani Precizaţi termenele de formare a răd. caninilor per.: 13 ani Precizaţi termenele de formare a premolarilor unu: Apariţia foliculului 2 ani Debutul mineralizării 2 ½ ani Precizaţi termenele de erupţie a premolarilor unu: 9 – 10 ani Precizaţi termenele de forma a rădăc. premolar unu: 12 ani Precizaţi termenele de formare a premolarilor doi: Apariţia foliculului 3 ani Debutul mineralizării 3 ½ ani Precizaţi termenele de erupţie a premolar. doi: 11 – 12 ani Precizaţi termenele de formare a rădăci. premolar. doi: 12 ani Precizaţi termenele de formare a mol. unu perm.: Apariţia foliculului luna a 5 intrauterină Precizaţi termenele de erupţie a mol. unu perm.: 6 ani Precizaţi termenele de formare a răd. mol. unu perm.: 10 ani Precizaţi termenele de formare a mol. doi perm.: Apariţia foliculului la 3 ani Debutul mineralizării la 3 ½ ani Precizaţi termenele de erupţie a mol. doi perm.: 11 – 13 ani Precizaţi termenele de form. a rădăc. a mol. doi perm.: 15 ani Precizaţi termenele de form. a mug. incis. tempor.: 6 – 7 săptămâni Precizaţi termenele de mineral a incis. temporari: 4 ½ luni Precizaţi termenele de erupţie a incis. centrali tem.: 6 – 8 luni Precizaţi termenele de erupţie a incis. lat. temp.: 8 – 12 luni Precizaţi termenele de form. a răd. inc. temp.: 2 ani Precizaţi termenele de form. a mug. canin temp.: 8 – 9 săptămâni Precizaţi termenele de form. a mug. mol. unu temp.: 8 – 9 săptămâni Precizaţi termenele de miner primord. canin temp.: 7 ½ luni Precizaţi termenele de miner a primor molaru 1 temp.: 7 ½ luni Precizaţi termenele de erupţie a caninilor temp.: 16 – 20 luni Precizaţi termenele de erupţie a molarilor unu temp.: 12 – 16 luni Precizaţi termenele de form. a răd can temp.: 5 ani 24 Precizaţi termenele de form. a răd mol unu temp.: 4 ani Precizaţi termenele de form. a prim mol doi temp.: 10 săptămâni Precizaţi termenele de mineral a prim mol doi temp.: 7 ½ luni Precizaţi termenele de erupţie a mol doi temp.: 20 – 30 luni Precizaţi termenele de form. a răd molar doi temp: 4 ani Precizaţi termenele de resorbţie a răd mol doi temp.: 7 ani Prelungirile periferice a odontobl sunt situate în: Canaliculele dentinare Premolarul doi superior din dreapta e notat prin: 15 D5 5+ Prezenţa unui proc. inflamat. în pulpă duce la scăd. excitab. ei p/ă la: 20 – 40 µA Prin ce se confirmă prezenţa proces metab în dent: Prezenţa tubulilor dent Prezenţa lichidului dent Modificări în str Formarea dentinei sec Formarea dentinei terţ Primul premolar superior din dreapta este notat prin: D4 4+ 14 Primul premolar inferior dreapta e notat prin: 44 4d4 Primul M permanent inferior stânga este notat prin: –6 36 s6 Primul molar super. permanent are o lungime de: 22,3 mm Primul M superior permanent din stânga e notat prin: +6 S6 26 Primul molar temporar inferior stânga e notat prin: ־׀ V sIV 74 Principala caracteristică fiziolog a cemen este apoziţia: Continuă La hipersolicitare a dintelui În procese patologice Ca fenomene de reparare Prisma smalţiară în secţ transv în majorit are form: Arcuată Formă de solzi Prisma smalţiară este alcătuită din: Cap Coadă Prismele de adaman au striaţii transv succ care refl: Ritmul nictemeral de depuneri a sărurilor minerale Procesele de acumulare de subst an în adam sunt d inte Primul an de la erupţie Procesul de form. a primord. dentare începe cu: Multiplicarea epiteliului stomodeumului Cufundarea epiteliului în mezenchim Procesul fiziologic de remaniere a osului alveolar se realiz. prin: Resorbţie osoasă; Apoziţie osoasă; Profunzimea pătrunderii subst în adam depinde de : Ionii de calciu Fosfaţi Fluor 25 Pulpa dentară este situată în: În cavitatea dintelui Pulpa dentară se împarte în: Partea coronară Partea radiculară Pulpa dentară reprezintă un ţesut conj lax, alcătuit din: Substanţă fundamentală Celule Elemente fibroase Vase sanguine Nervi Pulpa dentară conţine fibre: Reticulare Colagene Elastice Pulpa tânără conţine un număr de fibrile: Redus Pulpa dentară este bine irigată cu v sangv de tipul: Arterelor Arteriolelor Capilarelor Precapilare Magistrale Pulpa dentară execută următoarele funcţii: Trofică De protecţie Plastică R Ramurile nervoase termin arbores în period sunt orientate: Pe traseul fasciculelor fibroase Transversal Raportul topografic între cement şi smalţ poate fi: Cemntul acoperă smalţul cervical în 65% din cazuri; Cementul vine în contact cu smalţul în 25% din cazuri; Cementul nu se întâlneşte cu smlţul în 10% din cazuri; Relictele epiteliale în periodonţiu sunt de provenienţă: Din teaca epitelială Hertwig Din lama dentară S Sacul dentar este alcătuit din straturile: Intern Intermediar Extern S-a ajuns la concluzia că în adam procesele se petrec: La nivelul legilor fizico-chimice Procesele nutritive se petrec din partea salivei Se deosebesc următoarele tipuri de freze: Pentru piesa în unghi Pentru piesa turbină Pentru piesa dreaptă Pentru piesa endodontică Se sterilizează în Pupinel: Instrumentele metalice Se sterilizează în autoclav: Materialul de pansament Rulourile şi meşele de vată Mănuşile Sectoarele întun b Guther-Schreger denumirea de: Diazonii Segmentele lumi b Gunther-Schreger sunt denumite: Parazonii Selectaţi componentele orgaadamantin în faza doua: Stratul epitelial extern Stratul epitelial intern Reticulumul stelat Stratul intermediar Selectaţi parţile comp ale primdentar în prima fază: Organul adamantin Papila mezenchimală Sacul dentar Selectaţi părţile comp a primordiului dentar în faza2 Organul adamantin Papila mezenchimală Pulpa organului adamantin Sacul mugurelui dentar Stratul epitelial intern Semnele erupţiei fiziologice pot fi: Erupţia dinţilor omonimi Erupţia într-o ordine anumită Erupţia dinţilor în termeni cuveniţi Silicina posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice: 26 Proprietăţi estetice bune Proprietăţi anticariesogene Nu modifică culoarea ţesuturilor dure ale dinţilor Aderenţa la pereţi şi marginea cavităţii carioase Silidontul posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice: Adeziune bună la pereţi şi marginea cavităţii carioase Duritate mecanică bună Stabilitate chimică la acţiunea lichidului bucal Toxicitate redusă asupra pulpei dentare Sistemul ligamentului supraalveolar este format din: Fibre dento-gingivale; Fibre dento-dentare; Fibre dento-alveolare; Sonda stomatologică poate fi de următoarele tipuri: În unghi Dreaptă (în baionetă) Sub formă de seceră Cu bilă Sonda stom butonată are urm funcţii de a determina: Prezenţa pungilor parodontale Profunzimea pungilor parodontale Sondele în unghi se întrebuinţiază în: Explorarea suprafeţelor dentare Aprecierea volumului şi extinderii depozitelor de tartru Palparea zonelor cavitare Sondele în unghi se întrebuinţează în: Palparea marginilor obturaţiilor vechi Îndepărtarea unor corpi străini din spaţiile interdentare Palparea supr dent hiperestezice şi a planşeului cav carioase Depistarea orificiilor canalelor Sondele dentare sunt cunoscute sub denumiri: În unghi Drepte Sondele dentare drepte sunt recomandate la: Dinţii frontali Sondele dentare sunt: În unghi Drepte Sondele dentare pot fi: Sonde dentare cu două curburi în planuri diferite Sonde dentare drepte Sonde dentare baionetă Sonde dentare cu două curburi în acelaşi plan Sonde dentare curbe Striile Gunther-Schreger apar în urma: Unei densităţi optice neuniforme Succedării porţ de prisme în sens long şi sens trans Stratul periferic al pulpei este format din celule: Odontoblaste Stratul subodontoblastic al pulpei conţine: Pulpocite Stratul central al pulpei conţine: Fibroblaste Histiocite Celule plasmatice Limfocite Monocite Spatula bucală se foloseşte la: Întroducerea pastelor curative în cavitatea carioasă Întroducerea materialului de obturaţie în cavitatea carioasă Modelarea obturaţiei Spatulele sunt de următoarele tipuri: Metalice Din masă plastică Din agat Spatula metalică se utilizează în următoarele cazuri: Malaxarea materialului de obturaţie Amestecul preparatelor medicamentoase Spatula de masă plastică este întrebuinţată pentru: Prepararea subs medicamentoase care modifică culoarea Malax mat de obt care îşi mod prop fiz-chim în cont cu m Spre apex încl fibrelor periodonţiului dinţilor frontali: Este de 45 – 50o 27 Stratul adeziv al fotopolimerului se polimerizează timp de: 10sec Stimularea resorbţiei osoase este indusă de: Absenţa sau aportul redus de vitamina D3; Structura periodonţiului dinţilor frontali se caract prin: Fibre fine alveolare pectinate Fibre fine în grupul transseptal Fibre fine circulare în reg de colet a dintelui Fibre fine apicale Fibrele oblice Structura celulelor epiteliale în periodonţiu este: Se modifică cu vârsta Depinde de solicitările funcţionare Bine conturată la tineri Substanţele organice pătrund în adamantină din: Lichidul bucal Substanţa fundamentală a pulpei conţine: Mucoproteine Glicoproteine Mucopolizaharide Substanţa organică a dentinei este alcătuită din: Proteine Glucide Aminoacizi Polizaharide Ş Şanţul gingival are o adâncime normală între; 1 – 3 mm; 1,8 mm; Şanţul gingival este delimitat de: Perete intern,dentar; Perete extern,gingival; Baza şanţului gingival (conturul coronar al epiteliului joncţional). T Tartrul supragingival are următoarea componenţă anorganică: Toate enumerate mai sus. Terminaţiunile nervoase glomer în period sunt situate: În straturile intermediare de ţesut conjunctiv lax Transversal şi între fasciculele de fibre colagene Timpul de steril a instrum în Pupinel la 120o este: 45 min. Timpul de steril a instrum în Pupinel la 180o este: 40 min. U Un rol deosebit în maturizarea adamantinei revine: Stronţului Molibdenului Fluorului Vanadiului Unde întâlnim cel mai des dentina terţiară: Sub cariile cu evoluţie lentă Unde în dentină se determină str granular Tomes: În dentina radiculară Unde se depozitează dentină secundară la premol inf: Peretele vestibular al camerei pulpare Unele din funcţiile odontoblastelor constă în: A structura substanţa fundamentală A structura fibrele colagene Utilajul stomatologic de bază este: Fotoliul stomatologic Bormaşina electrică sau turbina Instalaţia stomatologică Scaunul pentru medic V Vasele limfatice ale periodonţiului sunt situate: Ca şi vasele sangvine Mai profund sub plexul capilarelor Volumul total al apei în smalţ constitue: 3,8% Z Zona de predilecţie a fusurilor şmalţ este: Treimea int a smalţ Zonele preferenţiale de formare a dentinei terţiare sunt: Sub leziunele carioase superficiale Sub suprafeţele de abraziune coronară 28